sâmbătă, 14 martie 2015

Cutremurele si extragerea de petrol si gaze

Cutremure provocate de injectare de apa in sol

Un articol publicat în iulie 2014 de Le Figaro la rubrica știință & mediu spune că o mai bună cunoa;tere a geologiei ar putea duce la scăderea numărului de cutremure legate în special de exploatările de gaze de șist.

O creștere semnificativă a numărului de cutremure a fost înregistrată anul trecut în Oklahoma-SUA. Această frecvență fără precedent a mișcărilor seismice a fost legată de stocarea subterană a apelor uzate. În acest stat din centru Statelor Unite , apa  fusese folosită pentru fracturarea hidraulică a rocilor pentru extragerea gazelor de șist . Această problemă a cutremurelor provocate de activitatea umană a fost întâlnită și ca efect al altor industrii, cum ar fi geotermia, care de asemenea injectează și stochează apă în rezervoare subterane.

Numărul de cutremure din statul Oklahoma a fost de 40 de ori mai mare în perioada 2008-2013 decât cel înregistrat între 1975 și 2007, spune Katie Keranen, principalul autor al articolului publicat pe această temă în revista Science pe 3 iulie 2014. Katie Keranen este profesor de geofizică la universitatea Cornell din New York.

În Oklahoma, volumele de apă uzată stocate în subsol (prin intermediul puțurilor de injecție) s-a dublat între 2004 și 2008, din pricina dezvoltării exploatărilor de gaze de șist. Creșterea numărului de cutremure ar fi legată în special de patru dintre cele 9000 de puțuri de injecție a apelor uzate din zonă și care se întind pe 2000 km2. Aceste 4 puțuri principale ar fi contribuit la apariția a 20% dintre cutremurele din centrul Statelor Unite din ultimii ani - estimează autorii în revista Science.

Pentru a putea incrimina în mod aproape sigur volumele de apă uzată injectate în adâncime, cercetătorii au folosit modele matematice asupra migrației fluidelor. După François Cornet, cercetător la Școala și observatorul științelor pământului la universitatea din Strasbourg, «acest mecanism este bine descris încă de la începutul anilor 1960. 
Apa injectată în subsol poate modifica echilibrul forțelor care se aplică asupra rocilor și poate permite eliberarea de "stres de forfecare" prin alunecarea straturilor de teren, care, dacă se petrec rapid, dau naștere la mici mișcări seismice».

Apa face să se zguduie orașul Basel din Elveția

Injectarea de apă , care mai e folosită și pentru geotermie, pentru a se menține presiunea în rezervorul cu apă caldă a făcut astfel să se zguduie și orașul Basel din Elveția la începutul anilor 2000. Locuitorii au fost surprinși de cutremure cu magnitudini 3,4. Expertul adaugă: «nefiind obișnuii cu astfel de mișcări seismice, populația locală a reacționat negativ. În schimb, populația care trăiește în preajma sitului geotermic al Geyserilor din California , unde exploatarea generează mai multe seisme cu magnitudinea 4 pe an nu a avut reacții ». (Este o regiune cu activitate seismică recunoscută și cutremurele au fost puse pe seama faimoasei falii din California. Clădirile sunt astfel configurate pentru a rezista la cutremure).
O dificultate a cutremurelor provocate de activitățile umane provine din faptul că „anumiți industriași au o abordare mai degrabă experimentală decât științifică” apreciază cercetătorul francez. Adică, ei nu ar fi evaluat suficient permeabilitatea straturilor , numărul și  amplasamentul  de puțuri și nici volumul maxim de apă ce poate fi injectată , ori debitul admisibil pe fiecare puț.

Aceste îmbunătățiri ar fi necesare . Căci în Oklahoma cutremurele induse de activitățile umane au fost resimțite la peste 30 de kilometri distanță de punctul de plecare. 
Cercetătorii preconizează o ameliorare a practicilor industriașilor, o întărire a reglementărilor o supraveghere a presiunii pe suprafață , o rețea de captatori seismici în zona de stocare a apelor uzate și în fine accesul public la aceste măsurători.

Oamenii de știință federali ai USGS au arătat clar  legătura dintre industria petroliferă și cutremure.
USGS = United States Geological Survey (organismul de Geologie american)
Încă din  anul 2012, oficialii U.S. Geological Survey au spus că una dinte etapele procesului de fracturare hidraulică, eliminarea unor volume mari de apă sărată și cu conținut de chimicale prin injectare în pământ la mare adâncime a fost legată de creșterea masivă a activității seismice din Oklahoma. 
Între timp, oamenii de știință federali ai USGS au arătat clar evaluarea lor asupra legăturii dintre industria petroliferă și cutremure. „Această creștere a activității seismice , în special în centrul Statelor Unite nu este rezultatul unor procese naturale” se putea citi într-o declarație a USGlicată în ultima lună. „Injectarea în profunzime a apelor uzate este principala cauză a creșterii spectaculoase a seismelor detectate și a creșterii corespunzătoare a riscului seismic în centrul Statelor Unite.”

Indicele recentelor cutremure din Oklahoma este o netă abatere de la normă. Această situație a cunoscut un vârf de cutremure în 2014 care a situat statul pe primul loc în privința activității seismice, depășind California, care este o zonă situată pe o cunoscută falie generatoare de cutremure.

Societățile de asigurări se adaptează la cutremurele produse de fracturarea hidraulică

Circa 15 la sută dintre cei din Oklahoma au acum asigurare contra cutremurelor a spus Comisarul de asigurări din Oklahoma John Doak. 
Numărul asigurărilor a crescut cu aproximativ 2% în 2011 și depășește California, unde doar 10% dintre locuitori au o asigurare la cutremur.

Conform ziarului „Dallas Morning News” companiile de asigurări și-au mărit tarifele pe anul viitor , așteptând raportul USGS , în care se vor evidenția pe hartă zonele din vecinătatea puțurilor de foraj în care se prevede că se vor induce  cutremure . Primele de asigurare vor fi mai mari în numeroasele zone în care se exploatează gaze și petrol de șist.
În anul trecut, USGS a legat direct un cutremur cu magnitudinea 5,7 din Oklahoma de industria de fracturare intensivă din acest stat. 
 În Oklahoma au ajuns să fie semnalate și 11 cutremure pe zi
„Observația că un cutremur indus de om poate declanșa o cascadă de cutremure, inclusiv implicații importante legate de injectarea de ape uzate”  a explicat seismologul Elisabeth Cochran, de la USGS.
Numeroase  cutremure au lovit zona Dallas în ultimii 6 ani iar oamenii de știință au demonstrat că operațiunile de fracturare hidraulică de pe terenuri învecinate erau cauza acestora.

Frecvența și intensitatea activității seismice au crescut în toată regiunea centrală a Statelor Unite , în statele Arkansas și Coorado. Ohio și Texas și se consideră că fenomenul a fost cauzat de fracturarea hidraulică. US Geological Survey consideră că sunt necesare mai multe studii în acest sens și că micile cutremure nu ar fi provocate de fracturarea hidraulică, dar că această tehnologie este vinovată pentru amploarea celor mai mari cutremure.
 În Oklahoma cele mai mari cutremure de pământ s-au produs în vecinătatea puțurilor de injecție. (Business Week - planetpost)

Soferii de taxi va pacalesc sa nu purtati centura

Nu știu de ce, dar în 50% dintre cazurile în care iau un taxi și vreau să-mi pun centura, șoferul îmi spune să nu o pun, pentru că „nu trebuie”.
Vorbesc despre cazurile în care stau pe locul de lângă șofer, pentru la pe locurile din spate de cele mai multe ori nici nu există centuri de siguranță, în taxiurile de la noi.


