Vladimir Ghika un nepot de domnitor devenit martir

Monseniorul Ghika a fost declarat martir creştin şi preot turc de către papa Francisc I

Familia Ghica (scris şi Ghika sau Ghyka)

Familia Ghika, cu origini albaneze, grecizată prin uniuni matrimoniale în mediile fanariote, în special cu familia Mavrocordato, apoi românizată prin uniuni matrimoniale cu familiile boierilor români, între care familia Sturdza.

Vladimir Ghika

Vladimir Ghika, cunoscut și ca Monseniorul Ghica, (n. 25 decembrie 1873,Constantinopol - d. 16 mai 1954, Jilava, București) a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot român, nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghika, ministru plenipotenţiar al României la Sankt Petersburg. Mama sa era Alexandrine născută Moret de Blarenberg, descendentă a regelui Henric IV al Franţei. Ea făcuse parte dintre emigranţii francezi în Rusia. Un descendent al familiei Moret de Blaremberg venise la Bucureşti cu generalul rus Kiselef. El a luat naţionalitatea română şi a devenit ofiţer în armata Tării Româneşti, şi s-a căsătorit, având o fiică, Alexandrina, ce avea să devină mama lui Vladimir Ghika   Fratele său a fost Dimitrie I. Ghika.

Vladimir Ghika declarat preot turc de Vatican!

Deşi familia Ghica era considerată română, dovadă că Grigore IV Ghica venise pe tron ca domnitor naţional român, după alungarea fanarioţilor, iar Vladimir Ghika se considera român şi iubea România cu tot sufletul, iată că la Vatican el a fost consemnat (cu prilejul recunoaşterii martirajului său prin decretul papal din 27 martie 2013) ca...preot turc!

Nici albanez, ca strămoşii îndepărtaţi, nici grec, ca strămoşii mai apropiaţi, nici francez, cum era prin educaţie, nici român, cum era considerată familia lui şi cum se considera el însuşi, ci....turc (confuzie datorată probabil faptului că s-a născut la Constantinopol, unde familia sa avea o reşedinţă şi venise în ţară doar la vârsta de trei ani).

Statuia monseniorului Ghika făcută de sculptorul Anghel

La noi, martirajul lui Vladimir Ghika a fost recunoscut de multă vreme şi i s-a ridicat o statuie, operă a sculptorului Greorghe Anghel. Sculptorul, care îl cunoscuse pe monseinior la Paris, a realizat lucrarea în 1939, în ipsos și a dăruit-o arhitectului Anghel Marcu. 
În anii regimului trecut statuia a fost transpusă în bronz și expusă la Muzeul Național de Artă al României sub titlul „cărturarul”, trecându-se sub tăcere pe cine înfățișa. 
În anul 2004, statuia a fost amplasată pe soclu într-o piață din vecinătatea Bisericii Franceze din București, când se comemorau 50 de ani de la moartea monseniorului.

Născut într-o familie română ortodoxă, în ziua de Crăciun, a devenit preot catolic , spunând :  "Je vais devenir catholique pour être un meilleur orthodoxe!"

"Voi deveni catolic pentru a fi un ortodox mai bun!"

Binecuvântarea monseniorului Ghika i-a adus un moştenitor împăratului Japoniei

Există mărturii despre vizita monseniorului Ghika în Japonia în anul 1933, în perioada în care împăratul Japonia se îngrijora de lipsa unui moştenitor. Prelatul a cerut (prin intermediul amiralului Yamamoto, care se creştinase) o întrevedere cu împăratul Hirohito, pentru a-l binecuvânta să aibă un fiu. Audienţa a avut loc (spre uimirea celor care nu ar fi crezut-o posibilă), împăratul şi monseniorul Ghika au vorbit în franceză, împăratul a spus că doreşte să aibă un fiu, iar monseniorul i-a spus că dacă îl va binecuvânta, Dumnezeu îi va dărui un fiu. Amândoi s-au ridicat în picioare, împăratul s-a înclinat în faţa monseniorului, Prelatul a făcut semnul crucii pe fruntea împăratului (neliniştind gărzile ), a rostit în japoneză: " Să te binecuvânteze Cel atotputernic" şi "Fie ca numele tău să dăinuie şi să ţi se nască un fiu". După un an, s-a născut fiul lui Hirohito, actualul împărat Akihito. Împăratul Hirohito a renunţat să mai fie considerat de origine divină, aşa cum era tradiţia japoneză.
Întâmplarea a fost povestită într-o carte scrisă de Elisabeth de Miribel, diplomat, călugăriţă, fostă secretară a generalului de Gaulle

Din scrierile monseniorului Ghika

  „Rugaţi-vă ca să-L găsiţi mereu pe Cristos în el (în cel bolnav sau sărac), în suferinţele lui, în viaţa lui, în modul în care voi îi atingeţi sufletul şi destinul etern, această destinaţie care este Cristos în noi toţi"  („La charité du Christ!”).

