Vladimir Ghika un nepot de domnitor devenit martir

Monseniorul Ghika a fost declarat martir creştin şi preot turc de către papa Francisc I

Familia Ghica (scris şi Ghika sau Ghyka)

Familia Ghika, cu origini albaneze, grecizată prin uniuni matrimoniale în mediile fanariote, în special cu familia Mavrocordato, apoi românizată prin uniuni matrimoniale cu familiile boierilor români, între care familia Sturdza.

Vladimir Ghika

Vladimir Ghika, cunoscut și ca Monseniorul Ghica, (n. 25 decembrie 1873,Constantinopol - d. 16 mai 1954, Jilava, București) a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot român, nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghika, ministru plenipotenţiar al României la Sankt Petersburg. Mama sa era Alexandrine născută Moret de Blarenberg, descendentă a regelui Henric IV al Franţei. Ea făcuse parte dintre emigranţii francezi în Rusia. Un descendent al familiei Moret de Blaremberg venise la Bucureşti cu generalul rus Kiselef. El a luat naţionalitatea română şi a devenit ofiţer în armata Tării Româneşti, şi s-a căsătorit, având o fiică, Alexandrina, ce avea să devină mama lui Vladimir Ghika   Fratele său a fost Dimitrie I. Ghika.

Vladimir Ghika declarat preot turc de Vatican!

Deşi familia Ghica era considerată română, dovadă că Grigore IV Ghica venise pe tron ca domnitor naţional român, după alungarea fanarioţilor, iar Vladimir Ghika se considera român şi iubea România cu tot sufletul, iată că la Vatican el a fost consemnat (cu prilejul recunoaşterii martirajului său prin decretul papal din 27 martie 2013) ca...preot turc!

Nici albanez, ca strămoşii îndepărtaţi, nici grec, ca strămoşii mai apropiaţi, nici francez, cum era prin educaţie, nici român, cum era considerată familia lui şi cum se considera el însuşi, ci....turc (confuzie datorată probabil faptului că s-a născut la Constantinopol, unde familia sa avea o reşedinţă şi venise în ţară doar la vârsta de trei ani).

Statuia monseniorului Ghika făcută de sculptorul Anghel

La noi, martirajul lui Vladimir Ghika a fost recunoscut de multă vreme şi i s-a ridicat o statuie, operă a sculptorului Greorghe Anghel. Sculptorul, care îl cunoscuse pe monseinior la Paris, a realizat lucrarea în 1939, în ipsos și a dăruit-o arhitectului Anghel Marcu. 
În anii regimului trecut statuia a fost transpusă în bronz și expusă la Muzeul Național de Artă al României sub titlul „cărturarul”, trecându-se sub tăcere pe cine înfățișa. 
În anul 2004, statuia a fost amplasată pe soclu într-o piață din vecinătatea Bisericii Franceze din București, când se comemorau 50 de ani de la moartea monseniorului.

Născut într-o familie română ortodoxă, în ziua de Crăciun, a devenit preot catolic , spunând :  "Je vais devenir catholique pour être un meilleur orthodoxe!"

"Voi deveni catolic pentru a fi un ortodox mai bun!"

Binecuvântarea monseniorului Ghika i-a adus un moştenitor împăratului Japoniei

Există mărturii despre vizita monseniorului Ghika în Japonia în anul 1933, în perioada în care împăratul Japonia se îngrijora de lipsa unui moştenitor. Prelatul a cerut (prin intermediul amiralului Yamamoto, care se creştinase) o întrevedere cu împăratul Hirohito, pentru a-l binecuvânta să aibă un fiu. Audienţa a avut loc (spre uimirea celor care nu ar fi crezut-o posibilă), împăratul şi monseniorul Ghika au vorbit în franceză, împăratul a spus că doreşte să aibă un fiu, iar monseniorul i-a spus că dacă îl va binecuvânta, Dumnezeu îi va dărui un fiu. Amândoi s-au ridicat în picioare, împăratul s-a înclinat în faţa monseniorului, Prelatul a făcut semnul crucii pe fruntea împăratului (neliniştind gărzile ), a rostit în japoneză: " Să te binecuvânteze Cel atotputernic" şi "Fie ca numele tău să dăinuie şi să ţi se nască un fiu". După un an, s-a născut fiul lui Hirohito, actualul împărat Akihito. Împăratul Hirohito a renunţat să mai fie considerat de origine divină, aşa cum era tradiţia japoneză.
Întâmplarea a fost povestită într-o carte scrisă de Elisabeth de Miribel, diplomat, călugăriţă, fostă secretară a generalului de Gaulle

