Se afișează postările cu eticheta coronavirus. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta coronavirus. Afișați toate postările

sâmbătă, 10 octombrie 2020

Esențial pentru combaterea răspândirii coronavirusului

 Aerisirea spațiilor închise


Pare banal, dar banale sunt și celelalte metode recomandate pentru prevenirea contaminărilor: spălarea mâinilor, păstrarea distanței(1,8m), masca, strănutul în dreptul cotului, renunțarea la strângeri de mâini sau îmbrățișări....

Se pare că principalul mod de transmitere a coronavirusului e reprezentat de picăturile minuscule proiectate prin respirația persoanelor infectate, dar și aerosolii.
Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor)- CDC a adăugat oficial aerosolii pe lista modurilor de propagare a coronavirusului.
Particulele virale pot rămâne în aer, în suspensie foarte mult timp și deci pot infecta astfel o altă persoană  ce se află în aceeași cameră, chiar dacă se păstrează distanța recomandată, dacă aerul nu este împrospătat. Numeroși oameni de știință au avertizat asupra acestui aspect încă de la începutul pandemiei.
Germania a ținut cont de recomandarea aerisirii spațiilor 
Cancelara Angela Merkel a declarat săptămâna trecută:
Oamenii surâd deseori când e vorba de aerisire, dar asta ar putea fi una dintre măsurile cele mai ieftine și mai eficace pentru oprirea propagării pandemiei
Încă din luna mai OMS recomanda ca în orice împrejurare să se aerisească regulat spațiile închise  fie prin deschiderea ferestrelor, fie prin ventilare mecanică ce aduce aer proaspăt din exterior.
Epidemiologul Antoine Flahault a declarat publicației Le Parisien că e urgent ca acest mesaj să fie propagat cu insistență în special acum, când intrăm într-un anotimp mai rece, când oamenii stau mai mult în casă și nu prea deschid ferestrele ca să păstreze căldura în încăperi.
Ar trebui ca ferestrele să nu fie deschise doar uneori, ci foarte des și dacă se poate să fie deschise tot timpul dacă sunt mai multe persoane în aceeași cameră.
De asta, doctorul german Bernhard Junge-Hülsing a declarat că „în acest caz, nu vom purta un tricou când stăm pe scaun, ci un pulover”.
Adică să ne îmbrăcăm ceva mai gros și să lăsăm ferestrele deschise chiar și dacă e destul de rece afară.





marți, 15 septembrie 2020

Mortalitatea din cauza coronavirusului

 O nouă versiune a coronavirusului?

Statisticile publicate zilnic de ECDC, pe baza raportărilor din fiecare țară permit să se constate că în Europa (cel puțin) mortalitatea cauzată de coronavirus e mai scăzută decât în prima etapă a pandemiei, în ciuda faptului că într-o serie de țări din vestul Europei (Spania , Franța..) numărul de îmbolnăviri a crescut .
Pe 14 septembrie, de pidă, în Franța s-a anunțat că au fost 6158 de noi contaminări în ultimele 24 de ore, mult mai multe decât cu o săptămână în urmă și mai ales față de doar 493 de noi îmbolnăviri înregistrate în Franța pe 17 august.din Marsilia 
Totuși, numărul de decese nu a crescut în aceeași măsură, la ei,  ci a rămas stabil.
Și la noi a rămas stabil numărul de decese cauzate de coronavirul, dar din păcate a rămas la cel mai mare număr de morți raportat la numărul de locuitori dintre toate țările europene!
Să vedem statistica de azi 14 septembrie publicată de ECDC:

