vineri, 8 martie 2013

Cutremure provocate de exploatarea gazelor de şist in SUA


Gazele de şist : deversarea în sol a apelor uzate provoacă seisme !

Conform mai multor studii, riscurile seismice legate de exploatarea  gazelor de şist, sau mai degrabă de stocarea apelor uzate rezultate din această exploatare, ar fi cât se poate de reale în Statele Unite. Mai multe exemple au fost prezentate în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.
Extragerea gazelor de şist se face cu folosirea unor cantităţi foarte mari de apă, între  10.000 şi 20.000 m3 pentru fiecare puţ, conform groupului Total. Această apă este folosită după ce a fost amestecată cu nisip, dar şi cu numeroşi aditivi chimici (circa 500), pentru a fractura straturile de roci de la mare adâncime şi să elibereze astfel gazul natural cuprins în acestea.  Problemă : aceste fluide, deja încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă),se încarcă în metale grele şi în particule radioactive în subsol, înainte de a se urca din nou la suprafaţă în mare parte (între 20 şi 80 % din volumul injectat) . Pentru a evita să fie nevoiţi să trateze aceste ape poluate,  90 % din companiile de foraj americane au găsit o soluţie simplă: le reinjectează în subsol, pentru un stocaj pe termen lung, în puţuri numite " de injecţie".  (cifre  de la  Natural Resources Defense Council, NRDC).
Această practică formează obiectul unor vii dezbateri, căci ea ar putea avea un impact deloc neglijabil asupra mediului. Ca dovadă, activitatea seismică înregistrată în statele Colorado, Oklahoma sau Texas, care a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. (Vorbim despre zone în care în trecut seismicitatea era extrem de redusă, aproape inexistentă). Tocmai regiunile în care exploatarea gazelor de şist este în plin avânt. Desigur, este dificil de stabilit o legătură de la cauză la efect. Dar oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey (USGS) şi de la universităţile din Oklahoma şi din Columbia tocmai au furnizat câteva argumente suplimentare, în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.
Exploatările de gaz de şist din Statele Unite, situate în regiunile colorate cu roz . Bazinele sedimentare sunt figurate cu roz pal.  Stocarea apelor uzate în puţuri de injecţie ar putea avea consecinţe grave pe termen lung asupra mediului.  © US Energy Information Administration

Epicentre de cutremure în proximitatea puţurilor de injectare a apelor uzate

Din 2010, peste 250 cutremure au fost înregistrate doar în  Oklahoma, nu fără consecinţe. Aproximativ 200 imobile au suferit stricăciunu după un singur cutremur cu magnitudinea   5,6 pe scara Richter, ce a avut loc în noiembrie 2011. Replicile lui au fost urmărite cu atenţie, intenţionându-se cartografierea reţelei de falii din zonă....dar nu numai pentru asta. Experţii au căutat de asemenea să înţeleagă felul în care a crescut presiunea pe măsură ce lichidul poluat era injectat în pământ, câte odată la mai puţin de  500 m de epicentre.
Numărul de cutremure cu magnitudinea mai mare de  3, prag de a care sunt simţite de om, a crescut continuu în statul  Colorado şi în Nouveau-Mexique din 2001. Unele dintre aceste evenimente geologice au fost importante.  Un cutremur a atins de exemplu o magnitudine de  5,3 în 2011. După calculele USGS, probabilitatea ca această mărire a activităţii seismice să fie naturală este extrem de scăzută. Injectarea de ape uzate ar fi  cauza.  

Riscuri seismice de luat în calcul odată cu gazul de şist.

