Se afișează postările cu eticheta coronavirus. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta coronavirus. Afișați toate postările

marți, 15 septembrie 2020

Mortalitatea din cauza coronavirusului

 O nouă versiune a coronavirusului?

Statisticile publicate zilnic de ECDC, pe baza raportărilor din fiecare țară permit să se constate că în Europa (cel puțin) mortalitatea cauzată de coronavirus e mai scăzută decât în prima etapă a pandemiei, în ciuda faptului că într-o serie de țări din vestul Europei (Spania , Franța..) numărul de îmbolnăviri a crescut .
Pe 14 septembrie, de pidă, în Franța s-a anunțat că au fost 6158 de noi contaminări în ultimele 24 de ore, mult mai multe decât cu o săptămână în urmă și mai ales față de doar 493 de noi îmbolnăviri înregistrate în Franța pe 17 august.din Marsilia 
Totuși, numărul de decese nu a crescut în aceeași măsură, la ei,  ci a rămas stabil.
Și la noi a rămas stabil numărul de decese cauzate de coronavirul, dar din păcate a rămas la cel mai mare număr de morți raportat la numărul de locuitori dintre toate țările europene!
Să vedem statistica de azi 14 septembrie publicată de ECDC:

Țara

Număr total de cazuri de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

Număr total de decese de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

România

86,1

3,0

Spania

270,7

1,6

Franța

153,9

0,5

Cehia

111,0

0,3

Malta

94,6

0,8

Luxemburg

92,7

0,0

Croația

83,7

1,0

Belgia

70,6

0,3

Olanda

69,2

0,2

Austria

69,1

0,3

Ungaria

65,0

0,2

Portugalia

53,9

0,4

Marea Britanie

51,1

0,2

Irlanda

45,4

0,1

Danemarca

43,3

0,1

Slovenia

40,2

0,1

Italia

32,4

0,2

Slovacia

30,4

0,1

Grecia

29,0

0,4

Norvegia

24,8

0,0

Bulgaria

24,7

1,5

Estonia

22,9

0,0

Suedia

22,7

0,2

Germania

21,7

0,1

Polonia

19,2

0,4

Islanda

16,8

0,0

Lituania

16,5

0,0

Finlanda

9,1

0,0

Lichtenstein

7,8

0,0

Cipru

4,5

0,0

Letonia

4,2

0,1

Profesorul Didier Raoult, care conduce prestigiosul complex spitalicesc IHU Méditerranée consideră că în Franța se răspândește acum o mutație a coronavirusului care e mai contagioasă, dar mai puțin periculoasă.
El consideră că „markerii de gravitate la pacienții infectați sunt acum mult mai slabi decât ce am văzut până în mai”.
Profesorul de microbiologie  consideră că un coronavirus mutant ce provine din Africa de Nord  a fost adus de persoanele care fac dese deplasări cu vaporul în Maghreb. „Dacă în luna iulie erau mulți tineri pozitivi (la coronavirus), acum sunt atinse toate vârstele, în afară de copii.” a precizat el.

Harta infectărilor pe ultimele două săptămâni, publicată de ECDC pare să confirme părerea profesorului Didier Raoult că noul val de infectări din Spania și Franța provine din nordul Africii. 
Didier Raoult consideră în același timp că nu e cazul ca populația să intre în panică, pentru că „dacă ne organizăm și ne ocupăm de oameni, mortalitatea acestei maladii nu e de speriat, ea e chiar extrem de scăzută . Prefer să liniștesc populația mai degrabă decât să o înspăimânt, pentru că panica e nesănătoasă, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am văzut colegi care nu suportau tensiunea și făceau crize de care panică. Cei care intră în panică trebuie să plece și să lase loc celor cu nervi solizi. Situațiile de criză cer oameni care să fie calmi, hotărâți și activi”. 

Profesorul Didier Raoult sfătuiește populația să încerce să ducă o viață normală, fiind totuși atentă să nu facă excese care „ne supraexpun, pe noi și familiile noastre, riscului de  a transmite această boală contagioasă”.
În ceea ce îl privește, profesorul spune că își petrece viața dându-și cu alcool pe mâini. 
El consideră că e „de bun simț” ca francezii să reducă adunările și în special pe cele care presupun raporturi sociale de prea mare apropiere, cum ar fi nunțile. „Se știe că la Marsilia, nunțile din familiile de romi sau sărbătorile din comunitățile de evrei au fost surse de contagiune extrem de importante” a spus el.
În privința testelor, Didier Raoult se mândrește că a organizat la IHU testare în masă, cu rezultate rapide , obținute după aproximativ 8 ore: ”Aici asta funcționează bine, pentru că ne ocupăm. În fiecare zi, la IHU îmi pun problema organizării. Fac schimbări la fiecare două zile, pentru că fluxul se schimbă, orarele se schimbă, oamenii vin să se testeze începând de la 6 dimineața și merge foarte bine. Am început să distribuim tichete ca la supermarketuri, așa încât oamenii nu se bat la coadă ci, dacă știu că mai au de așteptat 2 ore, pot pleca să facă altceva și să revină la coadă fără să-și piardă rândul. ”


Opinia OMS
(conform unui articol publicat de franceinfo cu AFP France Télévisions). 