Țara

Număr total de cazuri de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

Număr total de decese de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

România

86,1

3,0

Spania

270,7

1,6

Franța

153,9

0,5

Cehia

111,0

0,3

Malta

94,6

0,8

Luxemburg

92,7

0,0

Croația

83,7

1,0

Belgia

70,6

0,3

Olanda

69,2

0,2

Austria

69,1

0,3

Ungaria

65,0

0,2

Portugalia

53,9

0,4

Marea Britanie

51,1

0,2

Irlanda

45,4

0,1

Danemarca

43,3

0,1

Slovenia

40,2

0,1

Italia

32,4

0,2

Slovacia

30,4

0,1

Grecia

29,0

0,4

Norvegia

24,8

0,0

Bulgaria

24,7

1,5

Estonia

22,9

0,0

Suedia

22,7

0,2

Germania

21,7

0,1

Polonia

19,2

0,4

Islanda

16,8

0,0

Lituania

16,5

0,0

Finlanda

9,1

0,0

Lichtenstein

7,8

0,0

Cipru

4,5

0,0

Letonia

4,2

0,1

Profesorul Didier Raoult, care conduce prestigiosul complex spitalicesc IHU Méditerranée consideră că în Franța se răspândește acum o mutație a coronavirusului care e mai contagioasă, dar mai puțin periculoasă.
El consideră că „markerii de gravitate la pacienții infectați sunt acum mult mai slabi decât ce am văzut până în mai”.
Profesorul de microbiologie  consideră că un coronavirus mutant ce provine din Africa de Nord  a fost adus de persoanele care fac dese deplasări cu vaporul în Maghreb. „Dacă în luna iulie erau mulți tineri pozitivi (la coronavirus), acum sunt atinse toate vârstele, în afară de copii.” a precizat el.

Harta infectărilor pe ultimele două săptămâni, publicată de ECDC pare să confirme părerea profesorului Didier Raoult că noul val de infectări din Spania și Franța provine din nordul Africii. 
Didier Raoult consideră în același timp că nu e cazul ca populația să intre în panică, pentru că „dacă ne organizăm și ne ocupăm de oameni, mortalitatea acestei maladii nu e de speriat, ea e chiar extrem de scăzută . Prefer să liniștesc populația mai degrabă decât să o înspăimânt, pentru că panica e nesănătoasă, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am văzut colegi care nu suportau tensiunea și făceau crize de care panică. Cei care intră în panică trebuie să plece și să lase loc celor cu nervi solizi. Situațiile de criză cer oameni care să fie calmi, hotărâți și activi”. 

Profesorul Didier Raoult sfătuiește populația să încerce să ducă o viață normală, fiind totuși atentă să nu facă excese care „ne supraexpun, pe noi și familiile noastre, riscului de  a transmite această boală contagioasă”.
În ceea ce îl privește, profesorul spune că își petrece viața dându-și cu alcool pe mâini. 
El consideră că e „de bun simț” ca francezii să reducă adunările și în special pe cele care presupun raporturi sociale de prea mare apropiere, cum ar fi nunțile. „Se știe că la Marsilia, nunțile din familiile de romi sau sărbătorile din comunitățile de evrei au fost surse de contagiune extrem de importante” a spus el.
În privința testelor, Didier Raoult se mândrește că a organizat la IHU testare în masă, cu rezultate rapide , obținute după aproximativ 8 ore: ”Aici asta funcționează bine, pentru că ne ocupăm. În fiecare zi, la IHU îmi pun problema organizării. Fac schimbări la fiecare două zile, pentru că fluxul se schimbă, orarele se schimbă, oamenii vin să se testeze începând de la 6 dimineața și merge foarte bine. Am început să distribuim tichete ca la supermarketuri, așa încât oamenii nu se bat la coadă ci, dacă știu că mai au de așteptat 2 ore, pot pleca să facă altceva și să revină la coadă fără să-și piardă rândul. ”


Opinia OMS
(conform unui articol publicat de franceinfo cu AFP France Télévisions). 

Hans Kluge, directorul secțiunii europene a OMS a declarat că situația sanitară se va înrăutăți în octombrie și noiembrie. 
Profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea din Lyon și membru al Consiliului științific a declarat că a fost observată o mutație genetică a anumitor sușe ale virusului, dar că nu poate fi trasă concluzia că asta modifică dinamica epidemică. 
„Letalitatea virusului nu s-a schimbat, dar mortalitatea lui a scăzut”.
(Letalitatea fiind capacitatea bolii de a ucide, iar mortalitatea reprezentând numărul de decese care rezultă ca urmare a unui număr mai mare de factori, pe lângă agentul infecțios: pacientul, tratamentul, contextul geografic, procedura, saturația serviciilor sanitare...).
Prin urmare, aceasta este explicația pentru numărul relativ scăzut de decese din Europa (nu și la noi) în condițiile numărului crescând de îmbolnăviri.

Tratamentul clinic pentru Covid-19 în Europa.

Deși tot nu se folosește un vaccin și nici nu a fost stabilit un medicament specific pentru Covid-19, medicii (din Franța cel puțin) văd acum mai limpede ce tratament să applice bolnavilor spitalizați din cauza coronavirusului.
Nu se mai practică in mod sistematic intubarea pacientului . Dacă la începutul epidemiei prima atitudine era de a se recurge foarte repede la ventilația artificială, adică la adormirea completă a pacientului și la intubarea lui pentru a- conecta la aparatul de respirație artificială, profesorul Jean-Damien Ricard, reanimator la spitalul Louis -Mourier din Colombes (Hauts-de-Seine) a declarat pentru franceinfo că această tehnică ducea la creșterea riscului de îmbolnăvire cu boli nosocomiale, care scad șansele de supraviețuire. În prezent medicii francezi preferă oxigenoterapia, care constă în administrarea de oxigen pacientului într-un mod munt mai puțin invaziv. „Două furtunașe care se pun în nas, e foarte ușor” a explicat Jean-Damien Ricard.