După Austin Holland de la Oklahoma Geological Survey (OGS), nu este nici o îndoială că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi cutremure.  Totuşi, el a precizat că nici o schimbare aparentă în activităţile de extragere a perolului şi a gazelor de şist nu ar permite să se explice această creştere« spectaculoasă » a numărului de cutremure. Ultim detaliu: majoritatea epicentrelor cutremurelor detectate în sânul formaţiunii geologice  Barnett Shale, se găseau la mai puţin de 3 km de un puţ de injectare, după Cliff Frohlich de la universitatea din Austin Texas. Totuşi nu se poate spune că în toate amplasamentele sau observat aceleaşi probleme. 
În concluzie, potrivit cecetătorilor din domeniul geologiei şi fizicii Pământului , riscurile seismice nu ar mai trebui să fie neglijate de autorităţile americane care eliberează permisele de exploatare, cu atât mai mult cu cât numărul lor poate creşte în viitor. Întradevăr, aproape 20.000 puţuri de gaze de şist ar trebui să fie forate în Statele Unite în fiecare an până în 2035. Una dintre soluţiile problemei ar fi simplă, cel puţin în aparenţă: să se dezvolte şi să se securizeze filiera tratării apelor uzate, care este şi ea criticată. 
Doar că tratarea apelor atât de poluate e foarte costisitoare şi......
Este de remarcat că în articol este tratat doar riscul seismic, acesta fiind profilul cercetătorilor amintiţi. Dar ce se va întâmpla cu plantele, animalele şi cu oamenii la care ar ajunge, până la urmă, aceste ape poluate? Şi ce se întâmplă cu resursele de apă potabilă din acele zone, dacă uriaşe cantităţi de apă sunt folosite pentru această tehnologie şi devin nefolosibile pentru oameni, animale şi plante?



 10 OCTOBMBRIE 2012
Seism de 4,5 la Québec (Gaz de şist ?)

Un cutremur cu magnitudinea  de 4,5 pe scara  Richter, cu epicentrul la  21 km vest de Saint-Hyacinthe, a fost înregistrat în Canada Canada.

Un cutremur de o asemenea mărime este neobişnuit în această regiune. Dacă se mai producea câte un cutremur înainte, ele nu depăşeau decât rareori magnitudinea 3  pe scare Richter.
Adâncimea epicentrului, 10 km, la ce ne face să ne gândim ?!!
Mai ales că seismul a avut loc la numai 9 kilometri  de Saint-Hilaire, loc celebru pentru exploatarea de gaze de şist prin fracturare orizontală! 

Puţurile pentru gaz de şist poluează şi atmosfera


Studii de specialitate atrag atenţi şi asupra importantelor scăpări de gaz metan în jurul puţurilor pentru extragerea gazelor de şist. Un studiu făcut de   Robert Howarth ,validat şi publicat  în 2011 de universitatea Cornell, din statul New York,reluat în revista Nature arată că puţurile de gaz de şist lasă să scape în atmosferă până la 9 % din methan (CH4), pe toată durata exploatării lor, adică dublul a ceea ce ar face de preferat gazul faţă de carbon din punct de vedere al poluării atmosferei. Se citeşte uneori că metanul emite mai puţin gaz cu efect de seră decât carbonul în timpul arderii. Studiul arată însă că acest avantaj e anulat de scăpările de gaz din timpul extragerii prin fracturare hidraulică.

Ziarul "Bihoreanul"a publicat un articol în care se spune că  ANRM a aprobat în  Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix,  "explorarea, dezvoltarea şi exploatare a ţiţeiului şi gazelor naturale situate în orice tip de colector". Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist.
La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova.
În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze. Asta deşi, oficial, preşedintele ANRM susţine că deocamdată companiile străine doar şi-au manifestat intenţia de a măsura zăcămintele, nu şi de a le exploata (adică fac explorări de "amorul artei", cum ar veni...)
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice..., iar în loc de ape minerale să avem ape cu metale grele, radioactive şi încărcate cu substanţe biocide  (care omoară formele de viaţă) folosite în tehnologia de fracturare, aşa cum s-a întâmplat în SUA, unde apa de la robinete a început să ia foc 