Am mai întâlnit și situația în care, dacă pasagerul de pe scaunul din față insista totuși să-și pună centura, șoferul de taxi îi spune să-și pună centura doar de formă, fără să o cupleze. 

Cum pasagerii nu au întotdeauna carnet de conducere auto și e posibil să nu cunoască prevederile Codului Rutier, aceste sfaturi, venite din partea unui șofer profesionist, sunt de obicei urmate de către pasageri.

Și totuși, șoferii de taxi nu au dreptate, ba chiar contravin Codului Rutier procedând astfel.

Din 28 septembrie, conform OG nr. 21/2014, șoferii sunt obligați  să-și anunte toți pasagerii cu privire la obligația legală de a purta centura de siguranță în timpul circulației pe drumurile publice, pe toate locurile dotate din fabricare cu centuri de siguranță .

Iar copiii ce au mai puțin de 3 ani nu vor putea fi duși în taxi pe scaunul din față. Copiii sub 12 ani și cu înălțimea mai mică de 1,50m vor trebui să poarte centuri adaptate staturii lor.

(În autoturismul propriu copiii sub 3 ani trebuie să fie transportați în scaunul special pentru copii).

Șoferii de taxi sunt exceptați, într-adevăr, de la obligația de a purta centura de siguranță în timpul circulației, pentru că au fost numeroase cazuri în care pasagerii erau răufăcători care l-au atacat pe șoferul de taxi pentru a-l jefui, așa că el trebuie să se poată apăra. 
Dar numai ei sunt exceptați, nu și pasagerii!

Legea prevede că În timpul deplasării pe drumurile publice, șoferul și pasagerii unui autoturism sunt obligați să poarte centura sau dispozitivele de siguranță omologate. În caz contrar, ei riscă să primească o amendă din clasa I de sancțiuni (2 – 3 puncte-amendă), cuprinsă între 134 si 201 de lei. La aceasta sumă de bani se adaugă și 2 puncte de penalizare.

Prin urmare, urmând „sfatul binevoitor” al șoferului de taxi și nepurtând centura de siguranță riscați să fiți amendat cu 134-201 lei. Face?
Există și unele excepții:
Iată categoriile de persoane care nu sunt obligate să poarte centura de siguranță:
  • conducatorii auto care staționează;
  • conducatorii auto care execută manevra de mers înapoi;
  • femeile în stare vizibilă de graviditate;
  • conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transportă pasageri;
  • instructorii auto, pe timpul pregătirii practice a persoanelor care învață să conducă un autovehicul pe drumurile publice;
  • examinatorul din cadrul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere;
  • persoanele care au certificat medical în care să fie menționată afecțiunea care contraindică purtarea centurii de siguranță (caz în care trebuie să aibă asupra lor certificatul și durata de valabilitate a acestuia)

Afecțiunile medicale pentru care se acordă scutire de la portul centurii de siguranță sunt prevazute in Ordinul MS nr. 1246/2011 privind aprobarea Listei bolilor pentru care se exceptează de la portul centurii de siguranță ocupanții unui autovehicul cu o capacitate mai mică de 3,5 tone și a formularului Certificatului medical de scutire pe motiv medical grav.

Astfel, potrivit acestui act normativ, 
afecțiunile care contraindică purtarea centurii de siguranță sunt:
  • sindroame hemoragipare;
  • sindroame tumorale abdominale (splenomegalie, organomegalie, adenopatii masive);
  • leucemii acute și cronice;
  • mielom multiplu;
  • limfoame maligne;
  • ciroza hepatică și cancerul hepatic cu ascită voluminoasă;
  • status post toracotomie și sternotomie pentru diferite operatții toracice, 3 luni postoperator;
  • by-pass extraanatomic axilo-femural;
  • pace-maker cardiac recent montat;
  • afecțiuni acute ale sânului;
  • obezitate care împiedică închiderea centurii de siguranță.
Certificatul medical de scutire pe motiv medical grav se eliberează intr-un singur exemplar, la cerere, de către medicii din orice unitate sanitară în evidența căreia se află persoana care solicită acest act.






joi, 12 martie 2015

O femeie a nascut copilul fiului ei

Tată și frate în același timp

Situația din familia unui homosexual a pus în încurcătură autorităție din Marea Britanie.
Un tânăr homosexual englez, Kyle Casson,  a devenit tată prin fecundarea „in vitro” cu propriii săi spermatozoizi a unui ovul provenit de la o donatoare (nu se cunosc împrejurările donării).
Ovulul astfel fecundat a fost impplantat în uterul mamei tînărului respectiv. Aceasta a dus sarcina la termen și a născut prin cezariană.

Miles fiul lui Kyle Casson – Captură de ecran Dailymail

Au fost evitate în acest fel complicațiile legate de adopție.(pentru că o lege împiedică un părinte singur ce a recurs la o mamă purtătoare să crească un copil în Marea Britanie)  În plus, tânărul prefera să aibă propriul său copil și nu unul adoptat. Iar o mamă purtătoare străină ar fi putut face probleme dorind să păstreze copilul, pentru că din punct de vedere legal ea este mama copilului .

Timp de opt luni, administrația britanică l-a considerat pe Kyle ca fiind atât tatăl cât și fratele bebelușului născut în aceste condiții. Recent justiția britanică a acceptat adoptarea bebelușului de către Kyle. Copilul va fi considerat ca avându-l pe Kyle drept tată iar mama - necunoscută.
Mama lui Kyke, ce era considerată înainte mama bebelușului, va fi considerată bunica acestuia, după decizia justiției.
Situația a iscat polemici în Marea Britanie, iar tatăl se apără astfel:
”Știu că unele persoane sunt împotriva a ceea ce am făcut, dar eu cred că atâta timp cât pot să asiguri un acoperiș, nu văd de ce s-ar nega dreptul unora de a avea un copil (...) Mă doare undeva de ce cred acești oameni. El e îngrijit. E iubit. Eu am plătit totul. ” a declarat Kyle unui tabloid englez.
 Din filmulețul postat de Kyle Casson pe you tube

Kyle își va relua în curând lucrul la un supermarchet local, iar mama-bunică va deveni și bona copilului........

De menționat că la fiecare fecundare „In vitro” a femeilor care au dificultăți să rămână însărcinate, organismele acestora sunt puternic stimulate hormonal ca să producă un mare număr de ovule în același timp (15-17 în loc de unul, maxim două).  Ele sunt extrase de medic , iar douâ-trei sau mai multe dintre ele, fecundate „in vitro” sunt reimplantate femeii care dorește să devină mamă. La un moment dat, se face un avort selectiv pentru  reducerea numărului de embrioni aflați în uter  Prin urmare unii dintre frații embrionului ales vor fi uciși în uter în prezența acestuia.
Ce se întâmplă cu celelalte ovule, ce nu au fost implantate, rămâne uneori neclar...

Foto Le Monde2 din 19 iunie 2009 (S. Clair)
Mame purtătoare
O mamă purtătoare (mamă surogat, mamă de împrumut) este o femeie care acceptă în urma unui acord să rămână însărcinată cu obiectivul de a da naștere unui copil care va fi crescut de o altă familie sau persoană ca fiu propriu.
Legislația asura „mamelor purtătoare” diferă în U.E.  În Marea Britanie sistemul este permis de relativ puțină vreme, dar în Italia de pildă este interzis.