      El se roagă aşa:

      „Doamne, voi merge să-l găsesc pe unul dintre cei pe care Îi numeşti alţi Tu însuţi. Fă ca ofranda pe care i-o aduc şi sufletul cu care o ofer să fie bine primite de fratele meu nenorocit. Fă ca această clipă petrecută în preajma lui, încercând să-i fac bine, să aducă pentru el, ca şi pentru mine, fructele vieţii eterne.  ”

(Extras din Entretiens spirituels de Monseniorul Ghika).

Update 31.08.2013
Monseniorul Ghika a fost beatificat de Biserica Catolică. De asemenea, a fost corectată afirmaţia că a fost un preot turc, menţionându-se doar că se născuse la Constantinopol.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Notă

Elemente din prezenta pagină pot fi preluate doar cu indicarea sursei. Preluarea integrală se poate face doar cu aprobarea autorului 

Intronizare papa -întronare papa

Începutul pontificatului papei Francisc I

Mass media a adoptat termenul intronizare, de inspiraţie franceză sau italiană, dar...în limba română se spune întronare!

Marţi dimineaţa are loc  mesa ce va marca oficial începutul pontificatului papei Francisc I, succesorul lui Benedict XVI. Data nu a fost aleasă întâmplător, astăzi se serbează în calendarul catolic sfântul Iosif, care este sfântul patron al Bisericii catolice. Această celebrare extraordinară se ţine în prezenţa a 132 de delegaţii străine, şase suverani, 31 de şefi de stat, (între care şi T. Băsescu) 11 şefi de guvern, 3 reprezentanţi ai unor familii regale şi a multor demnitari religioşi -între care Patriarhul Constantinopolului, dar şi din partea altor religii (prilej pentru discuţii la nivel înalt între aceştia) şi a circa un milion de credincioşi.

O organizare minuţioasă. Înainte de începerea mesei, pe la ora 9 papa a făcut înconjurul pieţei într-o maşină descoperită, pentru a-i saluta pe credincioşi. El a coborât din maşină pentru a binecuvânta un bolnav paralizat, apoi a continuat binecuvîntarea celor prezenţi din maşină.

După ce a primit veştmintele liturgice, papa s-a recules la mormântul sfântului Petru, însoţit de un număr de prelaţi- cardinali şi  patriarhi ortodocşi.

Se cântă o compoziţie muzicală foarte veche, de Pier Luigi Palestrina, numită „Tu sei pastore delle pecore”.(Tu eşti păstorul oilor)

Papa a îmbrăcat palliumul, banda de stofă cu cruci , ce se poartă peste veştmintele papale , şi a primit inelul pescarului, simbolul puterii pontificale. Apoi se oficiază mesa, împreună cu circa 180 de prelaţi

Particularităţi. Messa se oficiază în limba latină, dar Evanghelia cântată în limba greacă. Apoi papa va rosti o omelie, scrisă dinainte, dar pe baza căreia va şi improviza.

Fără dezordine. Se estimează la circa un milion numărul de persoane venite să asiste în piaţă. Vaticanul nu a emis bilete, dar a împărţit piaţa în mai multe sectoare. Unul pentru eclesiaşti, altul pentru bolnavi şi handicapaţi şi altul pentru delegaţiile oficiale.

Argentinieni puţini. Le Papa Francisc a dat consemn concetăţenilor să renunţe la o călătorie lungă şi costisitoare la Roma pentru a participa la întronizare, ci să ofere mai bine banii de voiaj pentru opere caritabile. Dar argeninienii au vegheat toată noaptea în piaţa din Buenos Aires, rugându-se.

La sfârşitul slujbei, papa se roagă în faţa imaginei sfintei Fecioare.

În Piaţa Sfântul petru,o fetiţă aşezată între coloane desenează în caietul ei scenele solemne la care asistă.

Tot drumul din piaţa sfântul Petru până la castelul Sant Angelo (via della Concigliazione) e ticsit de credincioşi veniţi (unii din străinătate) încă  din zori ca să asiste la ceremonie şi la slujbă. Papa şi prelaţii împărtăşesc pe credincioşi. În piaţă e o tăcere solemnă, ca în biserică. Se aud doar cântările bisericeşti.

Papa emerit Benedict XVI urmăreşte solemnităţile la televizor, din reşedinţa sa de la Castel Gandolfo. În Piaţă trebuie să fie un singur Papă. Francisc I îl va vizita vineri pe Benedict XVI la Castel Gandolfo şi vor lua dejunul împreună.

La sfârşitul messei, oficialităţile prezente formează o coadă pentru a-i prezenta omagiile papei. Preşedintele Italiei, însoţit de soţie, urmat de primul ministru Monti,cu soţia,  Albert de Monaco, ...preşedinta Braziliei,....preşedinta Argentinei, preşedintele Ecuadorului, al Gabonului, Afganistanului, preşedintele României, primul ministru Angela Merkel, Jose Manuel Barosso, regele Belgiei, vicepreşedintele SUA..... Reginele s-au îmbrăcat în alb. 