În privința medicației, ultimele cercetări au arătat că folosirea corticoizilor reduce mult riscul de complicații pulmonare la pacienți.
Profesorul Djillali Annane, șeful serviciului de reanimare de l sptialul Raymond-Poincaré din Garches a declarat că folosirea corticoizilor reduce riscul de deces cu 20% și deci metoda se aplică în mod curent la bolnavii grav. 
Se specifică în același timp că tratamentul acesta , recomandat de OMS, se aplică doar în spital- fiind vorba de efecte secundare ce pot fi ținute sub control doar de către medici.
În același timp, experiența dobândită în lupta cu virusul a făcut ca activitatea din spitale să fie mult mai organizată și serviciile de reanimare nu mai sunt la limită. Prognosticul pacienților de la reanimare e mai bun în ultima vreme (la ei) și sunt internați și pacienți cu stare de sănătate intermediară.
Pe de altă parte, pacienții internați sunt mai tineri în ultima vreme iar indicele de vindecare e mai bun la pacienții tineri. 

OMS se teme însă că dacă numărul de cazuri va cește în lunile de toamnă serviciile sanitare vor fi din nou suprasolicitate, ceea ce va duce la creșterea numărului de decese. La creșterea numărului de cazuri va contribui se pare răcirea vremii, dar și rămânerea îndelungată în spații închise prost ventilate , cum ar fi transportul în comun. 
update 24 09 2020
Iată cauza marelui număr de decese de la noi, legate de Covid-19:

SITUAȚIA DEZASTRUASĂ DIN SPITALELE NOASTRE ! 
INFECȚIILE INTRASPITALICEȘTI (NOSOCOMIALE) 

Au spus-o (cu cuvinte diferite): 
1. Președintele Iohannis, la conferința de presă din 23 septembrie, răspunzând la următoarea întrebare pusă de un jurnalist: 
Jurnalist: Au trecut aproximativ trei săptămâni de când vă adresam o întrebare pe această temă, iar de atunci România se menține fruntașă în clasamentul mortalității din cauza COVID-19, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al bolilor. Între timp, avem 28 de decese la 1 milion de locuitor, față de media europeană de 5 la 1 milion de locuitori. Libertatea a urmărit această temă și a pus Ministerului Sănătății mai multe întrebări, plecând de la infecțiile nosocomiale, care ar putea să fie asociate, până la timpul de spitalizare al celor care decedează din cauza COVID, timpul scurs până la spitalizare și alte întrebări, la care Ministerul Sănătății nu a avut răspunsuri. Vă întreb acum, pentru că spuneați atunci că veți discuta cu Ministrul Sănătății pe această temă, dacă ați primit vreo explicație și dacă un guvern care nu are date de bază în legătură cu o problemă atât de importantă este unul organizat.:

 Vedeți că tema spitalelor și a sănătății publice nu este o temă nouă și eu am atins această temă de foarte multe ori. Poate vă amintiți că am avut discuții chiar cu persoane din conducerea Organizației Mondiale a Sănătății, am avut semnări de documente aici, în Sala Unirii, am fost în vizite în spitale și de fiecare dată am atras atenția asupra unor lucruri care se văd simplu și asupra unor lucruri care se văd din statistici. Sistemul nostru de spitale nu funcționează bine. Spitalele nu sunt suficient de bine dotate, procedurile nu sunt suficient de clare, prevenția este de multe ori ca și inexistentă, marile măsuri de prevenție, care trebuie să meargă în adâncime în populație, practic au dispărut și rezultatul este cel pe care, din păcate, îl vedem. Sănătatea publică nu este bună. Avem prea mulți români bolnavi, avem prea mulți români care sunt bolnavi și nici nu știu. Avem prea puține controale de rutină pentru a putea preveni anumite evoluții care periclitează viața oamenilor.

Vedeți, toate aceste lucruri trebuie schimbate și ele nu se schimbă de azi pe mâine, ci se schimbă în ani și ani de reformă a sistemului. De aceea, îmi doresc după alegeri un guvern responsabil, solid, care vine cu o politică de îmbunătățire a întregului sistem de sănătate, lucru care se poate începe cu succes într-un mandat de patru ani. Mai bine ar fi un mandat mai lung și o continuitate în reformarea sistemului de sănătate, dacă vrem să ajungem vreodată la nivelul la care s-a ajuns în partea mai vestică a Uniunii Europene.