Hans Kluge, directorul secțiunii europene a OMS a declarat că situația sanitară se va înrăutăți în octombrie și noiembrie. 
Profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea din Lyon și membru al Consiliului științific a declarat că a fost observată o mutație genetică a anumitor sușe ale virusului, dar că nu poate fi trasă concluzia că asta modifică dinamica epidemică. 
„Letalitatea virusului nu s-a schimbat, dar mortalitatea lui a scăzut”.
(Letalitatea fiind capacitatea bolii de a ucide, iar mortalitatea reprezentând numărul de decese care rezultă ca urmare a unui număr mai mare de factori, pe lângă agentul infecțios: pacientul, tratamentul, contextul geografic, procedura, saturația serviciilor sanitare...).
Prin urmare, aceasta este explicația pentru numărul relativ scăzut de decese din Europa (nu și la noi) în condițiile numărului crescând de îmbolnăviri.

Tratamentul clinic pentru Covid-19 în Europa.

Deși tot nu se folosește un vaccin și nici nu a fost stabilit un medicament specific pentru Covid-19, medicii (din Franța cel puțin) văd acum mai limpede ce tratament să applice bolnavilor spitalizați din cauza coronavirusului.
Nu se mai practică in mod sistematic intubarea pacientului . Dacă la începutul epidemiei prima atitudine era de a se recurge foarte repede la ventilația artificială, adică la adormirea completă a pacientului și la intubarea lui pentru a- conecta la aparatul de respirație artificială, profesorul Jean-Damien Ricard, reanimator la spitalul Louis -Mourier din Colombes (Hauts-de-Seine) a declarat pentru franceinfo că această tehnică ducea la creșterea riscului de îmbolnăvire cu boli nosocomiale, care scad șansele de supraviețuire. În prezent medicii francezi preferă oxigenoterapia, care constă în administrarea de oxigen pacientului într-un mod munt mai puțin invaziv. „Două furtunașe care se pun în nas, e foarte ușor” a explicat Jean-Damien Ricard.

În privința medicației, ultimele cercetări au arătat că folosirea corticoizilor reduce mult riscul de complicații pulmonare la pacienți.
Profesorul Djillali Annane, șeful serviciului de reanimare de l sptialul Raymond-Poincaré din Garches a declarat că folosirea corticoizilor reduce riscul de deces cu 20% și deci metoda se aplică în mod curent la bolnavii grav. 
Se specifică în același timp că tratamentul acesta , recomandat de OMS, se aplică doar în spital- fiind vorba de efecte secundare ce pot fi ținute sub control doar de către medici.
În același timp, experiența dobândită în lupta cu virusul a făcut ca activitatea din spitale să fie mult mai organizată și serviciile de reanimare nu mai sunt la limită. Prognosticul pacienților de la reanimare e mai bun în ultima vreme (la ei) și sunt internați și pacienți cu stare de sănătate intermediară.
Pe de altă parte, pacienții internați sunt mai tineri în ultima vreme iar indicele de vindecare e mai bun la pacienții tineri. 

OMS se teme însă că dacă numărul de cazuri va cește în lunile de toamnă serviciile sanitare vor fi din nou suprasolicitate, ceea ce va duce la creșterea numărului de decese. La creșterea numărului de cazuri va contribui se pare răcirea vremii, dar și rămânerea îndelungată în spații închise prost ventilate , cum ar fi transportul în comun. 

miercuri, 20 mai 2020

Care pacienți cu Covid-19 să fie tratați cu prioritate?


Un studiu chinez a stabilit care sunt indiciile că un pacient cu coronavirus e în pericol de moarte.


Studiul a fost făcut pe 375 de cazuri tratate în Wuhan cu începere din luna februarie. Dintre aceștia, 201 s-au vindecat iar 174 au decedat.
Trei dintre analizele ce le-au fost făcute acestor pacienți ar fi revelatoare asupra capacității organismelor respective de a lupta cu acel virus.
Rezultatele la aceste trei teste ar putea arăta care dintre pacienții internați în spital ar fi mai periclitat și deci ar trebui să fie tratat cu prioritate (în cazul suprasolicitării sistemului medical respectiv).

Studiul chinez, ale cărui concluzii au fost pblicate în revista Nature Machine Intelligence afirmă că prin rezultatele a trei analize se poate ști cu 10 zile înainte dacă un pacient cu Covid-19 riscă să moară (cu probabilitate de 90%, dacă rezultatele celor trei analize ies prost).

LDH, limfocite, CRP
1.      Prezența prea importantă a enzimei LDH  (lactat dehidrogenasa), e primul semn. E vorba despre o enzimă prezentă în aproape toate celulele vii din corpul uman,  dar cantitatea mare arată deseori o degradare a țesuturilor, degradare ce e asociată cu mai multe boli, printre care și pneumonia..E o analiză care se recomandă și pentru urmărirea evoluției altor boli.

·         Valoare normală a concentratiei de LDH în plasmă : 190-400 UI/L (dar variază în funcție de vârstă și de metoda de dozaj folosită)
·        125-220 U/L în sânge (test piruvat 37 °C ABBOTT)

2.      Al  doilea indiciu este dat de nivelul prea scăzut de globule albe limfocite. Aceste limfocite, care constituie 20-40% dintre globulele albe, au ca rol principal activarea răspunsului imunitar. Un nivel prea scăzut arată deci că acel organism nu reușește să lupte cu virusul..
Limfocitele B produc anticorpi – proteine (gamaglobuline) care recunosc substanțele străine (antigenele) și se atașează de ele .
Limfocitele T au rolul de a recunoaște antigenele și de a regla răspunsul imun.
Anumiți factori pot influiența rezultatul testării: o infecție recentă, sau chimioterapia, sau radioterapia, sau terapia cu steroizi, ori infecția cu HIV, ori intervenții chirurgicale recente, sau sarcina, sau nivelul crescut de
stres!