GASLAND

 În 2010, americanul Josh Fox a tras un puternic semnal de alarmă, avertizând că se folosesc aproape 600 de substanţe periculoase. Pornind de la mărturiile mai multor americani care locuiesc în preajma forajelor de gaze de şist, Fox a realizat documentarul "Gasland" ("Tărâmul gazelor"), care dezvăluie informaţii şocante: solul a devenit deşertic, iar pânza freatică din zonele de extracţie a fost contaminată cu gaz, astfel că, la robinetele localnicilor, apa lua pur şi simplu foc.După lansarea documentarului care a şocat opinia publică, companiile petroliere au negat că fracţiunea hidraulică ar fi vinovată pentru aceste contaminări. Totuşi, în luna decembrie a anului trecut, Agenţia Naţională de Mediu a SUA a recunoscut, pentru prima oară, că tehnologia este cauza poluării apei freatice, cerând companiilor petroliere să caute alte soluţii pentru extragerea gazului.
În acelaşi timp, Europa s-a împărţit în două: în timp ce în Polonia se extrag cantităţi uriaşe de gaz de şist, Franţa a devenit primul stat din lume care a interzis companiilor petroliere să folosească metoda fracţionării hidraulice. Motivul? Nu doar contaminarea apei şi solului, ci şi riscul provocării unor seisme, deoarece rocile "dizolvate" generează mişcări tectonice la mari adâncimi.

Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturare hidraulică:

BÂRLAD          (VASLUI)
VOIVOZI         (BIHOR)
TRIA                 (BIHOR)
BĂILE FELIX (BIHOR)
TULCA             (BIHOR)
ADEA                (ARAD)
CURTICI          (ARAD)
PERIAM           (TIMIŞ)
BILED              (TIMIŞ)
PAULIŞ            (TIMIŞ)
PARA                (TIMIŞ)
BUZIA              (TIMIŞ)
CRAI                 (TIMIŞ)
MĂCIN             (TULCEA)
BABADAG       (TULCEA)
CAPIDAVA      (CONSTANŢA)
EFORIE            (CONSTANŢA)
COSTINEŞTI (CONSTANŢA)
VAMA VECHE (CONSTANŢA)
ADAMCLISI (CONSTANŢA)



Un cutremur cu magnitudinea de 3,8 grade a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 02:34, la 41 de kilometri de municipiul Bacău.

21.03.2013 Un nou cutremur în apropiere de Oneşti. Un nou cutremur s-a produs miercuri, 20 martie, la ora 21 :43, în judeţul Bacău. Seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter şi epicentrul la adâncimea de 14 kilometri. Deci, în acelaşi loc cu cel de acum 5 zile!


Are o legătură, oare, cu forajele "de explorare" ce se fac pentru gaze de şist? Adâncimea epicentrului coincide cu adâncimea la care se fac forările şi microseismele de fracturare a rocilor, iar zona corespunde!


Putem să vedem cum a fost seria cutremurelor din Iran: după o serie de cutremure de intensitate relativ mică şi de mică adâncime: 10 km, a urmat cutremurul uriaş de intensitatea 7,8 pe scara Richter şi de mare adâncime - vedeţi postarea "serie de cutremure în Iran"

--------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

sursa: ebihoreanul  ro

joi, 7 martie 2013

13 MILIOANE DE CARTI CONFISCATE LA BIBLIOTECA NATIONALA



Cât timp vor mai fi sechestrate cărţile şi
documentele aflate în fondul Bibliotecii Naţionale a României?

Am încercat din nou, după câteva luni, să consult două cărţi din fondul de carte aflat la Biblioteca Naţională. Asta după ce încercasem imediat după "deschiderea" bibliotecii (când am aflat cu surprindere că mi-am făcut degeaba legitimaţie de acces, pentru că de fapt cărţile nu erau disponibile şi puteam doar să admirăm imensele holuri pustii), apoi am încercat pe 23 10 2012, când deveniseră disponibile 327271 de cote de carte, adică un număr insignifiant, demn numai de o bibliotecă de cartier. Fireşte, n-am avut norocul să găsesc cele două titluri care mă interesau printre cele disponibile, pentru că aveam doar 327271/13 000 000 =0,02şanse !

Am încercat din nou, astăzi. Acum cotele disponibile nu mai erau scrise pe o hârtiuţă, ca data trecută, ci era un tabel chiar pe site-ul Bibliotecii Naţionale, unde se puteau căuta cărţile dorite pe calculatoarele Bibliotecii. 