Deci este o temă extrem de sensibilă, extrem, extrem de importantă și sunt foarte hotărât să-i acord toată atenția.”

Prin urmare, președintele a răspuns întrebării legate de faptul că avem mortalitate de peste 5 ori mai mare decât media din Uniunea Europeană cu afirmația că spitalele de la noi nu funcționează bine. 

2.   Medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București a declarat pe 4 septembrie pentru pentru Europa liberă: „De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. Este una dintre cauze”.


3. Medicul Roxana Betea,specialist ATI la Spitalul județean Deva a declarat pentru Mediafax pe 8 aprilie: 
„Când vedem tineri care mor, noi medicii ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puși pe ventilator. De aici încep infecțiile, cele nosocomiale, de unde chiar mori, nu din cauza Covid-19”
„Morții din România, tineri ajung să moară de infecții nosocomiale, o pneumonie suprainfectată, care nu răspunde. Ajung să dezvolte o cultură care nu răspunde la absolut nimic, la coktailuri de antibiotice 

Prin urmare, încă de la începutul lunii aprilie unii medici au semnalat că decesele numeroase legate de Covid-19  de la noi sunt pricinuite de fapt de infecțiile cu germeni multirezistenți care se află în spitalele de la noi.
Când sunt întrebați în legătură cu aceste unfecții, mulți medici români spun că există infecții nosocomiale și în alte țări.
Da, dar în mod evident sunt mult mai puține!
De câte ori mai puține?
Păi exact de câte ori sunt mai puține decese raportate la numărul de locuitori , legate de Covid-19 , în condițiile unui număr de cazuri egal sau mai mare decât la noi!


miercuri, 20 mai 2020

Care pacienți cu Covid-19 să fie tratați cu prioritate?


Un studiu chinez a stabilit care sunt indiciile că un pacient cu coronavirus e în pericol de moarte.


Studiul a fost făcut pe 375 de cazuri tratate în Wuhan cu începere din luna februarie. Dintre aceștia, 201 s-au vindecat iar 174 au decedat.
Trei dintre analizele ce le-au fost făcute acestor pacienți ar fi revelatoare asupra capacității organismelor respective de a lupta cu acel virus.
Rezultatele la aceste trei teste ar putea arăta care dintre pacienții internați în spital ar fi mai periclitat și deci ar trebui să fie tratat cu prioritate (în cazul suprasolicitării sistemului medical respectiv).

Studiul chinez, ale cărui concluzii au fost pblicate în revista Nature Machine Intelligence afirmă că prin rezultatele a trei analize se poate ști cu 10 zile înainte dacă un pacient cu Covid-19 riscă să moară (cu probabilitate de 90%, dacă rezultatele celor trei analize ies prost).

LDH, limfocite, CRP
1.      Prezența prea importantă a enzimei LDH  (lactat dehidrogenasa), e primul semn. E vorba despre o enzimă prezentă în aproape toate celulele vii din corpul uman,  dar cantitatea mare arată deseori o degradare a țesuturilor, degradare ce e asociată cu mai multe boli, printre care și pneumonia..E o analiză care se recomandă și pentru urmărirea evoluției altor boli.

·         Valoare normală a concentratiei de LDH în plasmă : 190-400 UI/L (dar variază în funcție de vârstă și de metoda de dozaj folosită)
·        125-220 U/L în sânge (test piruvat 37 °C ABBOTT)

2.      Al  doilea indiciu este dat de nivelul prea scăzut de globule albe limfocite. Aceste limfocite, care constituie 20-40% dintre globulele albe, au ca rol principal activarea răspunsului imunitar. Un nivel prea scăzut arată deci că acel organism nu reușește să lupte cu virusul..
Limfocitele B produc anticorpi – proteine (gamaglobuline) care recunosc substanțele străine (antigenele) și se atașează de ele .
Limfocitele T au rolul de a recunoaște antigenele și de a regla răspunsul imun.
Anumiți factori pot influiența rezultatul testării: o infecție recentă, sau chimioterapia, sau radioterapia, sau terapia cu steroizi, ori infecția cu HIV, ori intervenții chirurgicale recente, sau sarcina, sau nivelul crescut de
stres!


Vedeți deci că stresarea în masă prin emisiuni televizate nu ne face bine deloc
!