Vedeți deci că stresarea în masă prin emisiuni televizate nu ne face bine deloc
!

Limfocite:

·        Numărul de celule normale pentru adulți = 800-5000 (0,8-5,0) limfocite / mcL;
·        Intervalul obișnuit pentru adulți (diferențial) = 18-45% din totalul celulelor albe din sânge;
·        Niveluri scăzute = mai puțin de 800 limfocite / mcL;
·        Niveluri crescute = mai mult de 5.000 de limfocite / mcL.
3.      Cel de al treilea marker ar fi o cantitate mare de proteină C-reactivă  (CRP). Aceasta indică o inflamație și e un semn important pentru prognosticul unei boli respiratorii. Prezența acestei proteine arată o stare inflamatorie persistentă.

Proteina C reactivă poate crește în caz de arsuri, de infecții pulmonare, de infarct, de boli cronice inflamatorii (lupus, artrită reumatoidă), boală inflamatorie intestinală sau anumite tipuri de cancer.

Asociația Americană pentru Sănătatea inimii recomandă pacienților cu valori mai mari de 2 mg/L să urmeze un tratament pentru bolile cardiace.

Valorile ce depășesc 9mg/l ar indica infecție osoasă ori artrită reumatoidă , ori tuberculoză , ori boli autoimune ori alte infecții sau chiar cancer.

Cele trei indicii laolaltă ar trebui să dea de gândit
În cazul unei faze a pandemiei în care resursele spitalicești sunt limitate și nu se știe cărui pacient ar trebui să i se dea prioritate, aceste analize simple, ce se pot face în orice spital ar indica rapid care sunt pacienții care necesită tratament de urgență.
S-ar evita situația  care se încearcă a se preveni prin măsurile de „autoizolare” – depășirea capacității de tratare din spitale.



joi, 14 mai 2020

Covid-19 agravat de poluarea aerului


Poluarea favorizează coronavirusul

Dr Maria Neira de la organizația mondială a sănătății (OMS) a declarat la BBC News că țările care au un nivel ridicat de poluare , multe dintre ele din America Latină, Africa și Asia, sunt mai amenințate de noul coronavirus.
(Cum declarația datează din luna  aprilie, doamna doctor recomanda accelerarea planurilor de prevenire).
Dr Neira a afirmat că OMS va alcătui o hartă a orașelor cele mai poluate din lume, pe baza bazelor de date de care dispune, pentru a preveni autoritățile naționale din regiunile respective să pregătească planuri de riposta sporite la epidemie (încă nu era pandemie).

Un studiu american întocmit la Harvard arătase deja că rata de mortalitate legată de Covid-19 e mai crescută cu circa 15% în regiunile în care nivelurile de poluare cu particule fine sunt ridicae și chiar au crescut în oarecare măsură în anii anteriori pandemiei.
Raportul Universității Harvard indică nivelurile de mortalitate legată de Covid-19 se suprapun zonelor cu mare densitate de populație și cu o puternică expunere la particule PM2,5.
Aceste particule, cu un diametru cam de 30 de ori mai mic decât a firului de păr, au fost și înainte legate de diferite probleme de sănătate, în special de infecții respiratorii și de cancer la plămâni
.”


Profesorul Annette Peters de la catedra de epidemiologie Ludwig Maximilian de la München a declarat la BBC News că acele concluzii ale studiului : „sunt în acord cu rapoartele precedente asupra spitalizării și mortalității cauzate de pneumonie”
”Este unul dintre primele studii care ne confirmă bănuielile și ipotezele conform cărora gravitatea infectării cu Covid-19 ar putea fi sporită de poluarea aerului cu particule” a declarat ea.
Autorul raportului, profesorul Francesca Domnici a declarat: „Sperăm că asta va contribui la împiedicarea deteriorării calității aerului, îndeosebi când auzim unele autorități  vorbind despre relaxarea regulilor în domeniul poluării în cadrul acestei  pandemii”.

Un alt studiu, efectuat de universitatea din Sienna, din Italia și de universitatea din Arthus, din Danemarca a sugerat de asemenea legătura posibilă dintre poluarea aerului și decesele cauzate de Covid-19 în nordul Italiei.
Regiunile Lombardia și Emilia-Romagna au înregistrat indici de mortalitate de circa 12%, față de 4,5% câți au fost înregistrați în restul Italiei.
Studiul, publicat în Science Direct declară: „Nivelul ridicat de poluare din nordul Italiei trebuie să fie considerat ca un cofactor suplimentar ce a dus a nivelul ridicat d emortalitate înregistrat în aceste regiuni”.
Populația, vârsta, diferitele sisteme de sănătate și o variație a politicilor d eprevenire de la o regiune la alta ar trebui să fie de aseenea luate în calcul.

În Filipine, Cesar Bugaoisan, de la Association for Respiratory Care Practitionners a declarat: „ Conform datelor noastre preliminare, aproape totalitatea persoanelor decedate în țară din cauza unui coronavirus prezentau afecțiuni preexistente, cele mai multe legate de poluarea aerului”.
Poluarea aerului ucide deja aproximativ șapte milioane de persoane în fiecare an, conform OMS.
Să nu uităm că pandemia a demarat în regiunea Wuhan din China și apoi pe valea râului Pô , din Italia, ambele regiuni  cunoscute ca fiind foarte poluate.