Fireşte, tot n-am putut lua cărţile dorite. Când oare le-aş putea consulta, în sfârşit?
Am făcut un calcul estimativ:

Tabel cote de carte disponibile
La Biblioteca Naţională
La data 7.03 2013
Număr de cărţi disponibile
la
 7 03 2013
Număr de cărţi disponibile
la
 23 10 2012
Număr cărţi
disponibilizate
lunar în acest interval
Peste căt timp va fi disponibil fondul de carte al B N
(estimat)
Format I
1-107 784
107 784


Format II
1-411 000
471 806-473 543
520 501- 560 340
452 576
Format III
278 251-305 337
27086
Format IV
74 931-84 360
9429
Format V
22 761-23 501
740


597 615
327 271
61 077
203,1 luni
Total cărţi şi documente fondul bibliotecii
13 000 000
16,92 ani

Prin urmare, dacă se păstrează actualul ritm de reintroducere în circuit a cărţilor şi documentelor din fondul Bibliotecii Naţionale, în aproximativ 17 ani vom putea să beneficiem din nou de ele!

Adică s-au cheltuit sume enorme de bani ca să fie încuiate în depozite aproape 13 milioane de cărţi şi de documente, pentru ca generaţiile actuale să poată beneficia de ele abia după 17 ani!


În acelaşi timp, Biblioteca Naţională solicită în continuare donaţii de cărţi şi de documente!

Ce să facă biblioteca aceasta cu ele? 
Să le sechestreze şi pe acestea, ca să le pună la dispoziţia cetăţenilor peste 17 ani?

Sau, poate că este un program anume pentru strângerea şi ascunderea cărţilor şi documentelor în ceea ce se numeşte deja "MAUSOLEUL SAMSUNG"?

E vorba de 13 milioane de cărţi şi documente care au fost, practic, confiscate, pentru a fi restituite apoi " cu ţârâita", în următorii 17 ani?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 11.10.2013

O nouă verificare a fondului de cărţi disponibilizate la Biblioteca-Mausoleu al Cărţilor

Rezultatul este decepţionant!
Ritmul de aranjare a cărţilor în rafturi a scăzut şi mai mult, îndepărtând obiectivul de a putea beneficia nu doar de holuri goale, ci şi de  cărţile din acest Fond Naţional, către generaţiile următoare.
În acest ritm, copiii ce se nasc zilele astea ar putea să aibă la dispoziţie aceste cărţi cu puţin înainte de a muri (sau deloc!). 
Urmaşii noştri ar putea citi aceste cărţi şi documente în anul 2084!
În textul de prezentare a fondului de carte din bibliotecă se spune că multe dintre documente au o importanţă deosebită pentru identitatea noastră culturală şi naţională.
Atunci, de ce nu putem beneficia de ele? De ce ne-au fost - practic- luate?


Tabel cote de carte disponibile
La Biblioteca Naţională
La data 11.10 2013
Număr de cărţi disponibile
la
 11.10 2013
Număr de cărţi disponibile
la
 7 03 2013
Număr cărţi
disponibilizate
lunar în acest interval
Peste căt timp va fi disponibil fondul de carte al B N
(estimat)
Format I
1 - 108114
108 114
107 784
Format II
1 - 564808
564 808
452 576
Format III
278251 - 307832
29 581
27086
Format IV
74931 - 85439
10 508
9429
Format V
22761 - 23572
811
740
713 822
597 615
14 525
845,9 luni
Total cărţi şi documente fondul bibliotecii
13 000 000
70,5 ani