Conclav pentru alegerea noului papa

Vatican

După prima zi a ieşit fum negru....
În dupăamiaza celei de a doua zile:

A fost ales 

JORGE MARIO BERGOGLIO

Un conclav scurt, 5 tururi de scrutin şi alesul a fost anunţat, apoi a apărut în Loggia bazilicii Sfântul Petru.

Primul papă (sud)american,(argentinian, de origină italiană), Dprimul papă iezuit, primul papă care a ales numele Francisc.
Habemus Papam, Cardinalem Bergoglio, qui sibi nomen imposuit François 1er

Primele sale gesturi şi primele cuvinte sunt deja un program: el se prezintă înainte de toate ca episcop al Romei, care salută poporul Romei, se roagă cu simplitate. El a cerut binecuvântarea poporului înainte de a o da pe a sa. 
Cardinalii au optat pentru un om cunoscut pentru simplitatea şi umilinţa sa, un om în serviciul bisericii universale, departe de luptele pentru putere. 
Un prelat de   76 de ani, auster şi sensibil la problemele sociale. ans qui prend la relève, réservé, austère et sensible aux questions sociales. Pentru el, credinţa nu este un bun pe care să-l ai, este o misiune. Acum câteva luni, el recunoscuse că Biserica are defecte, păcate, dar- adăuga el - se uită prea des sfinţenia ei.

Noul papă a stabilit la telefon o întâlnire cu Benedict XVI. Primele activităţi în noua funcţie:

• Joi dimineaţă, rugăciune privată 
• messa cu cardinalii, în Capela Sixstină, joi 14 martie la ora 17
• Vineri, la ora 11, tot în Capela Sixstină, întâlnirea cu Colegiul cardinalic, electori şi neelectori.
• Sâmbătă la ora 11, în Capela Paulină, audienţă jurnaliştilor şi comunicatorilor sociali.
• Duminică la prânz, primul Angelus, în Piaţa Sfântul Petru
• Marţi 19 martie, la 9,30' messa inaugurală a pontificatului.

Trasnet papal

Excomunicare cerească

Bulele (decretele) papale de excomunicare sunt date când e vorba despre o interzicere, sau despre sfârşitul serviciilor şi auspiciilor religioase.

Excomunicarea este aplicată mai ales în caz de erezie sau de moravuri contrare directivelor Bisericii.
În anumite cazuri s-a recurs la bula de aur.  Bula de aur este un document emanând de la papă  care subliniază importanţa deosebită a decretului sau a condamnării şi care este sigilată cu un sigiliu de aur.

Vocabularul utilizat de papi în diferitele tipuri de decrete este distinct. 
Se menţionează că, în cazul unei excomunicări simple, papa fulminează (din latinul fulminare, a lansa trăsnetul), adică el o formulează cu impetuozitate, cu mânie. 

Interesantă coincidenţă, pe 12 ianuarie, în ziua în care papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat retragerea, un trăsnet (fulmine) a lovit cupola Vaticanului.

Cine a fulminat, în acest caz?

Desigur, în epoca montajelor artistice de fotografii, au fost întrebări asupra autenticităţii fotografiilor.  Pentru că au fost mai multe. Întâi a publicat fotograful Alessandro Di Meo de la agenţia de presă Ansa. Apoi, a fost AFP, cu fotografie din alt unghi, dar cu acelaşi fulger. Iar în final, un film de la BBC. Fotograful Alessandro Di Meo povesteşte că în timp ce pregătea aparatul un alt fulger a lovit cupola.......
Se poate vedea filmul de la BBC aici:
http://www.huffingtonpost.it/2013/02/12/fulmine-sul-vaticano-e-caduto-il-giorno-delle-dimissioni-del-papa-e-vero_n_2668006.html
Între timp, pe net au apărut mai multe montaje cu acelaşi fulger deasupra a diferite catedrale,  dar nu există şi proba filmată, prin urmare cea de la Vatican e originală iar restul-imitaţii 

Comentarii mult mai numeroase au fost însă asupra motivelor gestului papei.

Cotidianul DIE WELT a scris că " încă de cînd fostul Cardinal Ratzinger a devenit Papa Benedict al XVI-lea: el nu a rîvnit la această funcţie care l-a smuls din lumea cărţilor, catapultîndu-l în vîrful ierarhiei ecleziastice şi în miezul dilemei în care se află la ora actuală biserica: „dacă rămîne anacronică, rezistînd spiritului vremii, îşi pierde enoriaşii, dacă se adaptează acestuia, are aceeaşi soartă.” Or, cărturarul Ratzinger, care s-a autodefinit ca un „slujbaş al adevărului”, este încredinţat că bisericii îi va merge bine doar dacă nu va accepta nici un rabat la tăria credinţei, menţionează cotidianul citat. 
Dar, cel mai bine putem vedea din însuşi textul hotărârii:

Oricum, termenul de demisie nu mi se pare potrivit pentru un suveran. Termenul ar fi ABDICARE