Dar de unde vin aceste particule?

Atmosfera terestră e încărcată de particule (PM) invizibile cu ochiul liber, dar pe care le putem observa uneori în întuneric dacă aprindem un fascicul luminos și acele particue reflectă razele de lumină.
Dar ceea ce putem observa sunt doar particulele mai mari, cu dimensiunea peste 40 de microni (µm) .
Pentru particulele mai mici, cum sunt cele de 10 microni (PM10) sau de 2,5 microni (PM2,5) avem nevoie de un echipament specializat pentru a le detecta. 

Aceste particule mici (sau aerosoli) sunt alcătuite dintr-un amestec complex de particule solide și lichide, combinație de substanțe organice și anorganice în suspensie în aer; ele pot proveni din fenomene naturale (nisip, cenușă vulcanică, brumă marină sau ceață) sau sunt imputabile activităților umane (foarte adesea legate de arderea de combustibili fosili).
Sulfați, nitrați, amoniac, funingine de carbon, prafuri minerale, clorură de sodiu, picături de apă constituie principalii compuși ai PM. Unele particule sunt emise direct în atmosferă, în timp ce altele se formează din compuși gazoși emiși (numiți „precursori de particule”). 
Aceste particule sunt transportate cu ușurință de vânt și pot să parcurgă uneori mii de kilometri înainte de a se risipi sau a se depune pe sol de precipitații.

Impactul particulelor asupra sănătății

Particulele sunt unele dintre componentele poluării aerului, în combinație cu alte gaze poluante, cum ar fi ozonul, oxidul de azot, monoxidul de carbon și dioxidul de sulf. Aceste gaze sunt prezente deasupra orașelor, în cantități variabile, în funcție de anotimp, de tehnologiile folosite pentru transport, industrie, încălzire și de practicarea agriculturii în împrejurimi.

În zonele urbane dens populate, cum e axa Wuhan-Pekin , unde se află numeroase industrii și de sisteme de încălzire bazate pe cărbune, sau în valea râului P
ô din Italia - o zonă industrială înconjurată de munți care blochează dispersarea poluării- s-au observat din satelit concentratii ridicare de poluanți în permanență.

Conform OMS poluarea atmosferică ucide peste 4 milioane de persoane pe an (mai mult decât colesterolul) , iar previziunile arată că până în 2050 vor fi 6,5 milioane de victime ale poluării aerului.



Fiecare individ este afectat în mod diferit de poluare.

În medie, un adult inhalează cam 10 litri de aer pe minut și până la 100 de litri în timpul activităților sportive.
Studiile epidemiologice arată că printre poluanți particulele sunt cele mai dăunătoare, dar efectele combinate ale diferiților poluanți nu sunt încă bine cunoscute, dar se știe că gradul de pericol depinde de compoziția și de dimensiunea particulelor aflate în aer.



În funcție de mărimea lor, particulele pătrund în organism și trec diferite bariere. 

Astfel PM10 pot să rămână în plămâni, iar cele cu diametrul de 2,5 microni sau mai mici pot să treacă bariera pulmonară și să pătrundă în sistemul sanguin. Expunerea cronică la particule contribuie la riscul de a dezvolta boli cardiovascuare și respiratorii, cum ar fi cancerul de plămâni.

Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu probleme de sănătate sunt cele mai vulnerabile.

La jumătatea lunii martie 2020, la începutul măsurilor de izolare, a fost prezentat pe site ul Radio televiziunii belgiene francofone (RTBF) studiul efectuat de italieni:

„Un studiu foarte serios la care au colaborat Universitatea din Bologna și cea din Bari a emis ipoteza că noul coronavirus ar fi fost favorizat în propagarea sa de poluarea aerului, mai exact de anumite particule fine aflate în număr mare în zonele poluate din Wuhan, dar și în Lombardia, Emilia-Romagna și alte centre urbane.”


De fapt nu e de mirare: organismele deja slăbite de poluare vor fi cu atât mai lipsite de apărare în fața unui atac viral.


Încă din 2003 un studiu chinez arătase o legătură puternică între concentrația de particule și Sars- precedentul coronavirus. 


De la începutul pandemiei actuale, mai multe studii coerente și convingătoare au arătat că virusul se însoțește bucuros cu particulele, acestea din urmă agravându-i efectele.


Pulicațiile italiene arată corelarea dintre concentrarea de particule fine și progresia mai puternică a coronavirusului. Publicația americană a stabilit că o creștere de un microgram de PM2,5 pe metru cub de aer conduce la o creștere a mortalității pricinuite de coronavirus cu 15%.


S-au alăturat studiile din Atena, care au arătat că primăvara este anotimpul lucrărilor agricole, în cadrul cărora se răspândesc pe câmpuri îngrășăminte azotate sau gunoi de grajd, care trimit în atmosferă particule fine care se combină cu cele provenite din orașe. Toate acestea ar transporta și particulele virale.


În alte țări, cum ar fi Franța s-a observat din vara anului 2019 că „activitățile agricole sunt responsabile de 28% din emisiile franceze de particule cu diametre mai mici de 10 micrometri, cum sunt compușii azotați și pesticidele!.