Din scrierile monseniorului Ghika

  „Rugaţi-vă ca să-L găsiţi mereu pe Cristos în el (în cel bolnav sau sărac), în suferinţele lui, în viaţa lui, în modul în care voi îi atingeţi sufletul şi destinul etern, această destinaţie care este Cristos în noi toţi"  („La charité du Christ!”).

      El se roagă aşa:

      „Doamne, voi merge să-l găsesc pe unul dintre cei pe care Îi numeşti alţi Tu însuţi. Fă ca ofranda pe care i-o aduc şi sufletul cu care o ofer să fie bine primite de fratele meu nenorocit. Fă ca această clipă petrecută în preajma lui, încercând să-i fac bine, să aducă pentru el, ca şi pentru mine, fructele vieţii eterne.  ”

(Extras din Entretiens spirituels de Monseniorul Ghika).

Update 31.08.2013
Monseniorul Ghika a fost beatificat de Biserica Catolică. De asemenea, a fost corectată afirmaţia că a fost un preot turc, menţionându-se doar că se născuse la Constantinopol.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Notă

Elemente din prezenta pagină pot fi preluate doar cu indicarea sursei. Preluarea integrală se poate face doar cu aprobarea autorului 

Limba latina provine din limba romana

“Nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!” Fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea: “nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!!!” Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, fost decan al Sf. Petru Diocescan College din Wexford, fost presedinte al Conferinţei şefilor de universităţi irlandeze şi fost membru al Biroului de conducere al Conferinţei Rectorilor Universitătilor Europene (CRE), face o declaraţie care confirmă studiile lui Densuşianu şi ale altor autori : “Chiar dacă se ştie că latina este limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Asadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină).”  Oare această declaraţie făcută acum câteva luni de o personalitate occidentală, care nu are interese personale în România, să aibă legătură şi cu faptul că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în ţara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”?  Din ce în ce mai multe dovezi ne arată că spaţiul carpato-danubiano-pontic este Vatra Vechii Europe...Despre faptul că istoria este falsificată sau prost înteleasă au vorbit multe personalităţi în decursul timpului. Haideti să vedem ce ne spun si alţii despre limba română şi limba latină, despre pământurile Vechii Dacii... - „Colhii si dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină” (Horatiu, marele poet roman (65 î. Chr. – 08 î. Chr.) - Odele, I, 20  (afirmatie făcută cu aproape un secol si jumătate înaintea cuceririi unei părti din Dacia).  - „Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.” (W. Schiller, arheolog american)  - “Limba lor [a românilor] n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă.” (Antonio Bonfini / Antonius Bonfinius -umanist și istoric-1434–1503) )  Antonio Bolfini a scris despre Ioan Corvin de Hunedoara : „„Acesta s-a născut din tată român (Valacho patre) și mamă greacă; prin destoinicie și virtute a făcut cinste neamului său mai presus de așteptarea tuturor. Se spune că nici părinții lui nu erau de neam obscur. Căci tatăl său – precum se zice – se bucura de vază foarte mare la neamul românilor, care stăpânesc acum locurile geților și ale dacilor și cu drept cuvânt se cred rămășițele colonilor romani, după cum dovedește asemănarea limbii lor. ...Născut în satul Corvinus își trage spița neamului din familia Corvina a romanilor. Iar mamă-sa, născută între greci, se crede a fi fost răsărită dintr-un neam vechi și împărătesc. Unii îndrăznesc s-o aducă în legătură cu neamul lui Teodosius.::”Iar despre români: ”„Deși năvăliri barbare de tot felul s-au revărsat asupra provinciei Dacia și asupra poporului roman și asupra regiunii geților și în Panonia, totuși s-a văzut că n-au putut fi răpuse coloniile și legiunile romane care se dezvoltaseră de curând. Înecate sub valul de barbari, ele totuși mai exală limba romană, și ca să nu o părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieții cât a limbii. Căci cine nu s-ar minuna – dacă ar sta să socotească desele puhoaie ale sarmaților și goților, și de asemenea ale hunilor, vandalilor și gepizilor și incursiunile germanilor și longobarzilor – că s-au mai păstrat încă până acum la daci și geți (inter Dacos & Getas) rămășițele limbii romane (Romanae linguae vestigia)?” - „Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales moldoveneasca, sunt însuşi acest grai.” (D`Hauterive-,istoric și diplomat francez 1754-1830 „Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei”, Ed. Acad., p 255-257, 1902)  - „Locul acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Dacia, cum şi tot Ardealul şi Maramureşul şi cu Ţara Oltului. Aste nume mai vechi decât acesta, Dacia nu se află, în toţi câţi sunt istorici.” (M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)  - „De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latineşti, adeca acei corecte, TOTUŞI DACĂ VOM AVEA A GRĂI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.” (Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)  - „Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.” (Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)  - „DACHII PREA VECHE A LOR LIMBĂ OSEBITĂ AVÂND, CUM O LĂSARĂ, CUM O LEPĂDARĂ AŞA DE TOT ŞI LUARĂ A ROMANILOR, ACEASTA NICI SĂ POATE SOCOTI, NICI CREDE...” (Constantin Cantacuzino, 1639-1716)  - „Românii despre care am mai spus că sunt daci.” (Bocignoli, 29.6.1524, la Răgusa)  Iată doar câteva citate ce ar trebui să-i pună pe gânduri chiar şi pe cei mai incompetenţi istorici români sau să le dea un pic de fiori celor care ne falsifică istoria sau se fac complici la falsul istoric. Adevărul va ieşi la lumină! Iar adevărul este că NU suntem doar urmaşii Romei, ci şi urmaşii unei culturi străvechi ce a înflorit pe pământul Daciei,  iar limba noastră este mai veche decât latina vorbită de  romani! ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