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 17.09.2014
Auzim mereu despre scandaluri legate de fondurile de cărţi din biblioteci.
Dar care mai este situaţia la măreaţa noastră Bibliotecă Naţională, pentru care statul nostru a împrumutat în numele nostru atâta bănet (pe care noi îl plătim acum cu dobîdă) ?
Pe site-ul Bibliotecii putem vedea cotele disponibile (adică puse în ordine şi numerotate, astfel încât să poată fi consultate de către cititori).
Iată situaţia de astăzi 17 septembrie 2014:
TABEL COTE DISPONIBILE
Pe 17.09.2014
FORMAT I
1 – 109167         (109167 buc)
FORMAT II
1 – 576421         (576421buc)
FORMAT III
1 – 70999           (70999 buc)
278251 - 314921(66670 buc)
FORMAT IV
74931 – 88121    (13190 buc)
FORMAT V
22761 – 23726    (965 buc)
FORMAT A I
1-2729                (2729 buc)
FORMAT A II
1-5346                (5346 buc)
FORMAT A III
1-4276                (4276 buc)
FORMAT A IV
1-1504                (1504 buc)
FORMAT A V
1-251                   (251 buc)
COTE DISPONIBILE
Pe 17.09.2014
TEZE DE DOCTORAT
FORMAT IV
40001 – 43669  ( 3668 buc)
FORMAT V
10201 – 21000  (10799 buc)
FORMAT V
25001 – 27000  (1999 buc)
FORMAT V
29001 – 40200  (11199 buc)
FORMAT V
43069 – 48008   (4939 buc)
FORMAT V
65002 – 89721  (24719 buc)
Cote disponibile pe 17.09.2014
Carti si reviste :             851 518 buc
Teze de doctorat:            57 323 buc
Total cote disponibile:    908 841 buc.

Comparând cu tabelul similar de pe data 11.10.2013, afişat anterior, vedem :
Număr de cărţi şi reviste disponibile la 11.10 2013: 713 822
Număr de cărţi şi reviste disponibilizate între 11.10.2013 şi 17.09.2014 (timp de 341 de zile calendaristice /48,7 săptămâni/11,2 luni/0,93 ani):
851 518 - 713 822 = 137 696 buc.

Media de disponibilizare a cărţilor în lunile din anul trecut:
137 696 : 11,2 luni = 12 294,2 cote/lună. (ritm mai scăzut decît în primul an de după deschidere)
Dacă Biblioteca Naţională deţinea 13 milioane de cărţi şi documente acum doi ani (conform afirmaţiei de pe site) şi a mai căpătat în cei doi ani de la deschidere numeroase alte donaţii de cărţi şi documente, acum cine ştie câte mai are?
Să zicem că are tot 13 milioane de cărţi şi documente, dintre care au fost disponibilizate 851 518. 

Restul de cel puţin 12 148 482  cărţi şi  documente sunt undeva, în nişte lăzi, necatalogate şi neverificate .

Ce se întâmplă cu ele? Au fost aduse de la mai multe sedii de biblioteci, chiar şi din provincie. Singurul efect a fost golirea clădirilor respective şi lipsirea cititorilor de la noi de posibilitatea de a beneficia de acest fond uriaş de carte.

Când vor avea din nou românii aceste cărţi?
În ritmul din ultimul an, 12 148 482 cote : 12 294,2 cote/lună= 988,14 luni = 82,34 ani!
82,34 ani!
Noi nu vom mai apuca să vedem aceste cărţi. Nici copiii noştri.

Dar or mai fi ele, acolo? Cine ne poate garanta că mai sunt, de vreme ce timp de două sau trei generaţii  nimeni nu le va vedea şi nimeni nu face un inventar?

Între timp, unii tineri de la noi, din ce în ce mai mulţi, au dificultăţi cu citirea unui text.
Vedem la televizor o tânără care spune că "Bac-ul ar trebui desfiinţat. Sicer. Eu nu-i văd rostul".
Da, ea nu vede de ce ar trebui să aibă o educaţie. Nu vede de ce ar trebui să aibă nişte cunoştinţe de bază în diferite domenii esenţiale . Alte persoane interogate de reporteri pe stradă nu ştiu ce limbă vorbesc! Am văzut ca la întrebarea reporterului : "în ce limbă vorbiţi", mai multe persoane au râs stânjenite şi au răspuns că nu ştiu!
În timp ce alte state progresează spre noi culmi ale ştiinţei, conform secolului în care trăim,  la noi cetăţenii se întorc spre Paleolitic!
Iar confiscarea cărţilor ajută la asta!