Într-un studiu publicat vineri 24 aprilie de cotidianul britanic The Guardian, oamenii de știință italieni au arătat că au găsit coronavirus în particuele de aer poluat. Ei urmează să studieze dacă poluarea poate servi de vehicul pentru SARS-CoV-2 și să contribuie astfel la contaminarea unui mai mare număr de persoane.
Literatura științifică a dovedit deja că poluarea poate trasporta alte virusuri la distanțe mari (cum ar fi virusurile rujeolei sau ale gripei aviare) și poate favoriza astfel contaminarea populației.

Cum stau lucrurile în București


Pe 2 martie aflam din presă că poluarea din București a depășit de sute de ori valorile considerate admisibile.


Ministrul Mediului a declarat că poluarea din București e cauzată de un cumul de factori, printre care arderi necontrolate de vegetație, incendiul ce avusese loc la Gara de Nord, precum și arderile operatorilor economici.
Pentru poluarea cu PM2,5 s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, datele fiind colectate și de senzorii oficiali din rețeaua națională integrați în platforma airly.eu.
Pentru PM10 s-au înregistrat depășiri de aproape 800%.


În ziarul Libertatea s-a scris despre compania americană Stericycle, care activează în domeniul reciclării produselor sanitare, care e cercetată de procurori după ce angajații companiei au fost surprinși în 2015 aruncând medicamente la groapa de gunoi de la Chiajna, deținută de către Iridex Group (în coordonare cu reprezentanții Iridex) în loc să le elimine în incineratoare speciale. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, nerespectarea măsurilor obligatorii în procesul de colectare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor, infectarea apei și realizarea de operațiuni fictive în actele contabile ale companiei. Dosarul e tot în stadiul cercetărilor in rem.

Jurnalistul Vad Petrea spune că senzorii din București arată valori de peste 120 micrograme /metru cub la PM2,5 (peste 190 în centru), valoarea limită legală fiind de 20 micrograme/metrucub.


Scăderea circulației autovehiculelor cauzată de epidemie a scăzut gradul de poluare din București.


Posibil că și arderile necontrolate de deșeuri au fost mai reduse după sancțiunea primită de la UE pentru neluarea de măsuri pentru reducerea poluării din Capitală.
Iată astăzi 14 martie care sunt rezultatele măsurătorilor din București:




Graficul indicelui calității aerului
în ultimele două luni în București (conform aerlive.ro) 






 

vineri, 24 aprilie 2020

Sfârsitul pandemiei într-o lună?


O ipoteză optimistă

Pe lângă previziunile apocaliptice de care avem parte din patea unor specialiști, iată că sunt și specialiști care ne oferă perspective încurajatoare.
Presa franceză a difuzat părerile directorului Institutului spital universitar Méditérannée, doctorul Didier Raoul: 
Didier Raoult prevede sfârșitul pandemiei într-o lună  " : iată motivele ipotezei sale
Directorul lui  IHU Méditérannée, (care susținuse și necesitatea tratamentului cu chloroquină pentru Covid-19), a făcut o prognoză foarte optimistă.
Este un specialist cu mare experiență în boli infecțioase și prezicerile sale sunt pozitive. Părerile sale au stârnit poziții pro și contra în comunitatea științifică. După ce afirmase în mod repetat că tratamentul pe bază de clorochină este necesar în lupta contra coronavirusului, profesorul Didier Raoult a făcut un anunț ce desigur va stârni multe discuții.
Celebrul și controversatul director al Institutului spital universitar (IHU) Méditerranée nu exclude un sfârșit apropiat al pandemiei. Ipoteza lui?
Nu ar fi vorba decât de o „boală sezonieră”. 
În ultimul video publicat de echipele sale,marți seara, în care el a evocat scăderea numărului de cazuri aflate la reanimare la Marsilia, gestionarea criticabilă a crizei în țările bogate și  proprietățile specifice ale anumitor infecții, omul de știință de 68 de ani a afirmat de asemenea : „e posibil ca într-o lună de acum încolo să nu mai fie deloc cazuri în cele mai multe dintre țările din zona temperată.
Cicluri care nu au răspunsuri simple
Dar cum poate el să anunțe o astfel de știre? Răspunsurile sale sunt fără înconjur și pledează pentru bun simț, dar și pentru observarea bolilor de acest tip. ” Nu este o explicație simplă a sezonalității, ne reamintește el. Numeroase boli sunt sezoniere. Boli infecțioase, dar nu numai. Este și cazul bolilor cardio-vasculare sau bacteriene. Infecțiile virale respiratorii din țările temperate sunt mai frecvente în anotimpurile reci și în general se opresc primăvara. ”
După evoluția curbelor, nu ar fi un motiv ca acest ciclu să nu se observe și pentru Covid-19, consideră el. O părere răspândită ar fi aceea că propagarea anumitor viruși gripali ar fi anihilată de căldură. „Nu e așa” răspunde Didier Raoult. El continuă: „În zona intertropicală sunt mult mai multe gripe când e foarte cald. Mai numeroase decât iarna. Nu putem corela fenomenul doar cu temperatura și umiditatea”.
Prin urmare nu se cunosc exact cauzele, dar se constată că unele boli sunt sezoniere, adică au anumite anotimpuri de predilecție.  

Analize mai precise de care dispune?

Alt element pe care se bazează profesorul pentru a estima apropiatul sfârșit al pandemiei este statistica. Fără să ascundă că este solicitat de multe personalități, între care și cunoscuți politicieni, el a conchis: „Primesc multe mailuri care analizează datele disponibile , uneori în mod mult mai profund și mai profesionist decât al publicațiilor științifice. Printre oamenii aflați în izolare sunt și matematicieni foarte buni, statisticieni foarte buni”. Iar datele statistice ar conduce la aceeași concluzie.