De ce sa avem guvernatori?

Guvernator

Aud că urmează să ne fărâmiţăm ţara, pe care strămoşii noştri au luptat secole de-a rândul să o unifice şi în fruntea regiunilor noastre vor fi nişte guvernatori.

Dar, ce e acela un guvernator ? Ar fi bine să ştim.

Guvernator este un titlu care a desemnat diferite funcţiuni în diferite ţări şi perioade.. 
În general, gouvernatorul este persoana care are puterea executivă civilă sau militară, sau pe amândouă într-o provincie, într-un Stat (în cazul unei federaţii) sau într-o colonie. Cel mai adesea el răspunde în faţa unei autorităţi superioare – cum ar fi şeful statului sau guvernul ţării pentru care acţionează.

În ce cazuri găsim acum, în lume guvernatori?

Stat federal

·         Într-un stat federal, el guvernează în numele puterii centrale (dacă este numit) sau în mod autonom (dacă este ales).  - Nu e cazul nostru, acum, dar se intenţionează să devenim ? Ne-a întrebat cineva dacă vrem asta? 

Colonie         

Într-o colonie, el guvernează în numele Statului-metropolă, faptul că se găseşte la mare distanţă conferindu-i largi prerogative. – Poate suntem o colonie şi nici măcar nu ştim ?

·   

Alte cazuri - fără legătură cu regiunile

     
Acest titlu este dat de asemenea şi reprezentanţilor locali ai companiilor de armată care dispun de o citadelă, o fortăreaţă sau de o regiune militară. (Nu ne referim la această accepţiune, acum)
·         Titlul de guvernator poate fi atribuit şi unei persoane ce conduce o instituţie mare sau o bancă, deseori numit de stat - cum e cazul Băncii Franţei. Acest titlu e dat uneori şi preşedintelui Băncii centrale europene. (Nici despre asta nu vorbim)

·         În domeniul învăţământului, guvernantul sau guvernanta sunt însărcinaţi cu educaţia unui prinţ sau a unor copii din familii sus-puse. În Marea Britanie se regăseşte termenul pentru membrii consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ. (school governor) - altă treabă.

Guvernator general

În epoca colonială europeană, un guvernator general era guvernatorul unei colonii mari sau al unui grup de colonii. În ţările Commonwealth-ului, guvernatorul general joacă rolul de reprezentant al Coroanei britanice. De exemplu în Canada, guvernatorul general este reprezentantul monarhiei la nivel federal.  

Diferite semnificaţii ale guvernatorului în alte ţări

Afganistan

·         Guvernatori ai provinciilor afgane (de acolo ne inspirăm?)

Australia

Guvernatorul general al Australiei (Governor-General of the Commonwealth of Australia) este reprezentantul şefului statului australian, Elizabeth II, care este şi regina Australiei.

Regina dispune de guvernatori în fiecare provincie .

Austria

Guvernator  este traducerea obişnuită în presa francofonă a termenului german  Landeshauptmann, care desemnează pe şeful de guvern din fiecare dintre cele nouă Landuri (State federale) austriace. Unii traduc incorect acest termen prin « Prim ministru».  ( E vorba de un stat federal- aşa se urmăreşte să devenim şi noi?)

Belgia

Guvernatorul este comisarul guvernului, dar şi al Regiunilor din Comunităţile din provincie. Ei asigură aplicarea reglementărilor federale în domenii ca: securitatea civilă şi planuri de urgenţă, securitatea poliţienească şi de ordine publică, tutela administrativă specifică asupra funcţionării poliţiei locale, a legislaţiei asupra armelor, a serviciilor de incendiu şi a tratării dosarelor dosarelor privind calamităţile. Guvernatorii sunt numiţi şi revocaţi de către rege. Deci, un domeniu restrâns de activitate, fără nici un fel de autonomie. Dar nu asta se preconizează la noi.

Brazilia

Din 1945, şeful executivului statului Braziliei poartă titlul de guvernator.

Statele Unite ale Americii

Guvernatorul este şeful executivului care guvernează un stat din cadrul Statelor Unite. Dat fiind caracterul federal al SUA, guvernatorul nu e subordonat guvernului federal şi dispune de largi prerogative. Este ales prin sufragiu universal direct.

Acest titlu se aplică şi şefilor executivelor din teritoriile ne-încorporate ale SUA: Puerto Rico, Guam, Insulele Virgine  americane şi Mariane de Nord. Insulele Samoa au şi ele un guvernator ales, dar cu funcţii mai restrânse.  

Imperiul roman

·         Guvernator al provinciilor ocupate

Franţa

În vechiul regim,(înainte de Revoluţia Franceză)  titlul de guvernator era purtat de către reprezentanţii regelui în provincii. Acest titlu a fost folosit apoi pentru colonii. După decolonizare, acest titlu a mai fost folosit un timp pentru unele teritorii de peste mări, pentru a-i desemna pe prefecţi.

Astăzi, acest titlu mai e purtat doar de şeful băncii Franţei , care este şi membru al Consiliului guvernatorilor Băncii centrale europene.

De asemenea, şeful regiunii militare a Parisului poartă titlul de Guvernator militar al Parisului.

Indonezia

Gubernur, sau guvernatorul, este, în cadrul autonomiei regionale, şeful executiv al unei provincii. E ales prin sufragiu direct. De acolo luăm noi exemplu?

Japonia

În Japonia,  termenul de « guvernator » (governor în engleză ) este folosit pentru traducerea termenului  Chiji (知事^?).  E vorba de şeful executivului din cele 47 prefecturi ale  Japoniei. Nu prea seamănă cu ce e la noi .

Maroc

În Maroc, guvernatorul este un funcţionar înalt ce reprezintă puterea centrală în regiuni şi în prefecturi sau provincii. El depinde de ministerul de interne. Aşa se vrea şi la noi?

Mexic

Mexicul este şi el un stat federal compus din mai multe state, conduse de câte un guvernator ales prin sufragiu universal.

Marea Britanie şi  Commonwealth

·         Guvernatorul general al  Canadei, al Noii Zeelande, al Australiei. (fostele colonii)

Olanda

·         Guvernatorul general al Indiilor olandeze

Rusia

Anumite subdiviziuni ale Federaţiei Ruse , oblasti, sunt conduse de câte un guvernator (în timp ce altele au preşedinţi sau şefi de administraţie, în funcţie de gradul lor de autonomie). Din 2005, ei sunt propuşi de Preşedintele Federaţiei Ruse şi apoi confirmaţi de legislativele locale. Deci, nu sunt aleşi prin vot direct! Şi e un stat federal!