Legea italiană prevede că femeia care a născut copilul este mama acestuia  și există o interdicție de gestație pentru altcineva. A fost chiar un caz în care un cuplu de italieni ce nu reușea să aibă copii a recurs la o „mamă purtătoare” din Ucraina , plătindu-i acesteia 25000 de euro, însă tribunalul italian nu a permis ca „părinții” italieni să adopte copilul născut de ucraineancă, ci a decis ca acesta să fie dat spre adopție altei familii. Femeia ce a născut copilul a refuzat să-i fie trecut numele pe certificatul de naștere al copilului. Cuplul de italieni a încercat să declare pe numele lor copilul la biroul de stare civilă , dar frauda a fost descoperită și cei doi au fost inculpați.  Ucraineanca „a dispărut în natură” - după cum se exprimă oresa.
În Franța sistemul „mamelor purtătoare” este interzis, dar în cazul în care copilul se naște în străinătate dintr-un astfel de contract , copilul poate dobândi naționalitatea franceză., copilul putând fi adoptat de către soțul (soția) părintelui legal. În Franța, „faptul de a se interpune” pentru recurgerea la practica „mamei purtătoare” este pasibil de un an închisoare și 15000 de euro amendă.  Amenda se dublează dacă fapta a fost făcută pentru bani.

„Mamele purtătoare” sunt admise de legislațiile din Marea Britanie, SUA, Grecia și Israel, dar sunt interzise în numeroase alte țări , din considerentul că e vorba despre comercializarea corpului cuiva și există riscul aservirii unei persoane în profitul alteia . 

În România „mamele purtătoare” există, dar nu există o legislație clară. .
Mamele-surogat semnează un act notarial prin care se angajează ca după naștere să renunțe la copil în favoarea părinților biologici, fără a primi nici o recompensă materială.  În document se stipulează intercdicția ca mama-surogat să recurgă la un avort (dacă se răsgândește între timp) , ceea ce înseamnă că ea își pierde dreptul de a decide asupra propriului corp.
Se încalcă astfel un drept fundamental al omului.
Avortul este permis doar dacă medicul constată o interdicție medicală. Traficul de ovule este pedepsit de lege.
În privința inseminării „In vitro”, femeile singure și cuplurile de homosexuali nu pot beneficia (pentru moment) de această procedură, la noi în țară.

marți, 10 martie 2015

Lumini stranii asociate cu cutremure

Fenomene luminoase atmosferice sunt uneori asociate cutremurelor de pământ.

Conform unui articol din Le Figaro, Cercetători canadieni și americani au publicat în Seismological Research Letters un articol în care arată  în ce condiții seismele ar putea produce luminozitate atmosferică.
Benzi și coloane luminoase ce ies din pământ
Luminile pot fi emise înainte, în timpul sau după mișcările seismice și pot lua forme destul de variate. Robert Thériault, geolog la Ministerul resurselor naturale din Québec și primul autor al studiului spune că manifestările luminoase pot fi clasificate în patru categorii :

  •  sfere luminoase statice sau în mișcare pe cer
  • luminozități atmosferice-fulgere scurte și rapide și de asemenea lumini vizibile la mai mulți kilometri
  • un soi de flăcări ce ies din pământ, dar care nu sunt arderi, căci nu emit căldură
  • benzi sau coloane luminoase ce ies din pământ
Explicația lor ar fi aceea că eliberarea brutală de sarcini electrice provocată de alunecarea rocilor cristaline ar urca la suprafață ionizând aerul atmosferic , oarecum asemănător cu o lampă fluorescentă.Fenomenul a fost verificat în laborator, la scară redusă.

Luminile asociate cu seismele se produc în 97% din cazuri deasupra faliilor verticale din crusta continentală.
Cercetătorii speră că acest fenomen , destul de rar totuși, (apărând la mai puțin de 10% dintre cutremurele din lume) va fi mai bine studiat.

Cineva s-a salvat fiind avertizat de luminozitatea stranie
Cunoașterea acestui tip de neobișnuit de luminozitate i-a salvat în orice caz viața unui italian ce locuia în Aquila, relatează Robert Thériault
În anul 2009, italianul respectiv a observat de la fereastra casei lui un fel de flăcărui ieșind din sol, pe străzile orașului. El a reacționat imediat, ieșind cu ai săi din casă și punându-se la adăpost, cu două ore înainte ca un cutremur majos să radă aproape în totalitate vechiul oraș, cu numeroase clădiri medievale.

Cutremurul ce a produs 308 de morți și distrugerea sau deteriorarea a 10000 de clădiri a avut magnitudinea între 5,8 și 6,7 și a avut loc la ora 2:32 noaptea. A fost de mică adâncime (10km) și a fost urmat de numeroase alte mișcări seismice . 25000 de persoane au rămas fără adăpost și au părăsit regiunea a doua zi. Liniile telefonice au fost tăiate.

Urmări judiciare
În anul 2012 cei șapte oameni de știință ce erau membri ai comisiei italiene „Mari riscuri” la data producerii acestui cutremur au fost condamnați de tribunalul orașului Aquila la 6 ani de închisoare pentru „omor prin imprudență”. Oamenii de știință au fost achitați în anul 2014 de curtea de Apel din Aquila, menținându-se totuși pedeapsa de doi ani de închisoare pentru reprezentantul protecției civile.


duminică, 8 martie 2015

Cum a fost la cutremurul de pe 4 Martie 1977

Supraviețuitorii din clădirile prăbușite la cutremurul din 1977

La cutremurul din 1977 au avut de suferit în București mai ales clădirile vechi, antebelice, la care proprietarii făcuseră tot felul de modificări care afectaseră structura de reziztență.

Au fost însă și trei clădiri construite în perioada „socialistă”care s-au prăbușit (celelalte au avut de suferit în general avarii mai mari sau mai mici, dar au rămas în picioare).
Cele trei clădiri prăbușite au fost: blocul OD16 din Militari, un tronson de bloc de la intersecția străzilor Ștefan cel Mare și Lizeanu și Centrul de Calcul ce fusese construit lângă Palatul CFR de la Gara de Nord (acesta fusese construit la insistențele arhitectului cu planșee tip „dală groasă”, fără grinzi, dar inginerul nu calculase corect efectele unui cutremur ieșit din comun - clădirea  actuală  a fost reconstruită cu o altă soluție de rezistență). Din fericire, la ora aceea nu erau salariați în clădirea Centrului de Calcul.

În cazul blocului cu 11 etaje OD16 din Militari (de pe bulevardul numit acum Iuliu Maniu) au fost constatate la anchetă grave nereguli produse la construire: betoane turnate peste gunoaie, chiar și peste o cizmă, nereguli la fundație și lipsuri  de materiale în elementele de structură, ceea ce compromisese construcția.
De fapt doar un tronson s-a prăbușit (scara C), unde se făcuseră mârșăviile la construire. În fundațiile blocului s-a găsit fierul care trebuia să fie montat ca armătură la stâlpii și la grinzile blocului. Deci ei nu furaseră materialele, (că pe timpul acela exista o lege de control a averilor, adică averile nejustificate erau confiscate) dar le trântiseră aiurea ca să „economisească” manopera!

Unii locatari au putut supraviețui din acest bloc!
Credeți că cineva care s-ar fi aflat în acest bloc la etajul 8 ar fi putut scăpa cu viață după această prăbușire?
Și totuși.
Am aflat cum a relatat evenimentele o fostă locatară de la etajul 8 al blocului.
Când a început cutremurul, fiecare dintre membrii familiei (ea, soțul și copilul de un an) era în altă cameră din apartament. Primul gând al mamei a fost să ajungă în camera copilului, dar ușa nu se mai deschidea! Golul ușii era deformat de balansarea blocului. A ridicat atunci un scaun, să spargă gemulețul ce exista între camera de zi și camera copilului, ca să intre pe acolo, dar nu a mai apucat  să spargă geamul. Și-a pierdut cunoștința.  S-a trezit lungită în stradă, unde venise deja o echipă de salvare să o ajute - pentru că avea laba unui picior zdrobită. În rest, era neatinsă. Aterizase pe trotuar pe plăcile prefabricate din beton care se prăbușiseră ca niște cărți de joc. .
Aflată pe targă, a început să strige: „copilul, copilul!”.  Unul dintre salvatori a spus: „era un copil pe aicea, care mergea de-a bușilea!” . Era copilul ei, care scăpase nevătămat! A aflat apoi că și soțul ei scăpase , doar cu o lovitură la cap, dar care nu a avut urmări! Ceilalți locatari muriseră!