Nimeni nu știe încă ce va fi, e vorba doar de o ipoteză științifică.
Dar ne face bine să aflăm că sunt și astfel de ipoteze, nu doar predicții sumbre!  

Altă știre bună este și aceea că un medic de familie din Suceava s-a tratat de Covid-19 și a tratat și numeroși alți pacienți ce veniseră din Italia încă din decembrie și ianuarie) cu medicația pe care o prescrie în mod obișnuit la gripe.
Dr. Gribincea a luat paracetamol, biomicin și biosept, două produse românești, vitamina C retard (ctb), ceai Gripovit max C și ceai Hapciu instant pentru că, la fel ca la orice viroză, hidratarea este foarte importantă. 
În același timp, s-a înscris în grupul internațional al medicilor anti- COVID, astfel încât a fost permanent la curent cu informațiile privind evoluția acestei boli cu simptome atât de diverse și cu rezultatele tratamentelor urmate de pacienții din alte țări.
Teoria medicului sucevean este că infecția cu COVID-19 evoluează în Suceava din luna decembrie a anului trecut și se bazează pe faptul că simptomele descrise recent ca fiind date de noul coronavirus le-a constatat la pacienții săi atât în ultima lună a anului trecut, cât și din ianuarie încoace. „Am avut pacienți care au venit din Lombardia, din Veneția, dar și din alte țări, am avut foarte mulți tineri care voiau să facă școala de șoferi și au venit la consultație, care aveau diverse simptome”, a spus ea.
„Am făcut boala când în România nu se știa prea mult despre acest virus. Testarea se făcea selectiv doar pentru anumite simptome, dar care nu erau specifice bolii, astfel încât eu, medic în România, cu simptome certe de COVID, descrise de medicii din toată lumea,  dar care nu erau cunoscute în țara noastră, am fost refuzată la testare. Testarea am făcut-o mai târziu, peste o lună. Cu plată. 130 lei, când a apărut această posibilitate la laboratoarele private. Rezultatul: Ac IgG pozitiv COVID, care înseamnă că am avut boala”, a afirmat medicul, completând că rezultatul nu a fost nici o surpriză.

duminică, 22 martie 2020

Masti de protectie


Măști sanitare de protecție

Măștile sanitare de protecție nu se mai găsesc pe la noi.
Dar de ce sunt ele atât de diferite?
Ce eficacitate ar avea ele ca protecție împotriva coronavirusului ?
(În paranteză fie spus, epidemia de Covid-19 e pricinuită de coronavirusul „SARS-CoV-2”,  supranumit și „2019-nBoV”).

Măști chirurgicale


1.     Tipul cel mai comun de mască este cel de tip „chirurgical” , ce este o mască antiproiecție. Ele au fost concepute pentru a fi purtate de către persoanele bolnave, pentru ca ele să nu împroaște picături de salivă sau de secreții nazale atunci când strănută sau tușesc, sau chiar să nu răspândească prin expirație particule fine de mai puțin de 5 microni, care ar putea transporta agenți patogeni .
 Când nu e vorba despre o epidemie, astfel de măști sunt purtate de obicei de către personalul medical ca să împiedice contaminarea pacientului și a aerului din jurul acestuia, sau obiectelor/suprafețelor din apropierea lui.
  Ele sunt numite „chirurgicale” pentru că au fost concepute pentru a fi purtate în sala de operații pentru a împiedica ca bacteriile aflate în gura chirurgului să fie proiectate pe plaga pacientului. Dar pot fi purtate și de publicul larg pentru a-i  proteja pe cei din jur de de microorganisme . Dat fiind că ele nu sunt complet lipite de față, ele pot lăsa să intre prin lateral aer nefiltrat, deci nu pot proteja în întregime o persoană sănătoasă de contaminare. Ele sunt standardizate prin norma europeană „NF EN 14683+AC august 2019”.
Măștile „chirurgical de tip I ar filtra peste 95% dintre bacterii (bacteriile sunt mult mai mari decât virusurile) , iar
Măștile „chirurgical de tip II ar filtra peste 98% dintre bacterii. Cele de tip II (2) sunt și ele de două feluri: „normale” și de ”tip R”, care sunt mai etanșe și mai rezistente la proiecțiile de microparticule de salivă.