Limfocite:

·        Numărul de celule normale pentru adulți = 800-5000 (0,8-5,0) limfocite / mcL;
·        Intervalul obișnuit pentru adulți (diferențial) = 18-45% din totalul celulelor albe din sânge;
·        Niveluri scăzute = mai puțin de 800 limfocite / mcL;
·        Niveluri crescute = mai mult de 5.000 de limfocite / mcL.
3.      Cel de al treilea marker ar fi o cantitate mare de proteină C-reactivă  (CRP). Aceasta indică o inflamație și e un semn important pentru prognosticul unei boli respiratorii. Prezența acestei proteine arată o stare inflamatorie persistentă.

Proteina C reactivă poate crește în caz de arsuri, de infecții pulmonare, de infarct, de boli cronice inflamatorii (lupus, artrită reumatoidă), boală inflamatorie intestinală sau anumite tipuri de cancer.

Asociația Americană pentru Sănătatea inimii recomandă pacienților cu valori mai mari de 2 mg/L să urmeze un tratament pentru bolile cardiace.

Valorile ce depășesc 9mg/l ar indica infecție osoasă ori artrită reumatoidă , ori tuberculoză , ori boli autoimune ori alte infecții sau chiar cancer.

Cele trei indicii laolaltă ar trebui să dea de gândit
În cazul unei faze a pandemiei în care resursele spitalicești sunt limitate și nu se știe cărui pacient ar trebui să i se dea prioritate, aceste analize simple, ce se pot face în orice spital ar indica rapid care sunt pacienții care necesită tratament de urgență.
S-ar evita situația  care se încearcă a se preveni prin măsurile de „autoizolare” – depășirea capacității de tratare din spitale.



joi, 14 mai 2020

Covid-19 agravat de poluarea aerului


Poluarea favorizează coronavirusul

Dr Maria Neira de la organizația mondială a sănătății (OMS) a declarat la BBC News că țările care au un nivel ridicat de poluare , multe dintre ele din America Latină, Africa și Asia, sunt mai amenințate de noul coronavirus.
(Cum declarația datează din luna  aprilie, doamna doctor recomanda accelerarea planurilor de prevenire).
Dr Neira a afirmat că OMS va alcătui o hartă a orașelor cele mai poluate din lume, pe baza bazelor de date de care dispune, pentru a preveni autoritățile naționale din regiunile respective să pregătească planuri de riposta sporite la epidemie (încă nu era pandemie).

Un studiu american întocmit la Harvard arătase deja că rata de mortalitate legată de Covid-19 e mai crescută cu circa 15% în regiunile în care nivelurile de poluare cu particule fine sunt ridicae și chiar au crescut în oarecare măsură în anii anteriori pandemiei.
Raportul Universității Harvard indică nivelurile de mortalitate legată de Covid-19 se suprapun zonelor cu mare densitate de populație și cu o puternică expunere la particule PM2,5.
Aceste particule, cu un diametru cam de 30 de ori mai mic decât a firului de păr, au fost și înainte legate de diferite probleme de sănătate, în special de infecții respiratorii și de cancer la plămâni
.”


Profesorul Annette Peters de la catedra de epidemiologie Ludwig Maximilian de la München a declarat la BBC News că acele concluzii ale studiului : „sunt în acord cu rapoartele precedente asupra spitalizării și mortalității cauzate de pneumonie”
”Este unul dintre primele studii care ne confirmă bănuielile și ipotezele conform cărora gravitatea infectării cu Covid-19 ar putea fi sporită de poluarea aerului cu particule” a declarat ea.
Autorul raportului, profesorul Francesca Domnici a declarat: „Sperăm că asta va contribui la împiedicarea deteriorării calității aerului, îndeosebi când auzim unele autorități  vorbind despre relaxarea regulilor în domeniul poluării în cadrul acestei  pandemii”.

Un alt studiu, efectuat de universitatea din Sienna, din Italia și de universitatea din Arthus, din Danemarca a sugerat de asemenea legătura posibilă dintre poluarea aerului și decesele cauzate de Covid-19 în nordul Italiei.
Regiunile Lombardia și Emilia-Romagna au înregistrat indici de mortalitate de circa 12%, față de 4,5% câți au fost înregistrați în restul Italiei.
Studiul, publicat în Science Direct declară: „Nivelul ridicat de poluare din nordul Italiei trebuie să fie considerat ca un cofactor suplimentar ce a dus a nivelul ridicat d emortalitate înregistrat în aceste regiuni”.
Populația, vârsta, diferitele sisteme de sănătate și o variație a politicilor d eprevenire de la o regiune la alta ar trebui să fie de aseenea luate în calcul.

În Filipine, Cesar Bugaoisan, de la Association for Respiratory Care Practitionners a declarat: „ Conform datelor noastre preliminare, aproape totalitatea persoanelor decedate în țară din cauza unui coronavirus prezentau afecțiuni preexistente, cele mai multe legate de poluarea aerului”.
Poluarea aerului ucide deja aproximativ șapte milioane de persoane în fiecare an, conform OMS.
Să nu uităm că pandemia a demarat în regiunea Wuhan din China și apoi pe valea râului Pô , din Italia, ambele regiuni  cunoscute ca fiind foarte poluate.

Dar de unde vin aceste particule?

Atmosfera terestră e încărcată de particule (PM) invizibile cu ochiul liber, dar pe care le putem observa uneori în întuneric dacă aprindem un fascicul luminos și acele particue reflectă razele de lumină.
Dar ceea ce putem observa sunt doar particulele mai mari, cu dimensiunea peste 40 de microni (µm) .
Pentru particulele mai mici, cum sunt cele de 10 microni (PM10) sau de 2,5 microni (PM2,5) avem nevoie de un echipament specializat pentru a le detecta. 

Aceste particule mici (sau aerosoli) sunt alcătuite dintr-un amestec complex de particule solide și lichide, combinație de substanțe organice și anorganice în suspensie în aer; ele pot proveni din fenomene naturale (nisip, cenușă vulcanică, brumă marină sau ceață) sau sunt imputabile activităților umane (foarte adesea legate de arderea de combustibili fosili).
Sulfați, nitrați, amoniac, funingine de carbon, prafuri minerale, clorură de sodiu, picături de apă constituie principalii compuși ai PM. Unele particule sunt emise direct în atmosferă, în timp ce altele se formează din compuși gazoși emiși (numiți „precursori de particule”). 
Aceste particule sunt transportate cu ușurință de vânt și pot să parcurgă uneori mii de kilometri înainte de a se risipi sau a se depune pe sol de precipitații.

Impactul particulelor asupra sănătății

Particulele sunt unele dintre componentele poluării aerului, în combinație cu alte gaze poluante, cum ar fi ozonul, oxidul de azot, monoxidul de carbon și dioxidul de sulf. Aceste gaze sunt prezente deasupra orașelor, în cantități variabile, în funcție de anotimp, de tehnologiile folosite pentru transport, industrie, încălzire și de practicarea agriculturii în împrejurimi.

În zonele urbane dens populate, cum e axa Wuhan-Pekin , unde se află numeroase industrii și de sisteme de încălzire bazate pe cărbune, sau în valea râului P
ô din Italia - o zonă industrială înconjurată de munți care blochează dispersarea poluării- s-au observat din satelit concentratii ridicare de poluanți în permanență.

Conform OMS poluarea atmosferică ucide peste 4 milioane de persoane pe an (mai mult decât colesterolul) , iar previziunile arată că până în 2050 vor fi 6,5 milioane de victime ale poluării aerului.



Fiecare individ este afectat în mod diferit de poluare.

În medie, un adult inhalează cam 10 litri de aer pe minut și până la 100 de litri în timpul activităților sportive.
Studiile epidemiologice arată că printre poluanți particulele sunt cele mai dăunătoare, dar efectele combinate ale diferiților poluanți nu sunt încă bine cunoscute, dar se știe că gradul de pericol depinde de compoziția și de dimensiunea particulelor aflate în aer.



În funcție de mărimea lor, particulele pătrund în organism și trec diferite bariere. 

Astfel PM10 pot să rămână în plămâni, iar cele cu diametrul de 2,5 microni sau mai mici pot să treacă bariera pulmonară și să pătrundă în sistemul sanguin. Expunerea cronică la particule contribuie la riscul de a dezvolta boli cardiovascuare și respiratorii, cum ar fi cancerul de plămâni.

Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu probleme de sănătate sunt cele mai vulnerabile.

La jumătatea lunii martie 2020, la începutul măsurilor de izolare, a fost prezentat pe site ul Radio televiziunii belgiene francofone (RTBF) studiul efectuat de italieni:

„Un studiu foarte serios la care au colaborat Universitatea din Bologna și cea din Bari a emis ipoteza că noul coronavirus ar fi fost favorizat în propagarea sa de poluarea aerului, mai exact de anumite particule fine aflate în număr mare în zonele poluate din Wuhan, dar și în Lombardia, Emilia-Romagna și alte centre urbane.”


De fapt nu e de mirare: organismele deja slăbite de poluare vor fi cu atât mai lipsite de apărare în fața unui atac viral.


Încă din 2003 un studiu chinez arătase o legătură puternică între concentrația de particule și Sars- precedentul coronavirus. 


De la începutul pandemiei actuale, mai multe studii coerente și convingătoare au arătat că virusul se însoțește bucuros cu particulele, acestea din urmă agravându-i efectele.


Pulicațiile italiene arată corelarea dintre concentrarea de particule fine și progresia mai puternică a coronavirusului. Publicația americană a stabilit că o creștere de un microgram de PM2,5 pe metru cub de aer conduce la o creștere a mortalității pricinuite de coronavirus cu 15%.


S-au alăturat studiile din Atena, care au arătat că primăvara este anotimpul lucrărilor agricole, în cadrul cărora se răspândesc pe câmpuri îngrășăminte azotate sau gunoi de grajd, care trimit în atmosferă particule fine care se combină cu cele provenite din orașe. Toate acestea ar transporta și particulele virale.


În alte țări, cum ar fi Franța s-a observat din vara anului 2019 că „activitățile agricole sunt responsabile de 28% din emisiile franceze de particule cu diametre mai mici de 10 micrometri, cum sunt compușii azotați și pesticidele!.



Într-un studiu publicat vineri 24 aprilie de cotidianul britanic The Guardian, oamenii de știință italieni au arătat că au găsit coronavirus în particuele de aer poluat. Ei urmează să studieze dacă poluarea poate servi de vehicul pentru SARS-CoV-2 și să contribuie astfel la contaminarea unui mai mare număr de persoane.
Literatura științifică a dovedit deja că poluarea poate trasporta alte virusuri la distanțe mari (cum ar fi virusurile rujeolei sau ale gripei aviare) și poate favoriza astfel contaminarea populației.

Cum stau lucrurile în București


Pe 2 martie aflam din presă că poluarea din București a depășit de sute de ori valorile considerate admisibile.


Ministrul Mediului a declarat că poluarea din București e cauzată de un cumul de factori, printre care arderi necontrolate de vegetație, incendiul ce avusese loc la Gara de Nord, precum și arderile operatorilor economici.
Pentru poluarea cu PM2,5 s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, datele fiind colectate și de senzorii oficiali din rețeaua națională integrați în platforma airly.eu.
Pentru PM10 s-au înregistrat depășiri de aproape 800%.


În ziarul Libertatea s-a scris despre compania americană Stericycle, care activează în domeniul reciclării produselor sanitare, care e cercetată de procurori după ce angajații companiei au fost surprinși în 2015 aruncând medicamente la groapa de gunoi de la Chiajna, deținută de către Iridex Group (în coordonare cu reprezentanții Iridex) în loc să le elimine în incineratoare speciale. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, nerespectarea măsurilor obligatorii în procesul de colectare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor, infectarea apei și realizarea de operațiuni fictive în actele contabile ale companiei. Dosarul e tot în stadiul cercetărilor in rem.

Jurnalistul Vad Petrea spune că senzorii din București arată valori de peste 120 micrograme /metru cub la PM2,5 (peste 190 în centru), valoarea limită legală fiind de 20 micrograme/metrucub.


Scăderea circulației autovehiculelor cauzată de epidemie a scăzut gradul de poluare din București.


Posibil că și arderile necontrolate de deșeuri au fost mai reduse după sancțiunea primită de la UE pentru neluarea de măsuri pentru reducerea poluării din Capitală.
Iată astăzi 14 martie care sunt rezultatele măsurătorilor din București:




Graficul indicelui calității aerului
în ultimele două luni în București (conform aerlive.ro) 






 

vineri, 24 aprilie 2020

Sfârsitul pandemiei într-o lună?


O ipoteză optimistă

Pe lângă previziunile apocaliptice de care avem parte din patea unor specialiști, iată că sunt și specialiști care ne oferă perspective încurajatoare.
Presa franceză a difuzat părerile directorului Institutului spital universitar Méditérannée, doctorul Didier Raoul: 
Didier Raoult prevede sfârșitul pandemiei într-o lună  " : iată motivele ipotezei sale
Directorul lui  IHU Méditérannée, (care susținuse și necesitatea tratamentului cu chloroquină pentru Covid-19), a făcut o prognoză foarte optimistă.
Este un specialist cu mare experiență în boli infecțioase și prezicerile sale sunt pozitive. Părerile sale au stârnit poziții pro și contra în comunitatea științifică. După ce afirmase în mod repetat că tratamentul pe bază de clorochină este necesar în lupta contra coronavirusului, profesorul Didier Raoult a făcut un anunț ce desigur va stârni multe discuții.
Celebrul și controversatul director al Institutului spital universitar (IHU) Méditerranée nu exclude un sfârșit apropiat al pandemiei. Ipoteza lui?
Nu ar fi vorba decât de o „boală sezonieră”. 
În ultimul video publicat de echipele sale,marți seara, în care el a evocat scăderea numărului de cazuri aflate la reanimare la Marsilia, gestionarea criticabilă a crizei în țările bogate și  proprietățile specifice ale anumitor infecții, omul de știință de 68 de ani a afirmat de asemenea : „e posibil ca într-o lună de acum încolo să nu mai fie deloc cazuri în cele mai multe dintre țările din zona temperată.
Cicluri care nu au răspunsuri simple
Dar cum poate el să anunțe o astfel de știre? Răspunsurile sale sunt fără înconjur și pledează pentru bun simț, dar și pentru observarea bolilor de acest tip. ” Nu este o explicație simplă a sezonalității, ne reamintește el. Numeroase boli sunt sezoniere. Boli infecțioase, dar nu numai. Este și cazul bolilor cardio-vasculare sau bacteriene. Infecțiile virale respiratorii din țările temperate sunt mai frecvente în anotimpurile reci și în general se opresc primăvara. ”
După evoluția curbelor, nu ar fi un motiv ca acest ciclu să nu se observe și pentru Covid-19, consideră el. O părere răspândită ar fi aceea că propagarea anumitor viruși gripali ar fi anihilată de căldură. „Nu e așa” răspunde Didier Raoult. El continuă: „În zona intertropicală sunt mult mai multe gripe când e foarte cald. Mai numeroase decât iarna. Nu putem corela fenomenul doar cu temperatura și umiditatea”.
Prin urmare nu se cunosc exact cauzele, dar se constată că unele boli sunt sezoniere, adică au anumite anotimpuri de predilecție.  

Analize mai precise de care dispune?

Alt element pe care se bazează profesorul pentru a estima apropiatul sfârșit al pandemiei este statistica. Fără să ascundă că este solicitat de multe personalități, între care și cunoscuți politicieni, el a conchis: „Primesc multe mailuri care analizează datele disponibile , uneori în mod mult mai profund și mai profesionist decât al publicațiilor științifice. Printre oamenii aflați în izolare sunt și matematicieni foarte buni, statisticieni foarte buni”. Iar datele statistice ar conduce la aceeași concluzie.

Nimeni nu știe încă ce va fi, e vorba doar de o ipoteză științifică.
Dar ne face bine să aflăm că sunt și astfel de ipoteze, nu doar predicții sumbre!  

Altă știre bună este și aceea că un medic de familie din Suceava s-a tratat de Covid-19 și a tratat și numeroși alți pacienți ce veniseră din Italia încă din decembrie și ianuarie) cu medicația pe care o prescrie în mod obișnuit la gripe.
Dr. Gribincea a luat paracetamol, biomicin și biosept, două produse românești, vitamina C retard (ctb), ceai Gripovit max C și ceai Hapciu instant pentru că, la fel ca la orice viroză, hidratarea este foarte importantă. 
În același timp, s-a înscris în grupul internațional al medicilor anti- COVID, astfel încât a fost permanent la curent cu informațiile privind evoluția acestei boli cu simptome atât de diverse și cu rezultatele tratamentelor urmate de pacienții din alte țări.
Teoria medicului sucevean este că infecția cu COVID-19 evoluează în Suceava din luna decembrie a anului trecut și se bazează pe faptul că simptomele descrise recent ca fiind date de noul coronavirus le-a constatat la pacienții săi atât în ultima lună a anului trecut, cât și din ianuarie încoace. „Am avut pacienți care au venit din Lombardia, din Veneția, dar și din alte țări, am avut foarte mulți tineri care voiau să facă școala de șoferi și au venit la consultație, care aveau diverse simptome”, a spus ea.
„Am făcut boala când în România nu se știa prea mult despre acest virus. Testarea se făcea selectiv doar pentru anumite simptome, dar care nu erau specifice bolii, astfel încât eu, medic în România, cu simptome certe de COVID, descrise de medicii din toată lumea,  dar care nu erau cunoscute în țara noastră, am fost refuzată la testare. Testarea am făcut-o mai târziu, peste o lună. Cu plată. 130 lei, când a apărut această posibilitate la laboratoarele private. Rezultatul: Ac IgG pozitiv COVID, care înseamnă că am avut boala”, a afirmat medicul, completând că rezultatul nu a fost nici o surpriză.