E foarte probabil ca România să rămână o republică?

Constituţia revizuită poate fi şi neconstituţională?

Domnul Crin Antonescu a vorbit la Academia Română despre acţiunea de revizuire a Costituţiei, de către un colectiv pe care cu onoare îl conduce.
Şedinţa era o "dezbatere" şi s-a spus că dezbaterie de acest fel vor continua.
Din păcate, nu am auzit nimic asemănător cu o dezbatere. Nu am auzit o expunere de motive pro şi contra unor idei ce ar trebui să intre în Constituţia revizuită, ba chiar s-a spus că discuţiile vor avea loc " în altă parte, în locurile obişnuite". Domnul Antonescu a spus că nu doreşte să intre într-o polemică. Păi, ce este atunci o dezbatere? Domnia sa nu doreşte nici să primească un proiect de constituţie din partea Academiei, presupunând că acolo ar fi şi păreri contradictorii. Păi, dacă într-un for de elită, cum este Academia, există păreri contradictorii cu privire la Constituţie, nu e necesar ca tocmai aceste păreri să fie dezbătute public, cu argumente pertinente, pentru a se ajunge la cea mai bună soluţie?
Argumentele logice şi competente nu ar convinge oare, pentru obţinerea unui consens între membrii elitei româneşti?
Constituţia are, oricum o multitudine de articole.
Ea va trebui să fie votată în final de popor, prin referendum.
E greu de crezut că toată lumea va studia acel nou text şi va trece toate articolele prin prisma propriilor sale concepţii, pentru a stabili dacă este de acord sau nu cu textul propus.
Tocmai de aceea, este evident că cineva care vrea ca noul text al Constituţiei să reflecte într-adevăr voinţa poporului român, ar trebui să organizeze dezbateri televizate pentru fiecare punct din Constituţie ce se doreşte a se modifica, pentru a se explica public argumentele pro (sau contra) ale persoanelor competente în domeniu.

Deocamdată nu vedem aşa ceva.
Ba, chiar, constatăm că însuşi preşedintele se plânge că nu ştie ce anume se vrea a se modifica.
Păi, atunci, dacă nici el nu e la curent, ce să mai zicem noi, amărâţii?
Cum vom şti ce vom vota?

În paranteză fie spus, aud că se doreşte o lege a referendumului prin care să se considere valid un referendum cu o prezenţă foarte slabă şi aprobat ceva cu votul unui număr foarte mic de persoane. Probabil că populaţia va evita să meargă la un referendum despre ceva ce nu a apucat să cunoască suficient pentru a avea o opinie fermă. Atunci, noua Constituţie va fi hotărâtă de o minoritate care va avea propriile păreri - poate contrare majorităţii?

Câteva lucruri  a spus domnul Antonescu despre Constituţie, în discursul de la Academie:
România va rămâne un stat unitar, angajat în structurile din care face parte, o democraţie constituţională şi parlamentară şi, "foarte probabil", România va rămâne o republică.(!)
.

Foarte probabil înseamnă că nu e absolut sigur. Deci că nu este exclus să fie şi altfel. 

Cum ştim, însă, că în actuala Constituţie, la  ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii, se precizează la aliniatul 1 că Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.", 
înseamnă că în opinia domnului Crin Antonescu noua Constituţie ar putea fi şi....neconstituţională?? 

De fapt, se spune mereu că nu va fi o nouă Constituţie, ci doar se revizuieşte cea veche. Asta, pentru că pentru o nouă Constituţie ar fi nevoie de o Adunare Constituantă, nu doar de un colectiv restrâns de politicieni. 

Vorba este, însă, câte modificări se pot face ca să fie considerată doar o revizuire a Constituţiei şi nu una nouă? Nimeni nu spune asta, dar în practică se vorbeşte despre schimbari numeroase  şi în puncte importante.
Mai poate fi considerată asta o revizuire, sau e de fapt o încropire a unei noi Constituţii, "pe sub masă?"