Tabel comparativ între diferitele norme privind măștile chirurgicale

Măștile de protecție respiratorie

Reglementate prin norma EN 14683:2019
(măști cochilie/ rață, mască FFP1, FFP2 sau FFP3.
FFP=
Filtering Facepiece Particles, adică« piesă facială filtrantă contra les particulelor» Sunt dispozitive de protecție de unică folosință ce filtrează particulele aflate în aer, dar și germenii unor boli transmisibile aflați în aer. 
Ele sunt ierarhizate după gradul de filtrare a aerului, dar și în funcție de indicele de intrare de aer nefiltrat din exterior (asta în funcție de etanșeitatea măștii pe conturul feței) acest grad de filtrare fiind stabilit prin teste de eficacitate. 
Pentru coronavirus ar fi minim FFP2 (care costă cam 4 euro bucata).
Exigențele de performanță ale măștilor de uz medical sunt specificate în EN 14683:2014 și au fost preluate de asemenea în EN 14683:2019, adoptată în februarie nul trecut.
2.     Măștile specializate (denumite „FFP2”)
Acest tip de măști e purtat de personalul sanitar în timpul epidemiilor sau de către persoanele cu risc major de expunere (cele ce s-ar putea găsi la mai puțin de un metru de o persoană bolnavă). Ele filtrează bacteriile și aerosolii în proporție de peste 95%. Prin urmare, tot ar mai trece 5% dintre bacterii (care sunt mult mai mari decât virusurile!) .
Ele ar trebui să-l protejeze relativ bine pe purtător de o eventuală molipsire de la o altă persoană. Dar nu elimină complet riscul. Acest tip de mască trebuie să aibă o formă adaptată feței persoanei care o poartă pentru a fi eficace . 
În mediul spitalicesc în apropierea bolnavilor de Covid-19, măștile FFP3 sunt completate de viziere (deci încă un strat pus în fața măștii), ochelari de protecție, cagulă de acoperite a părului, combinezon de protecție de unică folosință și mănuși. 
Asta, ca să ne dăm seama că nici acele măști, singure, nu protejează complet de molipsire. 
Măștile FFP2 se compun dintr-o piesă facială (jumătate de mască sau mască întreagă) și o valvă care permite ieșirea mai lesnicioasă a bioxidului de carbon din aerul expirat (pentru mai mult confort la respirație).
Măștile tip „Cioc de rață” nu au supape, dar îndeplinesc condițiile de filtrare.
3.  Măștile FFP3, mai filtrante decât precedentele, au fost gândite și pentru pentru cei ce lucrează în construcții. Ele filtrează particolele extrem de fine, cum ar fi azbestul. Dar filtrează și 98% dintre bacteriile din aer .
De menționat că dimensiunea coronavirusului este puțin sub  0,1 microni!
Particulele de Coronavirus ( numite virioni) sunt niște sfere cu diametrul de 0,125 microni (125nm) . Cele mai mici particule au 0,06 microni, iar cele mai mari au 0,14 microni.
Asta înseamnă că particulele de coronavirus sunt mai mici decât particulele PM 2,5 (particulele mici poluante), dar mai mari decât unele particule de praf sau gaze.
Pe lângă cele două tipuri amintide de măști de uz medical, a fost standardizată și masca de tip IIR, cu aceeași capacitate de filtrare, dar mai rezistentă la presiune.

Aceste tipuri de măști sunt testate ca nivel de filtrare (EFB) dar și de respirabilitate (DeltaP)  

Măștile N95 (FFP2) corespund criteriilor de eficacitate de filtrare stabilite de  National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) și au fost aprobate pentru protecție împotriva transmiterii prin picături sau pe cale aeriană a  95 % dintre particulele cu mărime mai mare de  0,3 microni. Măștile  N95 (FFP2), care trebuie să fie supuse la încercări de ajustare, ar oferi o protecție contra propagării coronavirusului prin contact sau prin picături. .
Pentru cadrele medicale se recomandă ca nivel minim măștile  N95 (FFP2) în prezența unor pacienți suspecți de e COVID-19, ca și pentru aplicarea procedurilor asupra căilor aeriene cu risc de emanare de particule la pacienți asimptomatici .Un aparat respirator cu aducere de aer filtrat și presurizat oferă o protecție superioară pe căile aeriene la pacienții atinși sau suspecți de  COVID-19, avându-se în vedere cazuri precedente de infectare cu  SARS-CoV a frofesioniștilor din sănătate ce foloseau măști N95 (FFP2).
E esențial să se spele mâinile înainte și după punerea sau scoaterea măștii de protecție. Pe lângă mască se folosesc în mediul sanitar desigur și ochelari de protecție, caschete, combinezoane de protecție, mănuși...

4.     A patra categorie este masca antipoluare, care ar trebui să protejeze contra particulelor fine , dar care totuși nu e eficace împotriva emisiilor din gazele de eșapament ale mașinilor . Deci nu ar fi recomandate nici contra coronavirusului.
Tabel comparativ al normelor privind măștile respiratorii 


Folosirea măștilor sanitare


Masca antivirus nu e eficace decât dacă e bine folosită.
Partea colorată trebuie să fie spre exterior și nu lipită de gură.
Partea tivită a baretei nazale trebuie să fie pusă pe partea ridicată a nasului, pentru a proteja bine nasul. Marginea de sus a măștii trebuie să fie mulată pe conturul nasului și obrajilor (cu ajutorul unei cleme inserate în mască) pentru a nu rămâne spațiu între nas și obraji .
Sunt preferabile măștile ce se prind cu elastic față de cele cu breteluțe: masca se pune mai ușor.
Masca trebuie să treacă până sub bărbie, ca să protejeze și gura și nasul. 

Masca chirurgicală folosită ca protecție antivirus antivirus poate fi folosită 3 ore. După asta, ea trebuie să fie aruncată la gunoi. În niciun caz nu se va spăla pentru refolosire. După fiecare ieșire din casă, la întoarcere ea trebuie să fu fie manipulată, ci scoasă prin apucare de elastic și aruncată imediată, căci ar putea fi contaminată.
Măștile filtrante FPP ar putea fi folosite 8 ore. Cu atenție să fie etanșe pe contur. După aceea se aruncă și acestea la gunoi, atingând-o doar pe șireturile de prindere.
Se vor spăla mâinile înainte și după oricare schimbare a măștii.

Ca la fiecare risc de epidemie, trebuie să fie luate măsuri de precauție. OMS recomandă adoptarea de „gesturi barieră”.
Trebuie continuată aplicarea regulilor de igienă obișnuite pentru a limita contagiunea. Spălarea pe mâini cu regularitate (cu o soluție cu alcool 70-80% sau cu săpun și apă), strănutul  sau tusea în plica cotului, folosirea de batiste de hârtie , aerisirea camerelor și limitarea contactului fizic cu ceilalți (cum ar fi strângerea de mâini).
Pentru dezinfectarea suprafețelor care ar putea fi contaminate cu virus, cum ar fi telefonul portabil sau clanțele nu e suficient să fie folosit un gel hidroalcoolic, ci trebuie să se folosească un detergent eficace ca cele folosite în spitale. Dar asta dacă infecția cu coronavirus e confirmată.

Măștile de protecție făcute „artizanal”

Unii medici îi sfătuiesc pe pacienți să își facă chiar ei niște măști lavabile, dar alții consideră că nu e o idee bună, pentru că nu asigură nici un fel de protecție.
În legislația privind măștile se precizează ce mărime trebuie să aibă porii (microorificiile) , ce tip de germen poate fi filtrat, sensul (din interior în afară ca să nu se transmită sau din afară spre interior pentru a fi protejat), durata de folosire .
În schimb, măștile improvizate din pânză, hârtie sau tifon nu se știe în ce măsură pot proteja. În schimb, dacă nu sunt spălate cu regularitate, măștile de pânză pot fi periculoase. Iar dacă nu sunt bine fixate pe față pot da o falsă idee de siguranță, când nu e cazul. Unii doctori au părerea că o simplă bucată de pânză nu ar fi eficace decât dacă i s-ar pune în interior un fetru sau un filtru de aspirator.
Unii fabricanți de țesături ce s-au lansat în producerea în serie de măști antivirus au declarat că au propus prototipuri ce au  în interior o bucată de molton. Specialiștii nu s-au pronunțat încă asupra eficacității acestui tip.
Unii doctori au avut părerea că măștile artizanale ar fi bune pentru a economisi măștile „bune” și că ar fi acceptabile în cazul pacienților asimptomatici, care probabil au o încărcătură de viruși scăzută sau chiar nulă. În lipsa măștilor „bune”.
 În fața lipsei de măști certificate , care sunt rezervate personalului sanitar, autoritățile din diferite țări au luat în considerare și folosirea de către cetățeni a unor măști „alternative” , confecționate din țesături, dar au elaborat norme aplicabile special pentru această categorie de măști, pentru ca ele să asigure o minimă protecție.
Astfel, în Franța a fost emis de către ANSM (Agenția națională de securitate a medicamentului și a produselor de sănătate) „Avizul din 24 martie 2020 în privința măștilor alternative din țesături, în contextul evidemiei cu COVID 19” 


Se precizează de la început că aceste măști nu sunt dispozitive medicale sau echipamente de protecție individuală pentru personalul din sănătate.
După testarea a diferite prototipuri de măști din țesături de către serviciile Delegației Generale a Armamentului, au fost elaborate cerințele pentru aceste titpuri de măști și domeniile de utilizare a lor.
Astfel, aceste măști au fost clasate după două categorii de utilizări:

1. Măști individuale pentru profesioniștii care lucrează cu publicul : casieri, agenți de ordine ș.a.) Ele ar trebui să demonstreze o eficacitate a filtrării de 90-95% a particulelor de 3microni emise de către purtătorul măștii.

2. Măști de protecție pentru persoane ce se află în grupuri în care toată lumea poartă măști . Ele ar trebui să demonstreze că asigură eficacitatea de filtrare a 70-80% dintre particulele de 3 microni emise de persoana ce poartă masca .
Aceste măști ar urma să fie purtate la lucru (în întreprinderi, birouri) sau în  alte ocazii , în prezența altor persoane ce poartă măști din altă categorie.
Sau în timpul ieșirilor din casă autorizate în cadrul măsurilor de izolare .

Celelalte condiții ce se pun acestui tip de măști:
- Respirabilitatea - să permită purtarea timp de 4 ore
- Reutilizarea - în mod implicit, aceste măști ar trebui să fie de unică folosință. (timp de purtare: 4 ore). Totuși, dacă se consideră că masca e reutlizabilă, ea trebuie să aibă o notiță în care să se indice metoda de spălare și numărul de cicluri pentru care fabricantul a demonstrat păstrarea performanțelor.
- Concepția - masca trebuie să poată fi ajustată strâns pe nas, să acopere gura și bărbia purtătorului ca să permită etanșeitatea perfectă pe laturi. Ea nu trebuie să aibă cusătură verticală pe mijloc

În privința REUTILIZĂRII acestor măști a fost emis de același organism Avizul din 25 martie 2020, ce precizează protocolul de tratare ce ar permite refolosirea măștilor din țesături, de folosire non sanitară prevăzute în cadrul epidemiei Covid-19:
Cerințe generale:
- Fabricantul e cel care trebuie să asigure că măștile sale sunt compatibile cu protocolul de tratament (pentru sterilizare) pe care îl va specifica.
- Fabricantul trebuie să indice utilizatorului care e protocolul de tratament (spălare/dezinfectare) potrivit pentru măștile pe care le fabrică. Acest protocol nu va putea fi mai puțin exigent decât cel prevăzut în acest aviz și va preciza toate limitările (temperatură, produse nepotrivite) sau toate măsurile de prevenire speciale.
- