Epidemia Covid statistici de la ECDC

Cum arată situația epidemiei în Europa

Situația COVID-19 în UE / EEE și Marea Britanie, pe 26 iulie 2020

Conform Centrului european de prevenire și control al bolilor (ECDC)

e à jour épidémiologique

TwitterFacebookLié dansCourrier

Date colectate între orele  6h00 și 10h00 CET

Pe 26 iulie 2020, 1670732 cazuri au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie: Royaume Marea Britanie (298681), Spania (272421), Italia (245864), Germania (205269), Franța (180 528), Suedia (78997), Belgia (65634), Olanda (52732), Portugalia (49955), România (43678), Polonia (42622), Irlanda (25869), Austria (20349) , Cehia (15212), Danemarca (13438), Bulgaria (10312), Norvegia (9085), Finlanda (7388), Luxemburg (6189), Croația (4792), Ungaria (4435), Grecia (4166), Slovacia (2141), Slovenia (2066), Estonia (2063), Lituania (2001), Islanda (1843), Letonia (1206), Cipru (1053), Malta (686 ) et Liechtenstein (87).

Pe 26 julie 2020, 181568 decese (10,8%)au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie : Marea Britanie (45738-15,3%), Italia (35102-14,2%), Franța (30192-16,7%), Spania (28432-10,4%), Belgia (9821 -14,9%), Germania (9118-4,4%), Olanda (6140-11,6%), Suedia (5697-7,2%), România (2165-5%), Irlanda (1764-6,8%), Portugalia (1716-3,4%), Polonia (1664-3,9%), Austria (712-3,5%), Danemarca (613-4,5%), Ungaria (596-13,4%), Cehia (368-2,4%), Bulgaria (338-3,2%), Finlanda (329-4,4%), Norvegia (255-2,8%), Grecia (201-4,8%), Croatia (133-2,7%), Slovenia (115-5,5%), Luxembourg (112-1,8%), Lituania (80-3,9%), Estonia (69-3,3%), Letonia (31-2,5%), Slovacia (28-1,3%), Cipru (19-1,8%), Islanda (10-0,5%), Malta (9-1,3%) et Liechtenstein (1-1,1%).

(*cifrele cu roșu au fost calculate de mine raportând numărul de decese la numărul de cazuri raportate în țara respectivă.) 

UE / EEE și Marea Britanie	Total cazuri	Total decese	Număr cumulat de cazuri de COVID-19 pe 14 zile la 100000	Număr adunat pe 14 zile decese cauzate de COVID-19 la 100000
Marea Britania	298681	45738	14,6	1,4
Spania	272421	28432	39,4	0,1
Italia	245864	35102	5,0	0,3
Germania	205269	9118	7,8	0,1
Franța	180528	30192	14,6	0,3
Suedia	78997	5697	40,1	1,7
Belgia	65634	9821	25,3	0,3
Olanda	52732	6140	10,5	0,0
Portugalia	49955	1716	36,3	0,6
România	43678	2165	59,7 (pe locul 2 după Luxemburg)	1,5 (Pe locul 2 după Suedia)
Polonia	42622	1664	13,4	0,3
Irlanda	25869	1764	5,3	0,4
Austria	20349	712	17,5	0,1
Cehia	15212	368	19,7	0,2
Danemarca	13438	613	8,5	0,1
Bulgaria	10312	338	44,8	1.1
Norvegia	9085	255	2,3	0,1
Finlanda	7388	329	1,8	0,0
Luxemburg	6189	112	219,4	0,3
Croatia	4792	133	27,5	0,4
Ungaria	4435	596	2,1	0,0
Grecia	4166	201	3,7	0,1
Slovacia	2141	28	4.6	0,0
Slovenia	2066	115	11,5	0,2
Estonia	2033	69	1,4	0,0
Lituania	2001	80	4,9	0,0
Islanda	1843	dix	2,8	0,0
Letonia	1206	31	1,7	0,1
Cipru	1053	19	4,5	0,0
Malta	686	9	2,4	0,0
Liechtenstein	87	1	5.2	0,0
Total	1670732	181568	0,0	0,0

Observăm că deținem un nedorit loc 2 în Europa.

************************************************************

Update 30 iulie 2020

Situația a devenit și mai rea.
Numărul de morți (cauzați de Covid-19) cumulat pe 14 zile raportat la 100 000 de locuitori e cel mai mare în România! Am depășit și Suedia, care a adoptat principiul de a nu adopta măsuri de izolareși a se baza doar pe rezistența naturală a populației (care la ei face sport și e călită într-o climă aspră).
Numărul de cazuri pe 14 zile , raportat la 100 000 de locuitori e foarte mare în Luxemburg, dar la ei mortalitatea e de trei ori mai mică decât la noi (raportată, cum am văzut, la 100 000 de locuitori) , ceea ce ne duce cu gândul că sistemul sanitar de la ei e de trei ori mai bun decât al nostru.
Din păcate pe locul doi la număr de cazuri e România. (Dintre țările europene desigur) .
Harta numărului de infectări raportate la suta de mii de locuitori arată sugestiv situația de la noi , pe regiuni, comparativ cu celelalte țări din Europa.
Aproape în toate țările europene au apărut mai puține cazuri față de situația de acum patru zile. Situația s-a înrăutățit doar în Catolonia (care are o situație mult mai rea decât în restul Spaniei) și la noi!
Au apărut cazuri și în Grecia- acolo unde anterior nu erau- dar totuși situația de la ei e printre cele relativ bune. La noi însă nu mai e nici o regiune cu număr atât de mic de cazuri!

Update 3 august 2020
Conform datelor colectate de ECDC avem cei mai mulți morți (din cauza Covid) din Europa (raportați la 100 000 de locuitori, pe ultiele 14 zile) !
Mai exact, în România au fost raportați 2 morți/100000 de locuitori, la mare distanță față de situația din celelalte țări europene!
Pe locul 2 : Marea Britanie cu 1,4/100 000, pe locul 3 Bulgaria, cu 1,3 decese/100000 locuitori. Urmează Suedia (1,2), Luxemburg (1), Croația (0,7), Portugalia (0,5) Slovenia , Polonia, Belgia (0,3), Italia, Franța, Irlanda, Cehia, (0,2), Germania, Oanda, Danemarca, Austria, Grecia(0,1), Spania, Norvegia, Finlanda, Ungaria, Slovacia, Lituania, Estonia, Groenlanda, Cipru, Malta, Lichtenstein (0 decese în ultimele 14 zile din Covid).

Observăm că de pildă în Spania, deși există regiunea foarte afectată (Catalonia), nu a murit nici un pacient bolnav de Covid.
În Luxemburg, unde nimărul de infectări raportat la numărul de locuitori e foarte mare, a murit un singur pacient /100000 de locuitori, deci au murit 6 persoane în ultimele 14 zile.
Cum se face că la noi au murit 388 de persoane în aceste 14 zile?
Îmi amintesc ceea ce spunea un medic important dintr-un spital din „linia I” : „din păcate decesele sunt cele care fac să mai existe locuri la ATI!”
Adică faptul că mor mulți pacienți la secțiile de terapie intensivă face loc altor bolnavi, care la rândul lor....
Ce să înțelegem de aici?********************************************

Update 6 august 2020

Situația noastră e tot albastră (adică pe harta ECDC maronie)În cadrul Europei, situația României e printre cele mai rele:

Se vede în detaliu aici, pe regiuni

În ultimele 14 zile în cele mai multe regiuni din țară

Scenarii pentru începerea școlilor
Conform conferinței de presă susținute miercuri de președintele Iohannis , există  trei scenarii întocmite în vederea începerii anului școlar:
scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie la mia de locuitori (adică mai puțin de 100/100000), în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19;
scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile;(adică 100-300 /100000)
 scenariul trei (roșu – n.red) – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă” (adică  mai mult de 300/100000)

La noi, acum  regiunea Satu Mare (cu galben pe hartă) dar și regiunile colorate în ocru (bej) , precum și cele colorate în maron deschis  ar fi în scenariul „verde”-  cu mai puțin de 100 de infectați/100000 de locuitori.

Singurele regiuni care ar fi în scenariul „galben” ar fi cele colorate în maron închis pe hartă: Vrancea, Galați, Brăila, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Brașov și Mehedinți. Conform acestei încadrări permisive, nu ar fi probleme cu începerea școlilor.

.................................................................................................................

Update 11 august 2020
În continuare avem cel mai mare număr de decese din cauza molimei din Europa, dar de data asta am avut 2,7 morți/100000 de locuitori! Adică situația s-a înrăutățit în ultimele zile dintre cele 14 pe care se face raportarea!
Următorii cu situație rea  în privința deceselor sunt bulgarii, cu 1,6 decese/100000. Diferență mare!Pe locul trei Luxemburg, cu 1,5. Apoi Marea Britanie cu 1,2. Urmează Suedia cu  0,6 , Croația cu 0,5, Belgia, Portugalia, Polonia cu 0,4, Spania cu 0,3, Italia, Franța, Irlanda, Cehia cu 0,2, Ungaria, Slovenia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Finlanda, Danemarca, Austria, Germania cu 0,1 și Olanda, Norvegia, Lituania, Estonia, Islanda, Cipru, Malta, Lichtenstein cu 0,0 decese!

Iată și situația pe județe

*****************************************************************

Update 12 august 2020
Aflăm că pentru Germania zonele  cu mai multe infectări decât 50/100000 intră în „zona roșie”. După aceste criterii, județele din țara noastră cu mai multe cazuri (colorate cu maron și cu maron închis  pe hartă) dar și Bucureștiul sunt considerate zone cu mare risc. Cu alte cuvinte, cam jumătate din țara noastră e de mare risc. Aceleași criterii sunt adoptate și în alte țări europene, acest fapt având ca efect măsuri preventive luate în privința cetățenilor români ce ar vrea să călătorească în acele țări.
Noi suntem îndemnați să plecăm în vacanțe în țară.
Dar cum să plecăm, dacă mare parte dintre județele de la noi sunt de mare risc?

***************************************************

Update miercuri 19 august
Nu m-am mai uitat pe statistică de câteva zile, sperând că după ceva timp voi vedea că situația se îmbunătățește în România, din acest punct de vedere.
Dar....e mult mai rău!
Numărul de decese din cauza Covid-19 pe ultimele 14 zile, raportat la numărul de locuitori depășește cu mult decesele din  oricare altă țară din Europa!
România: 3,1 decese/100000.
Bulgaria: 1,6
Belgia: 0,9
Spania, Italia, Suedia, Polonia,Portugalia: 0,4
Croația, Slovenia: 0,3
Marea Britanie, Franța, Irlanda, Cehia, Grecia: 0,2
Germania, Olanda, Austria, Cipru, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Letonia, Ungaria: 0,1
Slovacia, Lituania, Estonia, Islanda, Malta, Lichtenstein: 0,0!

În privința numărului de cazuri pe ultimele 14 zile (tot raportat la 100000 de locuitori) suntem după Spania , Malta și Luxemburg .
Dar mortalitatea de la noi e înfiorător de mare!
După cum spunea un doctor e la ATI, invitat la tv: dacă cineva ajunge la ATI, șansele lui să scape sunt foarte, foarte mici!
De ce la alții e altfel?
Sau: de ce nu e și la noi ca la alții?
Update miercuri 26 august

Situația deceselor din țara noastră continuă să fie cea mai gravă din Europa!

Numărul de decese în România (din Covid-19)/100000 de locuitori: 3,1!
Număr de decese cu mult mai mare decât cel din oricare altă țară din Europa!
Decesele din celelalte țări,tot  în ultimele 14 zile: Bulgaria: 1,3 ; Belgia: 0,9; Spania: 0,7; Italia, Suedia, Polonia, Portugalia, Croația, Slovenia: 0,4;  Franța, Olanda, Grecia, Luxemburg: 0,3; Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Malta: 0,2; Germania, Irlanda, Austria, Ungaria, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia: 0,1; Danemarca, Finlanda, Slovacia, Islanda, Lichtenstein: 0,0.

S-ar părea că în aproape toate țările europene epidemia aproape că a dispărut. Dar dacă privim numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportate tot așa la 100000 de locuitori, vedem că epidemia continuă să se răspândească:
Spania: 183,1 cazuri noi/100000; Malta: 120,1; Luxemburg: 97,1;România: 85,6; Croația: 68,4; Franța: 65,6; Belgia: 49,7; Olanda: 43,7; Austria: 40,4; Suedia: 36,8; Cehia: 35,4; Lichtenstein: 31,3; Islanda: 30,5; Portugalia: 28,9; Irlanda: 28,5; Grecia: 28,4; Polonia: 26,6; Danemarca: 26,2; Bulgaria: 23,8; Marea Britanie, Cipru: 22,5; Germania: 20,7; Slovenia: 19,9; Italia: 16,5; Slovacia: 15,4; Lituania: 14,7; Norvegia: 13,3; Estonia: 9,6; Finlanda: 6,5; Ungaria: 4,8; Letonia: 2,0;

Prin urmare, Spania , Malta, Luxemburg, Croația, Franța,  au un mare număr de cazuri noi , dar mortalitatea e mică.În alte țări, chiar foarte mică. Numai la noi situația e dezastruasă!
Un medic important de la noi a declarat că mortalitatea în rândul celor internați la ATI trece de 60%! Nimeni nu se îngrijorează de acest lucru??? 

**********************************************************************

Update 28 august 2020
Situația de la noi e cam aceeași
Numărul de morți la fel de mare. Și numărul de cazuri noi, aproape același.(85,1)

**********************************************************************

Update      4 septembrie 2020

România

Suma cazurilor  91 256

Suma morților   3 765

Numărul cumulativ pe 14 zile de cazuri COVID-19 la 100 000 83,9

Numărul  cumulativ pe 14 zile de  decese COVID-19 la 100 000 3.1

***************************************************************

Update  Situația pe 16  noiembrie 2020

Situația a devenit mult mai tristă în foarte multe țări din Europa, și la noi.
Am pus pe prima coloană situația deseselor pe ultimele 14 zile, raportată la numărul de locuitori. Pentru că decesele sunt aspectul cel mai dureros.

Iar dacă acum două luni eram șocați că dintre cei ajunși la ATI supraviețuiesc puțini, acum aflăm că supraviețuiesc și mai puțini- după unele opinii unul din 10!
Mortalitatea cauzată de coronavirus a crescut la noi de trei ori față de situația de acum două luni, iar în alte 12 țări europene situația s-a înrăutățit chiar mai mult decât la noi- cum arată situația statistică publicată de ECDC pe 16 noiembrie. În toate țările în care mortalitatea a fost mai mare decât la noi, numărul de cazui noi de îmbolnăvire a fost sde asemenea mai mare decât la noi.

Alte 16 țări europene (incluzând și Marea Britanie) se află într-o situație mai bună decât a noastră din punct de vedere al pandemiei. 

UE / EEE și Marea Britanie	Număr cumulat pe 14 zile de decese din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori	Număr cumulat pe 14 zile de cazuri din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori
Cehia	26,1	1112,4
Belgia	22,3	761,4
Ungaria	13,3	661,8
Slovenia	13.2	931,9
Polonia	12,0	877,1
Franța	11.2	847,5
Bulgaria	11,9	631,2
Croatia	11,9	802,5
Franța	11.2	847,5
Italia	10,6	777,3
Spania	10,4	581,4
Luxemburg	10.1	1264,4
România	9,6	585,2
Portugalia	8.1	710,0
Marea Britanie	7,8	501,8
Austria	6,4	1042,9
Malta	6,3	351,5
Olanda	6.1	508,6
Slovacia	5,3	492,1
Grecia	4.4	310,3
Lituania	4.0	681,4
Islanda	3,6	83,8
Letonia	2.6	229,7
Liechtenstein	2.6	1130,9
Germania	2,4	308,7
Suedia	1,7	511,9
Cipru	1,6	298,6
Irlanda	1,3	120,3
Danemarca	0,6	255,5

Elisabeta Báthory, celebră criminală ce a ucis sute de fete

Persoana ce a comis cele mai multe crime din istorie în afară de război

(conform Cărții Recordurilor)

blazonul contesei

Contesa însângerată
Contesa unguroaică Báthory Erzsébet se născuse pe 7 august 1560 în Nyírbátor, un orășel din Ungaria. Făcea parte din celebra familie Báthory: fratele tatălui  ei a fost voievodul  Transilvaniei, Andrei Báthory, iar mama ei era fiica lui Stefan Báthory din Șimleu, ce a fost la rândul său voievod al Transilvaniei.
Logodită de la 11 ani cu contele Ferenc Nadasdy, a rămas însărcinată la 13 ani cu László Bende, un tânăr ce lucra la castelul Sárvár, unde locuiau.
Soțul înșelat l-a pedepsit drastic pe iubitul minor al soției lui, castrându- l și apoi aruncându-l unei haite de câini înfometați.
Ferenc a dus-o pe logodnica lui în alt castel, unde aceasta a născut o fiică pe care a căutat să o țină ascunsă și a dat-o spre creștere familiei băiatului, el căsătorindu-se apoi cu Elisabeta și aducînd-o iar la castelul Sárvár, în 1575.
Ferenc Nadasdy era plecat aproape în permanență fie la studii, fie apoi ca șef al trupelor ungare în Războiul Lung (1593-1606), timp în care Elisabeta conducea treburile la castel. Era poreclit „Cavalerul Negru”, fiind la rândul său vestit pentru cruzime. Elisabeta  născut alți 4 copii, lăsați în grija guvernantelor.
În 1604 a rămas văduvă, soțul ei fiind ucis se pare de o prostituată. 

Războiul Lung(numit și Războiul de treisprezece-sau de cincisprezece ani) a fost un război de frontieră între monarhia habsburgică și imperiul otoman. El s-a purtat pe teritoriile Principatelor Române: Transilvania, Moldova,  și Țara Românească, dar și pe teritoriul actual al Ungariei și al Slovaciei și în Balcani.Au fost implicațe și: ducatul de Ferrara, Marele Ducat de Toscana, ducatul de Mantua  și Statul Papal. Tratatul de pace, semnat la Zsitvatoroz, în Slovacia, în 1606 a fost semnat de sultanul Ahmed I și Matia arhiduce al Austriei, fratele împăratului Rudolf al II-lea. În pe 28 octombrie 1599 a avut loc bătălia de la Șelimbăr (Schellenberg în germană) între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Principatului Transilvaniei, condusă de cardinalul Andrei Bathory. Victoria decisivă repurtată de Mihai Viteazul i-a deschis acestuia drumul spre Alba Iulia , unde a fost consfințită unirea Transilvaniei cu Țara Românească. În 1595 voievodul de atunci al Transilvaniei, Sigismund Bathory se aliase cu Mihai Viteazul și îi dăruise domeniul Buia (cu 7 comune) din Județul Sibiu și domeniul Sona din județul Alba precum și dreptul de a construi o mănăstire lângă Alba Iulia (Bălgrad).  Apoi însă Sigismund Bathory a cedat principatul Transilvaniei (?) imperiului habsburgic în schimbul a două ducate din Silezia.
 Mihai Viteazul încheiase la rândul său un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea (la 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu) . Mihai recunoștea suzeranitatea Habsburgilor asupra Țării Românești, fără a fi prevăzută plata vreunui tribut, împăratul obligându-se în schimb să întrețină pe socoteala sa 5000 de mercenari din oastea lui Mihai și recunoștea dreptul la domnie ereditară al acestuia.
În 1598 Sigismund Bathory a revenit în Transilvania și i-a cedat vărului său  cardinalul Andrei Bathory drepturile sale asupra tronului Transilvaniei (la care renunțase, cum am văzut). Dieta Transilvaniei a aprobat „rocada”.
Mihai Viteazul a înaintat cu trupele sale în Transilvania, obținând și sprijinul sașilor din Brașov și al sătenilor din Țara Făgărașului. Din oastea sa făceau parte pe lângă oșteni din Țara Românească  și escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni, dar și unguri și secui.  În 1598 Sigismund Bathory a revenit în Transilvania și i-a cedat vărului său  cardinalul Andrei Bathory drepturile sale asupra tronului Transilvaniei (la care renunțase, cum am văzut). Dieta Transilvaniei a aprobat „rocada”.Mihai Viteazul a înaintat cu trupele sale în Transilvania, obținând și sprijinul sașilor din Brașov și al sătenilor din Țara Făgărașului. Din oastea sa făceau parte pe lângă oșteni din Țara Românească  și escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni, dar și unguri și secui, sub comanda lui Gheorghe Makó.
Victoria lui Mihai Viteazul, secondat de bravul Baba Novac a vost zdrobitoare. Apărătorii sași ai cetății Sibiu  au reușit să salveze 350 de ostași sași care luptaseră în armata cardinalului trăgându-i cu funiile peste ziduri, în interiorul cetății. Mihai Viteazul a plecat apoi spre Alba Iulia, fiind primit cu entuziasm de populație.Mihai Viteazul a plecat apoi spre Alba Iulia, fiind primit cu entuziasm de populație. 

Dar între anii 1602 și 1604 pastorul luteran István Magyari a reclamat autorităților de la Viena , aducând și acuzații în public în fața nobilimii, că această contesă comitea crime în serie.
Contesa, ajunsă la aproape 40 de ani devenise invidioasă pe frumusețea tinerelor fete care o serveau și începuse să le pedepsească fără milă pentru orice abatere- reală sau închipuită.
Când sângele unei victime i-a ajuns pe față și pe mâini, Elisabeta a avut impresia că pielea i-a întinerit .
Ajutată de colaboratorii ei Anna Darvulia, Dorotya Szentes, Jo Ilona , Katarina  Benická și János Ujváry, Elisabeta se scălda în sângele tinerelor fecioare al căror corp era zdrobit cât timp acestea încă trăiau. Era folosit și dispozitivul numit „fecioara de fier”, o cușcă din metal cu ace și cuie în interior în care victimele erau zdrobite.
Constatând după un timp că ridurile tot nu  dispăruseră, Anna Darvulia  i-ar fi explicat că efectul ar fi mai bun dacă victimele ar fi de origine nobilă și astfel ar fi început să fie ademenite la castel și fiicele unor mici nobili, sub pretextul educării lor pentru înalta societate.

Poziția înaltă a contesei a făcut ca multă vreme crimele să nu fie anchetate, dar în 1610 regele Matia al II-lea (inițial rege al Ungariei, apoi împărat al Sfântului Imperiu Roman (din care făcea parte acum fosta Ungarie) l-a desemnat pe palatinul Ungariei să investigheze cazul. 
La ordinul palatinului, notarii au colectat peste 300 de mărturii până la sfârșitul anului 1610. Au fost chestionați nobili, preoți, personalul castelului și oameni de rând.
Potrivit mărturiilor, cele mai multe victime ale contesei erau adolescente din familii de țărani șerbi din partea locului, ce erau aduse la castelul din Csejte ca servitoare și care erau ucise se pare pentru ca Elisabeta să se scalde în sângele lor, ea considerând că asta îi va păstra tinerețea.
Elisabeta a ajuns să ucidă și fiice provenind din mica nobilime ce erau trimise la castel să învețe eticheta curții. Mărturiile spun că au avut loc și răpiri.
Fetele erau bătute crunt, mutilate, arse , contesa le mușca fețele , mâinile și alte părți ale corpurilor, fetele erau lăsate să înghețe sau să moară prin înfometare.
Unii martori au numit rude ale contesei ce i-au devenit victime, alți martori au descris urmele de tortură de pe cadavre. Doi martori, Jakob Szilvassy și Benedikt Deseo au declarat că au văzut cu ochii lor cum tortura și asasina contesa mai multe tinere servitoare, nu doar la castelul din Csetje, dar și pe proprietățile sale din  Sarvar, Németkeresztúr, Bratislava și Viena. Martorii au numit și câteva persoane care îi aduceau contesei fete tinere.
Se crede că Elisabeta a ucis circa 650 de fete între anii 1585 și 1610.
Palatinul György Thurzó a luat declarații și celor trei fii ai contesei, toate mărturiile ducând la aceeași concluzie, a vinovăției contesei.
Dar un proces și o execuție ar fi fost de neconceput pentru un membru al familiei ce conducea Transilvania în acea vreme. Așa încât palatinul a convenit cu fiii contesei ca aceasta să fie trimisă o vreme la o mănăstire de călugărițe și apoi să fie izolată la castel. Regele Matia al II-lea a cerut condamnarea la moarte a Elisabetei, dar ...
Pe 30 decembrie 1610 palatinul Thurzó a arestat-o pe contesă dar și pe patru dintre slujitorii ei, care au fost acuzați de complicitate: Dorotya Semtész, Ilona Jó, Katarina Benická și János Újváry ("Ibis"sau Fickó) .
În momentul arestării acestora au fost găsite și două dintre victime în subteranele castelului.  Palatinul a reușit să-l convingă pe rege să amâne pe timp nelimitat procesul, pentru a nu fi afectat prestigiul nobilimii.
Dar cei patru complici au fost aduși în 1611, pe 7 ianuarie în fața judecătorilor-  (instanța fiind alcătuită din Judecătorul Regal al Curții Supreme Theodosious Symiensis de Szulo  și alți 20 de judecători).Procesul a avut loc la Biecse (În Slovacia de astăzi). Elisabeta nu s-a prezentat la proces.
Zeci de martori și de supraviețuitori au depus mărturie la proces. Au fost examinate ca probe și cadavrele găsite.
Martorii au povestit torturile înfiorătoare la care au fost supuse victimele.
Arderi cu fierul înroșit până la moarte, persoane lăsate să înghețe  ...
Au fost aduse și pagini din jurnalul Elisabetei în care ea își descria crimele cu lux de amănunte, din acesta reieșind că au fost ucise circa 650 de fecioare, dintre care 50 de origine nobilă.
Acuzațiile s-au extins asupra a 80 de persoane, ce au fost găsite vinovate în diferite grade.
Trei dintre inculpați: Dorotya Semtész, Ilona Jó,  și János Újváry au fost condamnați la moarte. Cele două femei au fost condamnate la ardere pe rug după ce le-au fost smulse degetele cu clești fierbinți, iar Fickó, considerat mai puțin vinovat, a fost decapitat. 
Elisabeta nu a fost supusă niciodată unui proces, dar familia ei a închis-o într-un turn din castelul Čachtice,(Čachtický hrad ) unde a mai trăit patru ani- fiind găsită moartă la 54 de ani, în august 1614.  
Inițial a fost înmormântată în cimitirul bisericii din Csejte, dar în urma protestelor sătenilor, care o numiseră „tigroaica din Csejte”, trupul ei a fost în cripta familiei Báthory din Ecsed.
În 2008 a fost făcut un film inspirat din viața ei: „Elizabeth de Bathory, contesa însângerată”, regizat de regizorul slovac Juraj Jakubisko. A fost cel mai scump film slovac, ceh și maghiar din istorie, cu un buget de peste 300 de milioane de coroane
 

 Un alt criminal în serie din perioada medievală a fost Gilles de Rais, din Franța.
Numele său complet era Gilles de Montmorency-Laval, baron de Rais, conte de Brienne. (Conform grafiei moderne, Gilles de Retz). El se născuse în jurul anului 1405 la castelul  Champtocé-sur-Loire. Rămas orfan de din 1415, a fost crescut de bunicul dinspre mamă, împreună cu fratele său mai mic.
În 1417 bunicul său îl logodise cu o bogată moștenitoare, dar Parlamentul din Paris a interzis căsătoria până la majoratul fetei și căsătoria nu s-a mai realizat.
În 1419 bunicul i-a găsit altă logodnică bogatului său nepot, dar nici această căsătorie nu s-a încheiat, din motive necunoscute.
Gilles de Rais s-a logodit apoi cu verișoara sa Catherine, pe care a răpit-o și cu care s-a căsătorit în 1420, însă Biserica a anulat acestă căsătorie pe motiv de incest. În cele din urmă, după penitență și anchetă, celor doi tineri li se aprobă să se căsătorească. Marile averi deținute de cei doi au făcut obiectul mai multor litigii. . 
Moștenitor a peste 40 de castele, cu preocupări de alchimie, războinic de temut în Războiul de 100 de ani , promovat  mareșal al Franței , după terminarea războiului a început să ucidă din plăcere.
Familia sa l-a acuzat că distruge patrimoniul moștenit (a vândut cea mai mare parte dintre castelele și pământurile deținute făcând  cheltuieli extravagante după ce ar fi împlinit 20 de ani- printre care întreținerea unei trupe de 200 de călăreți și se pare și alte cheltuieli militare, precum și întreținerea unei suite de peste 50 de persoane, între care capelani, paji, servitori și copii de cor, fiind citate straie cu blănuri scumpe, stofe cu fir de aur și mătase, potire de aur cu pietre scumpe , organizarea de jocuri și spectacole teatrale grandioase ce ar fi reconstituit faptele sale de arme). La cererea familiei sale, a fost pus sub interdicția de a-și vinde proprietățile  de către regele Charles VII (cel care îl ridicase la rangul de mareșal) în anul 1435.
Atenția lui s-a îndreptat în special asupra băieților de 7-15 ani, pe care aparent îi admira pentru vocile lor armonioase . Dar copii săraci , aduși la castel sub pretextul organizării unui cor,  au fost uciși pentru delectarea bolnavă a seniorului Gilles de Rais, care ulterior a intreat în legende ca prototip al personajului Parbă Albastră. Seniorul organizase într-adevăr un cor ce reunea 30-40 de băieți, această activitate furnizând și o acoperire pentru racolarea de copii, de preferință din mediile sărace.
Istoricul Matei Cazacu a studiat contextul istoric în care s-au desfășurat faptele.

Între anii 1432 și 1440, Gilles de Rais ar fi  ucis între 100 și 140 de băieți.
În 1440 el a fost arestat și judecat, mărturiile de la proces păstrându-se până astăzi.
„Nu e nimic de înțeles- e modul meu de viață” a declarat învinuitul.
El a adăugat că „lenea și vinul fiert” îl incitau să comită crime.
Fapta care l-a adus în fața judecătorilor a fost răpirea  unui preot în timpul slujbei religioase, dar în cadrul procesului au fost dezvăluite și numeroase violuri și crime comise asupra a numeroși copii. Au fost citate mărturiile părinților ai căror copii dispăruseră. El a fost judecat pentru erezie , sodomie și crime.
A fost judecat la Nantes și condamnat la moarte prin spânzurare și ardere pe rug, ca și doi dintre valeții săi, care l-au ajutat. .
A fost spânzurat deasupra unui rug ce ar fi urmat să-i ardă rămășițele, dar ca o concesie făcută rangului său înalt s-a permis unor femei să îi ia trupul după execuție și să-l îngroape. 

Care pacienți cu Covid-19 să fie tratați cu prioritate?

Un studiu chinez a stabilit care sunt indiciile că un pacient cu coronavirus e în pericol de moarte.

Studiul a fost făcut pe 375 de cazuri tratate în Wuhan cu începere din luna februarie. Dintre aceștia, 201 s-au vindecat iar 174 au decedat.
Trei dintre analizele ce le-au fost făcute acestor pacienți ar fi revelatoare asupra capacității organismelor respective de a lupta cu acel virus.
Rezultatele la aceste trei teste ar putea arăta care dintre pacienții internați în spital ar fi mai periclitat și deci ar trebui să fie tratat cu prioritate (în cazul suprasolicitării sistemului medical respectiv).

Studiul chinez, ale cărui concluzii au fost pblicate în revista Nature Machine Intelligence afirmă că prin rezultatele a trei analize se poate ști cu 10 zile înainte dacă un pacient cu Covid-19 riscă să moară (cu probabilitate de 90%, dacă rezultatele celor trei analize ies prost).

LDH, limfocite, CRP

1.      Prezența prea importantă a enzimei LDH  (lactat dehidrogenasa), e primul semn. E vorba despre o enzimă prezentă în aproape toate celulele vii din corpul uman,  dar cantitatea mare arată deseori o degradare a țesuturilor, degradare ce e asociată cu mai multe boli, printre care și pneumonia..E o analiză care se recomandă și pentru urmărirea evoluției altor boli.

·         Valoare normală a concentratiei de LDH în plasmă : 190-400 UI/L (dar variază în funcție de vârstă și de metoda de dozaj folosită)

·        125-220 U/L în sânge (test piruvat 37 °C ABBOTT)

2.      Al  doilea indiciu este dat de nivelul prea scăzut de globule albe limfocite. Aceste limfocite, care constituie 20-40% dintre globulele albe, au ca rol principal activarea răspunsului imunitar. Un nivel prea scăzut arată deci că acel organism nu reușește să lupte cu virusul..
Limfocitele B produc anticorpi – proteine (gamaglobuline) care recunosc substanțele străine (antigenele) și se atașează de ele .
Limfocitele T au rolul de a recunoaște antigenele și de a regla răspunsul imun.
Anumiți factori pot influiența rezultatul testării: o infecție recentă, sau chimioterapia, sau radioterapia, sau terapia cu steroizi, ori infecția cu HIV, ori intervenții chirurgicale recente, sau sarcina, sau nivelul crescut de stres!

Vedeți deci că stresarea în masă prin emisiuni televizate nu ne face bine deloc!

Limfocite:

·        Numărul de celule normale pentru adulți = 800-5000 (0,8-5,0) limfocite / mcL;

·        Intervalul obișnuit pentru adulți (diferențial) = 18-45% din totalul celulelor albe din sânge;

·        Niveluri scăzute = mai puțin de 800 limfocite / mcL;

·        Niveluri crescute = mai mult de 5.000 de limfocite / mcL.

3.      Cel de al treilea marker ar fi o cantitate mare de proteină C-reactivă  (CRP). Aceasta indică o inflamație și e un semn important pentru prognosticul unei boli respiratorii. Prezența acestei proteine arată o stare inflamatorie persistentă.

Proteina C reactivă poate crește în caz de arsuri, de infecții pulmonare, de infarct, de boli cronice inflamatorii (lupus, artrită reumatoidă), boală inflamatorie intestinală sau anumite tipuri de cancer.

Asociația Americană pentru Sănătatea inimii recomandă pacienților cu valori mai mari de 2 mg/L să urmeze un tratament pentru bolile cardiace.

Valorile ce depășesc 9mg/l ar indica infecție osoasă ori artrită reumatoidă , ori tuberculoză , ori boli autoimune ori alte infecții sau chiar cancer.

Cele trei indicii laolaltă ar trebui să dea de gândit

În cazul unei faze a pandemiei în care resursele spitalicești sunt limitate și nu se știe cărui pacient ar trebui să i se dea prioritate, aceste analize simple, ce se pot face în orice spital ar indica rapid care sunt pacienții care necesită tratament de urgență.
S-ar evita situația  care se încearcă a se preveni prin măsurile de „autoizolare” – depășirea capacității de tratare din spitale.

Covid-19 agravat de poluarea aerului

Poluarea favorizează coronavirusul

Dr Maria Neira de la organizația mondială a sănătății (OMS) a declarat la BBC News că țările care au un nivel ridicat de poluare , multe dintre ele din America Latină, Africa și Asia, sunt mai amenințate de noul coronavirus.
(Cum declarația datează din luna  aprilie, doamna doctor recomanda accelerarea planurilor de prevenire).

Dr Neira a afirmat că OMS va alcătui o hartă a orașelor cele mai poluate din lume, pe baza bazelor de date de care dispune, pentru a preveni autoritățile naționale din regiunile respective să pregătească planuri de riposta sporite la epidemie (încă nu era pandemie).

Un studiu american întocmit la Harvard arătase deja că rata de mortalitate legată de Covid-19 e mai crescută cu circa 15% în regiunile în care nivelurile de poluare cu particule fine sunt ridicae și chiar au crescut în oarecare măsură în anii anteriori pandemiei.
„Raportul Universității Harvard indică nivelurile de mortalitate legată de Covid-19 se suprapun zonelor cu mare densitate de populație și cu o puternică expunere la particule PM2,5.
Aceste particule, cu un diametru cam de 30 de ori mai mic decât a firului de păr, au fost și înainte legate de diferite probleme de sănătate, în special de infecții respiratorii și de cancer la plămâni.”

Profesorul Annette Peters de la catedra de epidemiologie Ludwig Maximilian de la München a declarat la BBC News că acele concluzii ale studiului : „sunt în acord cu rapoartele precedente asupra spitalizării și mortalității cauzate de pneumonie”
”Este unul dintre primele studii care ne confirmă bănuielile și ipotezele conform cărora gravitatea infectării cu Covid-19 ar putea fi sporită de poluarea aerului cu particule” a declarat ea.
Autorul raportului, profesorul Francesca Domnici a declarat: „Sperăm că asta va contribui la împiedicarea deteriorării calității aerului, îndeosebi când auzim unele autorități  vorbind despre relaxarea regulilor în domeniul poluării în cadrul acestei  pandemii”.

Un alt studiu, efectuat de universitatea din Sienna, din Italia și de universitatea din Arthus, din Danemarca a sugerat de asemenea legătura posibilă dintre poluarea aerului și decesele cauzate de Covid-19 în nordul Italiei.
Regiunile Lombardia și Emilia-Romagna au înregistrat indici de mortalitate de circa 12%, față de 4,5% câți au fost înregistrați în restul Italiei.
Studiul, publicat în Science Direct declară: „Nivelul ridicat de poluare din nordul Italiei trebuie să fie considerat ca un cofactor suplimentar ce a dus a nivelul ridicat d emortalitate înregistrat în aceste regiuni”.
Populația, vârsta, diferitele sisteme de sănătate și o variație a politicilor d eprevenire de la o regiune la alta ar trebui să fie de aseenea luate în calcul.

În Filipine, Cesar Bugaoisan, de la Association for Respiratory Care Practitionners a declarat: „ Conform datelor noastre preliminare, aproape totalitatea persoanelor decedate în țară din cauza unui coronavirus prezentau afecțiuni preexistente, cele mai multe legate de poluarea aerului”.
Poluarea aerului ucide deja aproximativ șapte milioane de persoane în fiecare an, conform OMS.
Să nu uităm că pandemia a demarat în regiunea Wuhan din China și apoi pe valea râului Pô , din Italia, ambele regiuni  cunoscute ca fiind foarte poluate.

Dar de unde vin aceste particule?

Atmosfera terestră e încărcată de particule (PM) invizibile cu ochiul liber, dar pe care le putem observa uneori în întuneric dacă aprindem un fascicul luminos și acele particue reflectă razele de lumină.
Dar ceea ce putem observa sunt doar particulele mai mari, cu dimensiunea peste 40 de microni (µm) .
Pentru particulele mai mici, cum sunt cele de 10 microni (PM10) sau de 2,5 microni (PM2,5) avem nevoie de un echipament specializat pentru a le detecta. 
Aceste particule mici (sau aerosoli) sunt alcătuite dintr-un amestec complex de particule solide și lichide, combinație de substanțe organice și anorganice în suspensie în aer; ele pot proveni din fenomene naturale (nisip, cenușă vulcanică, brumă marină sau ceață) sau sunt imputabile activităților umane (foarte adesea legate de arderea de combustibili fosili).
Sulfați, nitrați, amoniac, funingine de carbon, prafuri minerale, clorură de sodiu, picături de apă constituie principalii compuși ai PM. Unele particule sunt emise direct în atmosferă, în timp ce altele se formează din compuși gazoși emiși (numiți „precursori de particule”). 
Aceste particule sunt transportate cu ușurință de vânt și pot să parcurgă uneori mii de kilometri înainte de a se risipi sau a se depune pe sol de precipitații.

Impactul particulelor asupra sănătății

Particulele sunt unele dintre componentele poluării aerului, în combinație cu alte gaze poluante, cum ar fi ozonul, oxidul de azot, monoxidul de carbon și dioxidul de sulf. Aceste gaze sunt prezente deasupra orașelor, în cantități variabile, în funcție de anotimp, de tehnologiile folosite pentru transport, industrie, încălzire și de practicarea agriculturii în împrejurimi.

În zonele urbane dens populate, cum e axa Wuhan-Pekin , unde se află numeroase industrii și de sisteme de încălzire bazate pe cărbune, sau în valea râului Pô din Italia - o zonă industrială înconjurată de munți care blochează dispersarea poluării- s-au observat din satelit concentratii ridicare de poluanți în permanență.

Conform OMS poluarea atmosferică ucide peste 4 milioane de persoane pe an (mai mult decât colesterolul) , iar previziunile arată că până în 2050 vor fi 6,5 milioane de victime ale poluării aerului.

Fiecare individ este afectat în mod diferit de poluare.

În medie, un adult inhalează cam 10 litri de aer pe minut și până la 100 de litri în timpul activităților sportive.
Studiile epidemiologice arată că printre poluanți particulele sunt cele mai dăunătoare, dar efectele combinate ale diferiților poluanți nu sunt încă bine cunoscute, dar se știe că gradul de pericol depinde de compoziția și de dimensiunea particulelor aflate în aer.

În funcție de mărimea lor, particulele pătrund în organism și trec diferite bariere. 

Astfel PM10 pot să rămână în plămâni, iar cele cu diametrul de 2,5 microni sau mai mici pot să treacă bariera pulmonară și să pătrundă în sistemul sanguin. Expunerea cronică la particule contribuie la riscul de a dezvolta boli cardiovascuare și respiratorii, cum ar fi cancerul de plămâni.

Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu probleme de sănătate sunt cele mai vulnerabile.

La jumătatea lunii martie 2020, la începutul măsurilor de izolare, a fost prezentat pe site ul Radio televiziunii belgiene francofone (RTBF) studiul efectuat de italieni:
„Un studiu foarte serios la care au colaborat Universitatea din Bologna și cea din Bari a emis ipoteza că noul coronavirus ar fi fost favorizat în propagarea sa de poluarea aerului, mai exact de anumite particule fine aflate în număr mare în zonele poluate din Wuhan, dar și în Lombardia, Emilia-Romagna și alte centre urbane.”

De fapt nu e de mirare: organismele deja slăbite de poluare vor fi cu atât mai lipsite de apărare în fața unui atac viral.

Încă din 2003 un studiu chinez arătase o legătură puternică între concentrația de particule și Sars- precedentul coronavirus. 

De la începutul pandemiei actuale, mai multe studii coerente și convingătoare au arătat că virusul se însoțește bucuros cu particulele, acestea din urmă agravându-i efectele.

Pulicațiile italiene arată corelarea dintre concentrarea de particule fine și progresia mai puternică a coronavirusului. Publicația americană a stabilit că o creștere de un microgram de PM2,5 pe metru cub de aer conduce la o creștere a mortalității pricinuite de coronavirus cu 15%.

S-au alăturat studiile din Atena, care au arătat că primăvara este anotimpul lucrărilor agricole, în cadrul cărora se răspândesc pe câmpuri îngrășăminte azotate sau gunoi de grajd, care trimit în atmosferă particule fine care se combină cu cele provenite din orașe. Toate acestea ar transporta și particulele virale.

În alte țări, cum ar fi Franța s-a observat din vara anului 2019 că „activitățile agricole sunt responsabile de 28% din emisiile franceze de particule cu diametre mai mici de 10 micrometri, cum sunt compușii azotați și pesticidele!.


Într-un studiu publicat vineri 24 aprilie de cotidianul britanic The Guardian, oamenii de știință italieni au arătat că au găsit coronavirus în particuele de aer poluat. Ei urmează să studieze dacă poluarea poate servi de vehicul pentru SARS-CoV-2 și să contribuie astfel la contaminarea unui mai mare număr de persoane.
Literatura științifică a dovedit deja că poluarea poate trasporta alte virusuri la distanțe mari (cum ar fi virusurile rujeolei sau ale gripei aviare) și poate favoriza astfel contaminarea populației.

Cum stau lucrurile în București

Pe 2 martie aflam din presă că poluarea din București a depășit de sute de ori valorile considerate admisibile.


Ministrul Mediului a declarat că poluarea din București e cauzată de un cumul de factori, printre care arderi necontrolate de vegetație, incendiul ce avusese loc la Gara de Nord, precum și arderile operatorilor economici.
Pentru poluarea cu PM2,5 s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, datele fiind colectate și de senzorii oficiali din rețeaua națională integrați în platforma airly.eu.
Pentru PM10 s-au înregistrat depășiri de aproape 800%.

În ziarul Libertatea s-a scris despre compania americană Stericycle, care activează în domeniul reciclării produselor sanitare, care e cercetată de procurori după ce angajații companiei au fost surprinși în 2015 aruncând medicamente la groapa de gunoi de la Chiajna, deținută de către Iridex Group (în coordonare cu reprezentanții Iridex) în loc să le elimine în incineratoare speciale. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, nerespectarea măsurilor obligatorii în procesul de colectare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor, infectarea apei și realizarea de operațiuni fictive în actele contabile ale companiei. Dosarul e tot în stadiul cercetărilor in rem.

Jurnalistul Vad Petrea spune că senzorii din București arată valori de peste 120 micrograme /metru cub la PM2,5 (peste 190 în centru), valoarea limită legală fiind de 20 micrograme/metrucub.

Scăderea circulației autovehiculelor cauzată de epidemie a scăzut gradul de poluare din București.

Posibil că și arderile necontrolate de deșeuri au fost mai reduse după sancțiunea primită de la UE pentru neluarea de măsuri pentru reducerea poluării din Capitală.
Iată astăzi 14 martie care sunt rezultatele măsurătorilor din București:

Graficul indicelui calității aerului în ultimele două luni în București (conform aerlive.ro)

 

Covid 19 - statistica din Romania

În așteptarea relaxării

Blocați la domicilii, unii având o curte în care să  poată sta la aer, alții închiși în apartamente de bloc, așteptăm cu nerăbdare încetarea stării de urgență, ceea ce ne place să credem că ar fi semnul că epidemia dă semne a înceta.
Din păcate, însă, datele oficiale comunicate instituțiilor internaționale de specialitate nu prea arată acest lucru.
Cum numărul celor care ar putea fi infectați dar sunt (sau au fost) asimptomatici este necunoscut, datele evidențiate strict în statistici sunt ale celor care au decedat , moartea lor având legătură cu Covid-19.
(Dat fiind că în multe cazuri există și comorbidități- știți discuțiile legate de acest aspect. Dar cine e chiar perfect sănătos, dacă e să o luăm așa?)
Privind graficul sumbru al deceselor legate de epidemie, vedem cu îngrijorare că numărul lor nu a scăzut în ultima perioadă, ba chiar a crescut în fiecare zi!

Pentru comparație, am selectat și graficele din alte câteva țări din apropierea noastră.

Numărul deceselor e raportat la milionul de locuitori.

Observăm că situația noastră nu e deloc roză . Iar datele sunt chiar proaspete.

Remarcăm că situația din Germania (despre care se spunea că a stăpânit foarte bine epidemia de pe teritoriul său) este și mai gravă.
Procentul de decese de la noi este foarte apropiat de cel din Turcia (unde totuși de vreo două zile curba pare să înceapă a se aplatiza).
Iar situația surorii noastre Basarabia (cunoscută sub numele de Republica Moldova) nu este mai rea decât a noastră, ci este chiar mai bună .
Bulgaria e campioana (dintre țările considerate).
Nu am adăugat mai multe țări în grafic ca să nu devină neinteligibil.
Oricum, atenție!
--------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 10 iunie
Iaca și situația deceselor confirmate din Covid-19 pe 10 iunie 2020

Constatăm că numărul morților continuă să crească la noi!
Situația de la noi e mai proastă decât în Ungaria, Rep. Moldova,(unde curba crește amenințător însă), Rep. Cehia (unde situația s-a stabilizat oarecum), Israel (unde numărul de morți crește ușor), Serbia (oarecum stabilizat și acolo), Grecia (situație stabilizată), Bulgaria (unde numărul morților e scăzut, dar cam crește), Slovenia și Croația (unde numărul de morți e mic).

Am făcut comparație cu țările apropiate de noi.
Sigur, sunt alte țări în care situația e mai proastă, dar nu vorbim despre ele aici.
Vorba e că la noi nu scade numărul de morți din Covid-19, ci crește constant!