Ce observăm ? În Uniunea Europeană nu există în prezent guvernatori decât în :

·         Belgia- care e un stat federal în care se pune periodic problema separării în două state diferite. Acolo, însă guvernatorii sunt numiţi, nu aleşi şi au atribuţii restrânse.

·         Austria – care este un stat federal .

·         În coloniile sau fostele colonii ale unor state vesteuropene

Poate cineva să explice de ce se preconizează înfiinţarea de guvenatori la noi ? 
De ce să votăm prin referendum doar o exprimare vagă, urmând ca apoi politicienii să facă ce vor, fără să ne mai întrebe?
Ne vom trezi că cineva a hotărât să declare independenţa uneia sau alteia dintre noile regiuni? Sau că va decide alipirea regiunii la alt stat?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Notă

Elemente din prezenta pagină pot fi preluate doar cu indicarea sursei. Preluarea integrală se poate face doar cu aprobarea autorului 

25 martie Bunavestire

Buna Vestire

 

Este  sărbătoarea creștină celebrată în data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va  va deveni mama fiului lui Dumnezeu,a lui Isus Christos.

Cei mai mulți creștini țin această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie.  Conform evangheliei după Luca 1:26:9, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elizabetei, mama lui Ioan Botezătorul

Istoric

O sărbătoare a „Vestirii Nașterii Domnului” se ținea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie. În tradiția ortodoxă locul este marcat de biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri, din Nazaret.

La Roma sărbătorirea s-a introdus în sec. al VII-lea.  În tradiția catolică, locul este marcat de Bazilica Bunei Vestiri din Nazaret.

25 martie

Data de 25 martie este la 9 luni înainte de Crăciun (sărbătoarea Nașterii Domnului) (Crăciunul, din latină incarnatione).

Semnificație

Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.

Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.  Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?  Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.  Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.  Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.  Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.  Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?  Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.  Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă.  Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.  Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.  

Harul este, în sens strict și obiectiv, un dar supranatural acordat de Dumnezeu unei făpturi raționale, spre mântuirea veșnică.

„Sfânta smerenie este cea mai vestită din toate virtuţile, pentru că numai aceasta poate să le păzească pe toate, iar fără de ea, toate sunt nimic. Să ştiţi şi să ţineţi minte că numai această singură virtute poate în vremea morţii să mântuiască pe om, după cum zice unul din sfinţii Filocaliei ( Teognost). De aceea şi Mântuitorul nostru pe cei smeriţi cugetători îi fericeşte cei dintâi, zicând: „ Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a acelora este împărăţia cerurilor” (Matei 5, 3). Căci cel ce are smerenie în inima sa, măcar de ar avea toate faptele bune, pururea se socoate pe sine sărac şi că n-a făcut nici un bine înaintea Domnului. Fraţii mei, să nu uitaţi de la acest înalt, slăvit şi prealuminat praznic al Bunei Vestiri cele ce aţi auzit, dar mai ales să nu uitaţi cât de mare este darul smereniei şi câtă slavă şi fericire aduce omului această preaslăvită şi mai mare virtute. Amin!” părintele Ilie Cleopa – fragmente, Buna Vestire

Cine vrea sa-i lipseasca pe tigani de numele lor stramosesc?

Originea cuvântului ţigan

În 1068d.H, un călugăr armean a scris că în anul 1054 d.H. au sosit la Constantinopol, din Asia Mică, unii numiţi "athinganoi", grup ce se ocupa cu ghicit şi vrăjitorie.
Din acest cuvânt a derivat "atsiganos" (aţigani).
O altă menţiune în documente datează din secolul XII, când patriarhul Antiohiei Teodor Balsamo comentează interdicţia de a face descântece, ghicirea viitorului sau leacuri, menţionând printre cei care se ocupau cu asta şi pe athinganoi.
Istoricii şi ligviştii au remarcat asemănarea limbii ţigăneşti cu limbile actuale ale Indiei.
Mihail Kogălniceanu consideră că prima consemnare certă privind existenţa ţiganilor în Europa datează din anul 1260, când Ottocar II, regele Boemiei îi scria papei Alexandru IV, amintind printre altele şi că în armata lui Bela al IV-lea regele Ungariei existau şi cete dintr-o populaţie numită "Cingari" - denumire cu care sunt numiţi şi astăzi ţiganii în Ungaria. (se poate observa asemănarea între denumirile  „cingari” și „zingari” , „zigeuner”și  „țigani”).    De menţionat că în franceză ţiganii mai sunt numiţi şi boemieni (bohémiens) , adică veniţi din Boemia. De acolo derivă şi termenul de "boem", adică nomad, om fără domiciliu stabil.
În august 1419, ţiganii au fost semnalaţi în Franţa, la Châtillon-sur-Chalaronne, în regiunea Bresse. În secolul al XIV-lea, ţiganii s-au răspândit în  Europa centrală. 

În limba greacă, atsiganos înseamnă " de neatins, intangibil, impur", provenind probabil din poziţia de paria pe care o aveau ţiganii în India (unde au şi acum acelaşi statut de castă).
Ulterior, s-a pierdut particula peiorativă "a", rămânând termenul de "tsiganos", care înseamnă tocmai "pur, de atins", prin urmare era un termen de laudă şi nicidecum peiorativ.
În limba ţigănească se foloseşte forma : o tsigano "ţiganul", cuvânt care a fost preluat în cam toate ţările europene sub formele: tsiganes, gitanes, gitanos, zingari, zigeuner.
În studiul academic făcut de Lucian Cherata se arată că în limba ţigănească se foloseşte cuvântul ţigan sub forma o tsigano “ţiganul”, după cum se vede, foarte asemănătoare cu echivalentul în alte limbi şi poate, şi din acest motiv, s-a crezut că nu există acest cuvânt în limba ţigănească. 
Este adevărat şi faptul că, pentru identificare directă, este preferat cuvântul o rrom “ţiganul” prin intermediul expresiei san rrom ? “eşti ţigan ?”, dar este şi situaţia în care, pentru sublinierea apartenenţei cuiva la etnie, se foloseşte expresia san rrom tsiganiako ? “eşti ţigan de ţigănie ? (autentic! – n.n.))”. Faptul că nu se foloseşte niciodată altă expresie arată că cei doi termeni au fost folosiţi în paralel în limba ţigănească, dar cu semnificaţii precise: rrom pentru identificare în interiorul comunităţii şi ţigan pentru sublinierea gradului maxim de autenticitate al individului care se revendică a face parte din această etnie.

În limba greacă s-au păstrat până în zilele noaste atât forma atsiganos, cât şi tsiganos, cu acelaşi înţeles.

În 1348, într-un document al ţarului Duşan al Serbiei, apar ca echivalente două denumiri (ciganinū/aciganinū).

în Dicţionarul etimologic al limbii române al lui Alexandru Ciorănescu,  termenul ţigan prezintă şi varianta aţigan, provenit din grecescul (a)tsiganos, prin intermediul slavului (a)ciganinū. (După alţi cercetători,  „ numirea de ţigan este o numire a lor proprie, pe care au adus-o de unde au venit, şi derivă, după cum am spus mai sus, de la

cingari, numele unui popor care trăieşte şi astăzi în India.”  
Într-o posibilă etimologie sanskrită, cingar,  poate proveni de la ci-ga-ar, cigār, ci(n)gār unde ci- înseamnă „a căuta, a cerceta” , –ga- „care merge, care se mută”, iar ar(ur) este o terminaţie specifică a cazului ablativ pentru substantive animate. Ar fi deci o referire la modul de trai nomad. 

Este de remarcat existenţa permanentă a celor doi termeni, cu echivalenţă semantică, atât în limba greacă, în limbile slave cât şi în limba română. )

Rezultă că ambii termeni îşi pierduseră sensul peiorativ şi erau, pur şi simplu, denumirea etniei ţigăneşti, atât pentru cei dinafară, cât şi în interiorul etniei.  

În acelaşi timp, termenul r(r)om,dom sau lom sunt variante cu aceeaşi semnificaţie, de "bărbat, stăpân al casei, dar şi bărbos, păros".

Este normal să se redea  ţiganilor apelativul lor istoric (ţigan) cu semnificaţia lui corectă, care nu are nimic insultător,  şi rămâne cu sensurile iniţiale cel de-al doilea apelativ ( r(r)om ), în înţeles mai restrâns, acela de identificare la nivel familial şi comunitar, în interiorul etniei.

Numele istoric de ţigani este deci foarte vechi şi răspândit în întreaga Europă, certificând faptul că această etnie locuieşte de foarte multă vreme în toate ţările din Europa şi are dreptul să locuiască acolo.  

Termenul de rom (rrom) produce în schimb o discriminare, însemnând că etnia aceasta ar exista doar în estul Europei şi deci nu ar avea dreptul să locuiască în Vest, mai ales că România şi Bulgaria nu sunt primite cu drepturi depline în UE. 

Ţiganii din ţările din vest refuză să fie numiţi "romi", pentru a nu fi confundaţi cu cei proveniţi din est. 

Iar pe ţiganii de la noi, cineva i-a păcălit să ceară a fi numiţi "romi" tocmai pentru a li se refuza apoi dreptul de reşedinţă în Vest!

Situație extrem de convenabilă pentru țările din spațiul Schengen, pentru că dacă le-ar fi dat de acolo o altă denumire țiganilor din Est, asta ar fi fost discriminare, însă dacă ei înșiși cer în gura mare să li se dea o denumire distinctă, e „la fix”, nu?

Pe site-urile franţuzeşti, vedem că denumirea  Tsiganes se referă la ţiganii din Franţa, care au creat  Uniunea franceză a asociaţiilor tsigane, unde s-au grupat "oamenii voiajului" de acolo, dintre care unii francezi (francez înseamnă că are cetăţenia franceză, la ei nu sunt "minorităţi conlocuitoare")  : manouches, bohémiens, romanichels sau gitans. 
Termenul de Rom este rezervat nomazilor din Est, din România şi Bulgaria - deci cei expulzabili!

Originea indiană demonstrată de studii genetice

Studiile genetice efectuate asupra ţiganilor din Balcani, arată că 50% din cromozomii mitocondriali Y şi din  l'ADN -ul mitocondrial studiat aparţíne haplagrupului masculin H şi la haplagrupului feminin M; amândouă sunt larg răspândite în Asia de Sud şi Asia Centrală. ( Origins and Divergence of the Roma (Gypsies), David Gresham, Bharti Morar, Peter A. Underhill, et al, Am J Hum (2001) ; The Eurasian Heartland : A continental perspective on Y-chromosome diversity, Wells et al. )

După cercetările genetice ale UWA, caracteristicile genetice ale populaţiei ţigăneşti permit să se demonstreze originea lor indiană şi să estimeze originile migraţiei lor la acum 32 - 40 generaţii.
(Laboratory of Molecular Genetics, Western Australian Institute for Medical Research and UWA Centre for Medical Research (Université d'Australie-Occidentale) )

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ascultarea telefoanelor

Cum verifici dacă ai telefonul ascultat

Metoda dezvăluită de Dan Diaconescu în cadrul emisiunii “Răi da’ buni” a lui Mihai Morar.

Dacă ai dubii în această privinţă, ar fi suficient să formezi numărul  544. Dacă la telefon răspunde un  robot telefonic, ce spune “număr inexistent” sau ca “abonatul nu poate fi contactat” înseamnă că  telefonul nu e ascultat. Dacă însă, după formarea numărului se aude un sunet ciudat, ca şi cum s-ar încerca formarea unei legături sau alt zgomot, atunci acel aparat ar fi cu siguranţă ascultat.

De fapt, se pare că e o ţeapă! 

La Vodafone sau la Cosmote se aud mesajele obisnuite (care te fac sa crezi ca nu esti ascultat), dar la Orange se aud intr-adevar sunete ciudate. Dar exista o explicaţie: 

Numărul scurt 544 aparține operatorului de telefonie Orange și este folosit de utilizatori pentru a-și configura telefonul pentru acces WAP.

Iată ce scrie pe site-ul Orange

Conectarea pe wap poate fi facutã în douã moduri, în functie de tehnologia folositã (dacã telefonul mobil o permite):

3G / EDGE / GPRS sau CSD (Circuit Switched Data).

Conectarea pe suport 3G / EDGE / GPRS este o conectare de tip IP (Internet Protocol) accesând APN-ul (Access Point Name) corespunzãtor.

Autentificarea este automatã, nefiind necesare alte setãri din acest punct de vedere.

Conectarea pe suport CSD este o conectare de tip “dial-up” prin apel la numãrul scurt 544.

Grăbiţi-vă să verificaţi pănă nu-l schimbă!

Telefoanele mobile pot şi ele să fie ascultate, deşi există legenda (neadevărată) că modelul Nokia 1100 ar fi " imun" la asta. 

Pentru ascultare, se foloseşte codul propriu al fiecărui telefon mobil .Puteţi afla acest cod tastând steluţă, diez, 0, 6, diez, (*#06#). Codul poate fi citit de "specialişti " de la distanţa de 15m. 
Aproape oricare telefon, deştept sau nu, poate fi programat de la distanţă (de operator sau chiar de rău-voitori) să transmită conţinutul convorbirii pe un canal paralel. Criptarea nu mai contează, de vreme ce ea este valabilă pentru canalul principal. Și da, poţi fi ascultat chiar şi când nu vorbeşti la telefon.

---------------------------------------------------------------------------------

Update 11.07.2013

În Rusia se revine la folosirea vechilor maşini de scris de teama interceptărilor posibile. S-a ajuns la concluzia că orice aparatură electronică poate fi interceptată....

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

surse  www 2012en.ro 2010/01 runele-magice/

Un spargător cheama politia sa-l apere

La Montpellier, un hoţ care pătrunsese prin efracţie într-un apartament de la etajul 1,  a chemat poliţia să-l apere de vecinii care voiau să-i aplice o corecţie.

El lăsase un complice să ţină de "şase" afară, dar acesta a fugit când i-a văzut pe vecinii furioşi.
Vecinii au observat o mişcare neobişnuită, duminica trecută,  în locuinţa cu pricina şi s-au mobilizat imediat, l-au surprins pe hoţ asupra faptului şi au declarat că vor chema poliţia, dar după ce îi vor aplica o bătaie zdravănă.
Cum vecinii se înarmaseră cu nişte bare de fier, hoţul a preferat să cheme chiar el poliţia, fără zăbavă...Deja cunoscut de poliţia franceză, hoţul va fi judecat luni în regim de urgenţă. 
Aş fi curioasă în cât timp e judecat la noi un hoţ...

Kate Middleton va naste o fetita

Ducesa de Cambridge va naşte în iulie o fetiţă - aşa cum au dedus ziariştii , deşi nici un anunţ oficial nu s-a făcut pe această temă ( oficial se ştie doar că soţia prinţului William este însărcinată, fără a fi precizat sexul copilului)

Întrebată de ziarişti, ducesa a spus că nu cunoaşte sexul copilului...

Presa se amuză între timp cu mici întâmplări nostime:

De pildă, la festivităţile de Sfântul Patrick, ducesa şi-a prins tocul într-un grătar ce acoperea un canal de scurgere...A reuşit să se desprindă, însă, cu graţie. 

Toată lumea îi admiră ţinutele impecabile, acompanate deseori de pălăriile mici numite "bibi".

Pălăria bibi

Pălăriuţele acestea, foarte la modă în anii 50, au revenit în modă în mare parte datorită preferinţei ducesei de Cambridge pentru ele.
Deja se găsesc de vânzare şi pe internet, în variante ieftine.

De altfel, orice poartă ducesa se vinde cu mare repeziciune și se găsesc în comerț numeroase imitații ale ținutelor ei.




------------------------------------------------------------------------
Update 23 dec. 2019
Între timp, știm cu toții, desigur că primul copil al ducesei de Cambridge ,
născut pe 22 iulie 2013, este un băiat, numit George Alexander Louis. (Acum are 6 ani...cum trece timpul) .           
Apoi, pe 2 mai 2015 s-a născut surioara lui, Charlotte Elisabeth Diana, iar
pe 23 aprilie 2018 a venit pe lume fratele loc mai mic, Louis Arthur Charles. 

Presa a lansat recent ipoteza că ducesa de Cambridge ar fi din nou însărcinată. Fiind întrebată dacă plănuiește să facă un al patrulea copil, Kate a zâmbit și a răspuns : „Cred că William ar putea să fie ușor neliniștit”...orice ar însemna asta.