Supraviețuitorii își pierduseră tot avutul, dar erau fericiți că supraviețuiseră! (Au urmat operații chinuitoare, dar s-au terminat cu bine.

După 4 zile,  autoritățile anunțau:

„Cetăţenii care au locuit în blocurile prăbuşite vor primi imediat locuinţe în blocuri noi. Persoanele spitalizate vor putea, de asemenea, la părăsirea unităţilor sanitare, să se mute în noile locuinţe puse la dispoziţie de stat. Toţi cetăţenii ale căror locuinţe au fost nimicite şi cărora cataclismul le-a distrus avutul vor primi noile apartamente, dotate gratuit, de către stat, cu tot mobilierul necesar, inclusiv cu aparate de radio şi televizoare”. 

Deși nu încheiaseră polițe de asigurare, au primit totul gratuit și în timp foarte scurt.
S-a finalizat în grabă un bloc nou lângă Obor (ce a fost vizitat chiar de Ceaușescu) iar pe 11 martie sinistrații au putut intra în noile lor apartamente (fiind vizitați apoi de Ceaușescu, ce a ținut să-i vadă în apartamentele dotate complet  și să-i întrebe dacă au primit toate cele necesare).. 
Sinistrații au fost invitați la un mare depozit de mobilă să-și aleagă mobila pentru noile apartamente , aragaz, frigider, aspirator, mașină de spălat, apoi  la magazine de confecții să-și aleagă un număr de haine minim necesare pentru fiecare anotimp (groase, subțiri), pantofi, lenjerie de corp, lenjerie de pat, pături, covoare, lustre, perdele, apoi și-au ales aparatele de radio și tv (dintre cele aflate curent în vânzare, desigur). Vase, veselă, fețe de masă, tacâmuri desigur.  Alții au găsit apartamentele gata dotate.
Traumele, desigur, nu puteau fi uitate.  Își pierduseră obiectele personale la care țineau: fotografii, mobila de la părinți și altele.  Dar aveau cele necesare traiului și puteau să-și continue viața normal.

Altă minune i-a salvat pe membrii unei familii cu doi copii ce erau la etajul 5 din blocul vechi cu 8 etaje ce s-a prăbușit pe strada Popa Rusu nr 11. Erau într-o cameră de pe colțul blocului: doamna pe un scaun, soțul într-un șezlong și copiii pe pat. Își amintește că au început cu toții să spună „Tatăl Nostru”. Au supraviețuit cu toții din blocul ce ajunsese un morman de moloz. Au fost scoși din dărâmături de echipa de salvare.  (Soțului însă i s-a amputat un picior).  A fost singura familie scoasă din dărâmăturile blocului cu toți cei 4 membri în viață. 

În rest, au scăpat cei care nu fuseseră acasă, sau care reușiseră să iasă repede afară. Au fost și unii scoși vii dar care au murit mai târziu.
Ei sunt convinși că au supraviețuit fiindcă s-au rugat. Doamna i-a spus lui Ceaușescu:
«Sunt fată de preot, tata e un preot de ţară şi faptul că noi trăim acum se datorează muncii lui, că-n viaţă a făcut două biserici şi doi copii. Şi dacă Dumnezeu ne-a dat nouă viaţă, asta e răsplata jertfei lui»

Altă supraviețuitoare locuia în blocul vechi cu 9 etaje de pe str. Tudor Arghezi nr. 1, care s-a distrus integral. Își dusese fata la o mătușă, în alt bloc, dar o puternică stare de neliniște a determinat-o să se ducă și ea acolo.  Când s-a întors acasă, blocul era o grămadă de moloz, din care încă se mai auzeau țipete. Din vreo 500 de locatari au supraviețuit doar 50.

Altă supraviețuitoare își amintește că ea și soțul ei au supraviețuit pentru că se duseseră la premiera unui film, la Sala Palatului. Blocul lor, de pe strada Sahia nr.1 a fost distrus, iar din peste 100 de locatari nu supraviețuiseră decât 5. Când a ieșit de la film, se trăgea deja cu gloanțe în hoții care se repeziseră să fure din magazine...

Alt supraviețuitor a reușit să iasă la timp din apartamentul la demisol în care locuia, iar în timp ce traversa a căzut blocul vechi de pe Popa Rusu nr.11.
A doua zi după cutremur, dimineața, șiruri lungi de oameni SE DUCEAU PE JOS LA SERVICIILE LOR. Nu circulau mijloacele de transport în comun, dar oamenii s-au dus pe jos fiecare la locul său de muncă, pentru că de acolo puteau să ajute, se puteau organiza. Unii sportivi au format echipe care au ajutat la degajarea supraviețuitorilor de sub dărâmături, proiectanții au început proiectele de consolidare pentru clădirile avariate.

Să comparăm aceste povestiri cu ceea ce ni se spune acum: să nu ne bazăm pe autorități, să facem depozite de apă, mâncare și haine, să încercăm noi să ne organizăm, cum știm, să nu ieșim din casă, dar dacă suntem afară să nu intrăm în casă fără acceptul autorităților (nu se spune care autorități și până când ar fi interdicția), să nu folosim telefoanele, dar să ne întâlnim cu familia în piețe dinainte stabilite, având actele, banii, medicamentele, mâncarea, apa, lanternele, trusa de prim ajutor, hainele groase , radiourile cu tranzistori și sacii de dormit la noi, (toate acestea fiind depozitate probabil în afara caselor pentru această situație) deplasându-ne departe de clădiri, dar fără să blocăm căile de acces. 

Închipuiți-vă cum ar decurge așa ceva: Unii oameni ar avea mici depozite în afara caselor (unde?)în care ar avea acest inventar de supraviețuire de care să se servească în cazul în care nu erau în casă și nu mai au voie să intre înăuntru. Alții nu vor avea așa ceva. Alții nu ar putea căra greutăți atât de mari. Am fost deja atenționați că după cutremur se vor petrece tâlhării și furturi, deci să ne luăm măsuri...desigur, neputând să ne bazăm pe autorități, ar trebui să ne luăm propriile măsuri de apărare - care? Reiese că vor fi bătălii stradale pentru puținele resurse aflate în posesia unora.)
Cei ce vor avea bagaje mari în spate și vor încerca să meargă pe carosabil (departe de case, nu?) printre mașini, în stare de șoc, până în cartierul în care locuiesc alți membri ai familiei (fără să aibă vești de la ei- căci nu vor folosi telefoane) vor fi în mare pericol.  Simularea care s-a făcut nu a prevăzut și aceste lucruri. 
Eu, una, vă mărturisesc că nu aș ști ce să fac, deși am citit toate materialele ce au fost difuzate pe această temă și am văzut „sfaturile prețioase” de la tv.  



Ce facem la cutremur

GHID DE COMPORTAMENT ÎN CAZ DE CUTREMUR

Întocmit de Prefectura București

Dat fiind că specialiștii ne spun mereu că va surveni un cutremur major, iar clădirile din București nu corespund- în marea lor majoritate - cerințelor de rezistență și stabilitate necesare pentru această împrejurare, iată ca autoritățile ne ajută cu un ghid de comportament. Doar că eu una, care înțeleg mai greu, nu prea am înțeles unele lucruri din acest ghid. (Am scris cu brun-roșcat aceste nelămuriri- poate că cineva poate să-mi explice)

ÎNAINTE DE PRODUCEREA CUTREMURULUI

  • · Instruiţi-vă, atât dumneavoastră cât şi membrii familiei, cu privire la modul corect de comportare în cazul producerii unui cutremur. (Adică citiți acest îndrumar)
Puteţi face acest lucru folosind internetul (accesaţi numai surse oficiale de informare - site-ul igsu.ro, isubucuresti.ro), publicaţii de specialitate (Care?) etc.
  • · Stabiliţi un punct de întâlnire împreună cu membrii familiei sau cu prietenii în cazul în care nu sunteţi împreună în timpul cutremurului. 
(Pentru cazul în care nu mai aveți case la care să vă întoarceți. De unde știm, însă, că punctul respectiv de întâlnire nu va fi și el sub dărâmături? Dar ce e de făcut dacă membrii familiei locuiesc în alt cartier? ).
  • Fiţi gata să vă descurcaţi singur pentru cel puţin trei zile. (Adică nu vă bazați pe autorități).
  • Pregătiţi un kit de supravieţuire. Acest kit poate conţine: apă, hrană cu termen lung de valabilitate, o trusă de prim ajutor, lanternă şi radio cu baterii de rezervă, medicamente, fluier sau orice alte obiecte pe care le consideraţi necesare. Revizuiţi-l permanent. 
(La sfârșitul acestui ghid de comportament este prezentat un kit care conține și sac de dormit, haine de schimb, încălțăminte, hârtie igienică, acte, bani). Pentru care ipoteză să fie pregătit acest kit?
-       În cazul în care casa s-a prăbușit peste noi, dar noi am reușit să supraviețuim sub dărâmături, ar trebui să avem kitul lângă noi ca să-l putem folosi –dacă nu suntem prea răniți. Asta ar însemna să umblăm cu el asupra noastră oriunde ne deplasăm prin casă, fiindcă nu știm în care încăpere ne poate surprinde cutremurul și prăbușirea casei peste noi. V-ați gândit cât de greu ar fi și cât loc ar ocupa ?Chiar dacă am avea câte un astfel de kit în fiecare încăpere din casă, tot nu am putea ajunge la el dacă s-ar prăbuși casa și noi am fi în alt colț al camerei. Oricum, dl. primar Oprescu a spus că la locul caselor prăbușite vor veni buldozerele în 15 minute, deci nu e cazul să ne facem griji pentru trei zile, nu vor exista supraviețuitori.
-       Dacă acest kit ar trebui să ne asigure supraviețuirea în cazul în care am rămas fără locuință dar nu eram în ea, e de remarcat că nu se presupune că ne-am putea cumpăra  cele necesare. E de presupus că magazinele vor fi distruse cu toatele, sau că debandada va fi atât de mare încât nu se va mai putea face aprovizionarea?)
  • · Întocmiţi împreuna cu familia un Plan pentru situaţii de urgenţă în care să stabiliţi concret ceea ce trebuie să facă fiecare în cazul producerii unui cutremur. (Adică să aibă fiecare câte un kit de supraviețuire legat de brâu, că altceva nu știu ce. Evident că acest kit ne-ar împiedica să ne mai mișcăm)
  • · Învăţaţi tehnicile de acordare a primului ajutor medical. (Cu ajutorul kitului de supraviețuire, să-i dăm rănitului apă din sticla noastră și medicamente din cele pe care ni le-a prescris nouă medicul, sau cum? Asta- dacă ne vom putea deplasa cu balotul asupra noastră)
  • · Realizaţi o analiză structurală a locuinţei dumneavoastră, (indiferent care e pregătirea dumneavoastră !?!), identificaţi locurile sigure în care vă puteţi proteja în caz de cutremur, (dacă ele există) iar dacă veţi considera necesar, consultaţi un expert pentru un sfat autorizat. (Plătiți o expertiză tehnică a clădirii- știți cât costă?).
Dacă este cazul, faceţi reparaţiile necesare. (Consolidați blocul în care locuiți)

  • · Identificaţi acasă, la serviciu sau la şcoală cele mai sigure locuri în caz de cutremur. (Plătiți expertize ale acestor construcții) . Identificaţi căile de evacuare disponibile. (Pe de altă parte ni se spune  să nu ieșim din clădire)
  •  · Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea sau fixaţi-le pe un perete rezistent.
  • · Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate pe perete. (Desființați tablourile cu geam sau cu rame grele, lustrele, ușile cu geam și ferestrele)
  • · Depozitaţi substanţele toxice sau inflamabile în recipiente închise ermetic, pe rafturile de jos, în locurile în care au şanse minime de a se răsturna, preferabil în dulapuri închise.
  • · Păstraţi instalaţiile electrice şi de gaz într-o stare bună de funcţionare. (Ele vor funcționa astfel de minune și în cazul prăbușirii casei?- Oricum, ni se spune că gazele vor fi oprite în cazul avertizării iminenței cutremurului major , pe baza avertizării primite de autorități de la stația seismică Muntele Roșu. Noi nu vom fi avertizați, dar autoritățile-da).
  •  · Aflaţi cum puteţi opri alimentarea cu energie electrică, gaz şi apă de la tablourile/conductele principale de alimentare. (Adică de la tablourile electrice de pe palierele blocurilor sau de la robinetele coloanelor din subsolul blocului. Asta, după cutremur , pentru cazul în care blocul rămâne în picioare și nu prezintă risc, dar administratorul blocului a murit. Deci, după cele trei zile în care ar putea apărea replici ale cutremurului și în care nu trebuie să ieșim afară, ieșim din apartament și oprim gazele, curentul electric și apa. Dacă vecinii nu au apă, treaba lor!)
  • · Nu faceţi modificări care ar putea afecta strucutura de rezistenţă a clădirii. (Asta da, puteți să o mai spuneți odată, dar cine controlează ce a făcut fiecare vecin acasă la el? Toți pereții de rezistență sunt găuriți cu goluri pentru aer condiționat sau pentru hote de bucătărie de exemplu, ca să nu mai vorbim despre modificările pe care le fac locatarii „pe barba lor”). Este recomandabil să consolidaţi pereţii de rezistenţă pentru a evita prabuşirea clădirii în caz de cutremur. (Da, dar în cazul blocurilor e cam greu! Ar trebui să elaborați niște instrucțiuni: cum să-și consolideze fiecare apartamentul din bloc)
  • Pregătiţi-vă pentru o astfel de situaţie: participaţi la simulări de cutremur (unde vedem cum cad casele, sau ce?) , învăţaţi tehnici de acordare a primului ajutor medical (fără a avea nici un material sanitar la dispoziție) , modalităţi de evacuare (de sub dărâmături?) şi prevenire a incendiilor (da, prevederile NPSI, dar ce să fac cu ele ?) etc. (De ce nu ne spuneți totul, că nu știm ce altceva mai intră la acest et caetera)  
  • Informaţi-vă cu privire la regulile de comportare în cazul producerii unui cutremur prin intermediul internetului, televiziunii, radioului, ziarelor sau altor materiale informative emise de autorităţi. (Iată că facem asta preluând acest ghid. Dar nu am găsit alte reguli care să fi fost redactate de autorități).
  • · Este recomandabil să încheiaţi o poliţă de asigurare împotriva cutremurelor. (Unde ar trebui să fie păstrată polița, ca să o avem în cazul în care cade casa, dar noi avem norocul să scăpăm? Pentru că nu se pot cere despăgubiri fără a avea polița în original! Societățile de asigurări s-au pus la adăpost cu asta)
ÎN TIMPUL CUTREMURULUI

Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri:
  • · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. Panica poate produce victime (Ușor de zis...)
  • · Încercaţi să liniştiţi copiii, persoanele în vârstă. (Dacă sunt în cameră cu voi, evident. Dar cum să -i liniștim, dacă noi înșine suntem în pani)
  • · RĂMÂNEŢI ÎN INTERIOR - de obicei, după primele mişcări seismice, pot urma replici ale cutremurului, iniţial suficient de puternice pentru a provoca noi pagube. În astfel de cazuri, oamenii se rănesc cel mai adesea atunci când intră sau ies din clădire. (Până când să nu ieșim din clădire? Replici ale cutremurului pot fi și după câteva ore. Sau chiar a doua zi. Sau peste trei zile. Dacă suntem  pe stradă, să nu avem curajul să intrăm în casă? Dar unde să ne ducem, cu hainele de pe noi? )
  • · Aşezaţi-vă sub o piesă de mobilier solidă sau sub o grindă de rezistenţă. (Grinzile de rezistență de obicei nu traversează încăperile la bloc, ci doar în sălile mari. Iar mobilierul din blocuri nu prea e solid. Dacă nu există o masă sau un birou în apropierea dumneavoastră, acoperiţi-vă faţa şi capul cu braţele încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ interior al încăperii.(Cu kitul de supraviețuire în brațe, desigur. ).
  •  · NU fugiţi pe scări. Scările sunt foarte sensibile în caz de cutremur, iar coborârea sub efectul oscilaţiilor seismice este foarte periculoasă. (De aceea să „identificăm din timp căile de evacuare”, ca să le evităm).
  • · NU săriţi pe fereastră. (Mai ales dacă locuiți la etaj)
  • · NU folosiţi liftul. Dacă rămâneţi blocat în lift încercaţi să ieşiţi cât mai repede, apăsând butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj. (Dacă am rămas blocat în lift nu înseamnă că liftul nu mai funcționează?)
  • · Îndepărtaţi-vă de oglinzi, ferestre, uşi şi pereţi exteriori, sobe, mobilier înalt.(Adică să stăm în mijlocul camerei, practic.).
  • · NU vă aşezaţi sub lustre sau alte obiecte grele suspendate. (Păi dacă suntem în mijlocul camerei, lustra e chiar deasupra).
  • Dacă dormiţi, aşteptaţi câteva momente pentru a vă orienta (după ce ne trezim, desigur) şi apoi încercaţi să vă deplasaţi către un loc sigur.(Adică să sărim din pat și să stăm în mijlocul camerei, dar nu sub lustră. Ba nu, într-un colț al camerei, dar nu lângă ușă sau fereastră, sau dulap, sau sobă. Credeți că există un astfel de loc, în apartamentele înghesuite de la bloc? Să avem grijă de asemenea să dormim cu kitul de supraviețuire legat de corp. Între timp, cutremurul ar putea să vă fi „rezolvat” deja dilemele).
  • · Daca sunteti într-un scaun cu rotile, blocaţi roţile acestuia, încercaţi să vă protejaţi, dacă este posibil acoperiţi-vă capul şi gâtul cu braţele.
Dacă sunteţi afară:
  •  · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
  • · Dacă aveţi posibilitatea îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate, cabluri, copaci sau orice alt obiect care ar putea să cadă. (În oraș nu prea găsești locuri fără clădiri, stâlpi, cabluri, sau copaci. Ar trebui să ne mutăm la cort, pe o câmpie).
  • · Îndreptaţi-vă spre un spaţiu deschis. (Adică să stăm într-o piață, pe carosabil, chiar dacă șoferi îngroziți circulă haotic? Dar cum ajungem până acolo fără să trecem pe lângă case, stâlpi sau copaci? Iar piețele sunt de obicei relativ departe. Iar noi nu avem kitul de supraviețuire legat de noi- ce ne facem? )
  • · În cazul unor distrugeri majore, intraţi în clădire numai cu permisiunea autorităţilor. (Unde trebuie să merg mai exact ca să mi se dea voie să intru în casă? La Primărie? La Poliție? La Inspecția de Stat în Construcții? La Prefectură?  Nu ni se spune.)
Dacă sunteţi în oraş, încercaţi să staţi departe de potenţialele pericole (căderi de obiecte). (Tocmai spuneam că în oraș sunt multe case și nu prea ai cum să te îndepărtezi de ele fără să stai pe carosabil, unde e alt risc major). Bucăţile de tencuială care se pot desprinde din clădiri reprezintă un risc major la adresa siguranţei dumneavoastră. (Mai ales că în București majoritatea clădirilor au fațadele neîntreținute de zeci de ani, căderile de tencuială periclitează viața trecătorilor și în restul timpului)

Dacă vă aflaţi într-o clădire cu mai multe etaje, identificaţi un loc sigur în apropierea dumneavoastră. (Tare aș vrea să știu care ar fi acela!). NU folosiţi liftul sau scările. Dacă trebuie să ieşiţi,  alegeţi-vă cu atenţie calea de evacuare. (Ce alte căi de evacuare ar fi dintr-o clădire cu mai multe etaje, în afară de lift sau de scări? Parcă nu era bine să sărim pe fereastră... sau totuși să sărim?)

Dacă vă aflaţi într-un vehicul:
  • · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
  • · În autobuz sau metrou: rămâneţi pe loc până când mişcarea seismică încetează şi urmaţi recomandările pe care le primiţi. (de la ceilalți călători?)
  • · În maşină: opriţi cât mai repede cu putinţă şi rămâneţi in interior. Evitaţi podurile, tunelurile. Evitaţi să opriţi lângă clădiri, copaci, pasaje şi cabluri de electricitate. (Adică să nu oprim lângă trotuar, ci în mijlocul străzii și să rămânem în mașină – până la următoarea replică a cutremurului. Să avem kituri de supraviețuire și în mașină. Stăm în mașină, mâncăm din provizii și ascultăm radioul trei zile, în mijlocul străzii).
Dacă sunteţi prins sub dărâmături:
  • · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL.
  • · NU folosiţi focul deschis (lumânări, chibrituri, etc), folosiţi o lanternă. (Să avem o lanternă legată de corp zi și noapte)
  • · Încercaţi să vă acoperiţi gura şi nasul cu o batistă sau cu orice alt material textil.
  • · Încercaţi să vă semnalaţi prezenţa folosind un fluier sau o lanternă.
  • · Loviţi ritmic într-o ţeavă sau într-un perete astfel încât echipele de intervenţie să vă poată localiza. (Mai greu, pentru că ne-am depărtat de pereții exteriori când a început cutremurul, așa că suntem în mijlocul încăperii). Evitaţi să strigaţi! Păstraţi-vă energia! (Dar cum mâncăm alimentele din kitul pe trei zile dacă avem gura și nasul acoperite?)
DUPĂ CUTREMUR
  • · PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. PANICA NU VĂ POATE FACE DECÂT RĂU.
  • · Verificaţi dacă sunteţi rănit. La nevoie, încercaţi să vă acordaţi primul ajutor. (Luăm medicamentele din kitul de supraviețuire, dacă l-am avut legat de corp. Pe întuneric am putea încurca pastilele, dar important e să știm că am luat medicamente).
  • · Acordaţi ajutor persoanelor rănite până la sosirea echipelor de intervenţie. (Fără să ieșim însă din casă până la producerea de replici sau să intrăm în casă fără permisiunea autorităților). Nu încercaţi să mişcaţi persoanele grav rănite decât dacă viaţa le este pusă în pericol sau dacă starea lor de sănătate se înrăutăţeşte rapid. Dacă este absolut necesar să mişcaţi o persoană în stare de inconştienţă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul, spatele şi membrele fracturate (pentru asta trebuie să avem în kitul de supraviețuire și guler din acela special , atele, pentru spate nu știu ce trebuie. Va fi cam greu să legăm toate astea de noi ca să le avem la îndemână).
  • · Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube. (Da, am înțeles să nu ieșim din casă sau să nu intrăm în casă. Fiecare rămâne imobilizat acolo unde l-a prins cutremurul. Până trec eventualele replici - eventual două, trei zile).
  • · Fiţi atent la eventualele pericole produse de construcţiile afectate. Replicile cutremurului pot dărâma clădirile, drumurile, podurile, pasajele afectate. . (Adică să nu ne apropiem de case, drumuri, poduri sau pasaje – nu știm cât sunt de afectate. Am înțeles, stăm în mijlocul drumului, în mașină sau în sacul de dormit - dacă am avut prevederea să umblăm cu el la noi tot timpul).
  • · NU folosiţi liftul chiar dacă acesta funcţionează. (Dar nici scările, că sunt sensibile).
  • · Fiţi foarte atent pe unde mergeţi şi cum conduceţi. (Da, asta oricând)
  • · Verificaţi dacă sunt scurgeri de gaze sau apă. Verificaţi dacă a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. (Și dacă sunt scurgeri de gaze sau de apă ce facem, că nu putem ieși din apartament să mergem la cofret sau la subsol să întrerupem gazele , apa și energia electrică?)
  • · Opriţi alimentarea cu apă, gaz şi energie electrică. (După cutremur - până când să stăm în întuneric și frig, fără apă?)
  • · Dacă simţiţi miros de gaz, deschideţi geamurile şi uşile pentru aerisire (dacă nu s-au spart deja).
  • · Dacă simţiţi miros de gaz, NU încercaţi să întrerupeţi alimentarea cu energie electrică şi nici să decuplaţi siguranţele. O singură scânteie poate provoca un incendiu. 
  • · NU reporniţi dumneavoastră alimentarea cu gaz, lăsaţi compania furnizoare să se ocupe de asta. (Dar nu vă bazați pe autorități - se spune în altă parte)
  • · Dacă puteţi, stingeţi incendiile din casa sau din cartierul dumneavoastră imediat ce s-au produs.(Fără să ieșiți, desigur din casă, fără a folosi scările sau lifturile. Și fără a vă apropia de clădiri - pot fi nesigure. Fără a intra în case fără autorizație.) 
  • · Atunci când părasiți clădirea protejati-vă capul cu o cască; (dar nu e menționată în kitul de supraviețuire! De unde să luăm cască după cutremur? Vra să zică nu vor fi alimente sau apă, dar vor fi căști de cumpărat?) în lipsa acesteia puteţi folosi un obiect dur ce vă poate proteja de eventualele obiecte ce ar mai putea să cadă. (Asta după circa trei zile, când putem părăsi clădirea?)
  • · Dacă sunteţi afară şi vă puteţi deplasa în siguranţă, încercaţi să mergeţi într-un spaţiu deschis.
  • · Îndepărtaţi-vă de clădirile afectate, cablurile electrice, panourile publicitare, liniile de tramvai pentru a nu fi rănit.(Adică să ne îndreptăm spre o piață, care de obicei e destul de departe. Dar pe unde să mergem, dacă pe trotuare nu se poate, ele fiind aproape de clădiri, de arbori și de stâlpi , iar căile carosabile trebuie să fie lăsate libere? Dar cum punem mâna pe kitul de supraviețuire, dacă nu avem voie să intrăm în casă? Umblăm cu un rucsac tot timpul, cu provizii, apă, medicamente, haine groase, cască, pătură, stingător , bani, acte, asigurare, lanternă, radio, telefon, hârtie și pix pentru bilete lăsate familiei)
  • · În cazul în care plecaţi de acasă, lăsaţi un bilet spunându-le membrilor familiei sau prietenilor unde vă aflaţi (mai bine zis unde am vrea să mergem, dar fără a ști dacă reușim să ajungem acolo sau dacă putem rămâne acolo cu sacul nostru de dormit. Oricum, membrii familiei nu vor avea voie să intre în casă fără autorizație, mai bine lăsăm biletul la intrare. Trebuie să adăugăm și bandă adezivă la kitul de supraviețuire. Așa vor afla toți trecătorii că am plecat la piață și nu e nimeni în casă.)
  • · Chiar dacă liniile telefonice funcţionează, utilizaţi-le numai în caz de urgenţă.(Păi dacă nici asta nu e o urgență, atunci care mai e?)
  • · Lăsaţi căile de acces libere pentru intervenţia echipelor de salvare. (Adică să nu mergem pe ele sau ce? Și atunci, unde ne punem sacul de dormit?)
  • · ESTE ABSOLUT NECESAR SĂ LĂSAŢI LINIILE TELEFONICE ŞI ARTERELE DE CIRCULAŢIE LIBERE PENTRU INTERVENŢIA ECHIPELOR DE SALVARE.
  • · Aveţi încredere doar în informaţiile provenite din surse oficiale: postul naţional de radio, televiziunea publică, autorităţile locale.(Asta după ce va fi repornit curentul electric, după ce nu mai e pericol de replici, adică peste vreo două -trei zile? Dar dacă suntem pe stradă? ).
  • · NU vă bazaţi pe zvonuri şi NU răspândiţi informaţii neverificate. (Cum ne dăm seama că un vecin ne spune un zvon și nu o informație reală? Cum putem verifica informațiile?)
  • · Dacă aveţi nevoie de ajutor, încercaţi să comunicaţi cu echipele de intervenţie şi să le oferiţi informaţii despre situaţia dumneavoastră. (Dar fără prea mari speranțe, după cum se arată mai jos)
  • · În cazul unui cutremur major, echipele de intervenţie nu vor putea oferi ajutor imediat tuturor cetăţenilor.
  • · Participaţi la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor şi salvarea oamenilor. Nu acţionaţi pe cont propriu, ci doar urmând instrucţiunile autorităţilor. (Dar autoritățile nu vor putea ajunge peste tot, după cum se spune mai sus. Așa că ce facem până la urmă?).


KITUL DE SUPRAVIEŢUIRE

 Un cutremur major vă poate afecta existenţa şi poate modifica temporar mediul înconjurător. Astfel, este posibil ca, după un astfel de eveniment, un număr mare de persoane să aibă nevoie de ajutor şi asistenţă calificată. De aceea este important să fiţi pregătit pentru a vă putea descurca singur timp de aproximativ trei zile. Nu vă gândiţi că problemele dumneavoastră s-au terminat dacă aţi supravieţuit cutremurului. Comunicarea cu ceilalţi sau obţinerea ajutorului pot fi dificile sau chiar imposibile în astfel de momente. Pregătiţi un kit de supravieţuire pentru acasă, serviciu, maşină!

 (Prin urmare câte un kit de supraviețuire pentru fiecare persoană din familie și pentru fiecare loc în care stă fiecare mai mult timp: pentru serviciul fiecăruia, pentru școlile copiilor, pentru mașină și pentru fiecare cameră din casă. Dar dacă nu circulăm cu autoturismul propriu, ci pe jos sau cu transportul în comun? Mergem cu sacul de dormit și cu rucsacul în spate, fiecare dintre membrii familiei? Vă dați seama câți saci de dormit trebuie să avem, pentru fiecare în fiecare dintre aceste locuri? Și câte radiouri, pachete cu acte originale, pachete cu bani, alimente, stingătoare, căști, haine de schimb, încălțăminte, medicamente, dezinfectante, bricege, fluiere, deschizătoare de conserve? Câți bani trebuie să avem pentru a ne alcătui seturi de îmbrăcăminte pentru fiecare loc în care am putea să ne găsim -acasă/la serviciu/la școală/la rude? Ca să nu mai vorbim de medicamente: ele se eliberează numai cu rețetă , prin urmare nu putem avea seturi de medicamente pe care să le plasăm în diferite locuri).
 Revizuiţi-l permanent! Un kit de supravieţuire este un set de obiecte de care probabil veţi avea nevoie pentru siguranţa şi confortul dumneavoastră. Verificaţi conţinutul kitului cel puţin o dată pe an şi înlocuiţi stocul de apă şi alimente. (și medicamentele, desigur) Ţineţi-l cât mai aproape de ieşire. (De ieșirea din școală, de ieșirea din clădirea în care lucrăm și de ieșirea din bloc? Și de ieșirea din mașină?)

I. Apă şi alimente
II. Medicamente şi materiale de uz medical
III. Produse de igienă
IV. Materiale de primă necesitate
V. Acte şi bani
1.1. apă - apx. 5 litri de persoană 
1.2. conserve sau alimente neperisabile; deschizător de conserve
1.3. alimente pentru copii (dacă este necesar)
Aș adăuga și hrana pentru animalele de casă
2.1. medicamentele necesare dacă suferiţi de boli cronice: astm, diabet zaharat, hipertensiune arterială , etc. 
2.2. analgezice, antiseptice
2.3. dezinfectant şi bandaje
2.4. mănuşi şi mască sterilă
(Autoritățile ar trebui să dea instrucțiuni medicilor să elibereze rețete pentru analgezice, boli cronice etc în cantități triple, pentru 3 kituri de supraviețuire) 
3.1. gel anti-bacterian
3.2. batiste, şerveţele umede, prosoape de hârtie, hârtie igienică, scutece, etc. 
3.3. haine de schimb
4.1. pătură sau sac de dormit
 4.2. fluier
4.3. briceag
4.4. lanternă cu baterii
4.5. radio cu baterii
4.6. chibrituri (păstrate în recipiente închise ermetic) 
4.7. încălţăminte rezistentă

5.1 - copii ale actelor importante: carte de identitate, contractul casei, asigurări, contracte, analize medicale, etc. (păstrate în pungi de plastic închise ermetic) 
5.2 bani

(Firmele de asigurare cer actul de asigurare în original pentru despăgubiri, deci...vedeți în care kit îl țineți) 

Cu banii e mai greu. Adică să avem sume de bani în fiecare kit pentru fiecare membru al familiei, în fiecare loc în care s-ar putea afla cineva...
  • · Este recomandabil să păstraţi un mic stoc de provizii la locul de muncă în cazul în care nu puteţi ajunge acasă.
  • · Nu uitaţi că transportul public poate fi temporar înterupt şi aţi putea întâmpina dificultăţi în deplasarea către o anumită locaţie. (Și dacă nu uităm, ce să facem? Rămânem lângă balotul de supraviețuire, sau mergem fără el în cartierul în care locuiesc rudele - despre care nu știm nimic, dar sperăm că le vom găsi?)
  •  · La fiecare loc de muncă ar trebui să fie desemnat un responsabil pentru păstrarea şi menţinerea echipamentelor şi proviziilor necesare în caz de cutremur. (Ar trebui, da...și care să țină și banii . Eventual să se rețină câte o sumă din salarii pentru situații de urgență...că doar nu se vor mai putea folosi cardurile, nu? Dar dacă tocmai responsabilul lipsește?). 
Deci la fiecare loc de muncă să fie o cameră în care să-și țină fiecare sacul de dormit, haine și pantofi de schimb, medicamente, bani, alimente, radio, lanternă și acte. 
Dacă începe cutremurul, fiecare salariat ori fiecare copil aflat la școală se duce la camera cu pricina (care să fie mereu descuiată), își ia balotul dintre celelalte și fuge cu el departe de ferestre, pereți exteriori sau dulapuri, apoi se întoarce în birou sau clasă, intră sub masa sa de lucru și rămâne acolo cu balotul în brațe timp de trei zile, cât timp ar putea surveni replici (presupunând că nu s-a prăbușit clădirea. Asta, desigur, cu mult calm, dar foarte repede! ). Nu se întoarce acasă fără aprobarea autorităților. Se duce la locul dinainte stabilit pentru întâlnirea cu familia și cu prietenii - după cele trei zile?. Copiii pleacă de la școlile unde învață, părinții pleacă de la locurile lor de muncă și se duc pe jos, mergând pe mijlocul străzilor, dar lăsându-le libere, spre locul pe care l-au stabilit pentru întâlnire, de preferință mijlocul unei piețe. Să sperăm că cei mici nu se vor rătăci în mulțimea care merge pe mijlocul străzilor. Bătrânii se vor duce și ei să-i întâlnească pe cei tineri, cărându-și fiecare balotul cu sacul de dormit, îmbrăcăminte, conserve, 5l de apă, medicamente, pansamente, radio, lanternă, haine și pantofi de schimb și celelalte. Vă mărturisesc că eu una nu aș putea să târăsc toate astea câțiva kilometri. Cred că  aș cădea în mijlocul drumului aproape imediat. 

Dacă se află acasă, are kiturile  de supraviețuire pentru toți membrii familiei puse lângă ușa de la intrare. Dacă sunt doi părinți și doi copii, vor avea 4 saci de dormit, sau pături, 20 de litri de apă, multe conserve, 4 căști de protecție, haine de schimb pentru toți, pantofi, lanterne, radio cu tranzistori, materiale de igienă , medicamente pentru orice situație, bandaje, atele, chibrituri, bricege, actele tuturor și bani, toate puse în saci, la intrare.  La declanșarea cutremurului fiecare se va duce într-un colț considerat mai sigur al apartamentului și nu va încerca să iasă pe scări sau cu liftul. Dacă apartamentul se prăbușește, echipa de salvare va găsi kiturile de salvare la ușă, sub dărâmături  și pe supraviețuitori sub mobila din casă. Dar de fapt după 15 minute vor veni buldozerele, care vor nivela totul rapid. 
Dacă apartamentul rămâne în picioare, oamenii își iau baloturile și se duc să doarmă în sacii lor de dormit în piețe. După ce ajung în mijlocul pieței dinainte stabilite cu familia, fiecare își desface balotul și se culcă în sacul de dormit, toții fiind desigur epuizați. După ce termină apa și conservele, familia pleacă la Primărie să ceară aprobarea de a intra în casă. Sau poate la Inspectoratul în Construcții? Sau la Prefectură? Poate măcar unul dintre membrii familiei a fost acasă și știe că locuința familiei încă există. Dacă locuința s-a prăbușit, primul drum e la societatea de asigurări, pentru că solicitarea trebuie să fie făcută în cel mai scurt timp și să fie însoțită de actele originale. Deci în kitul de supraviețuire trebuie să fie păstrate actele originale, nu copii. Cum originalul e unul singur, sunt mari șanse ca societatea de asigurări să nu plătească nimic!
  •  · Păstraţi un pachet minim cu provizii şi în maşină. Acolo nu trebuie să avem medicamente, lanternă, haine și pantofi? Dar nu toată lumea șofează. Copiii, persoanele care nu au mașină sau cele care au fost surprinse departe de mașină sunt neajutorate. 
Cam asta am înțeles eu din instrucțiunile Prefecturii. Dar dumneavoastră ce ați înțeles? 

Liniștitor, nu?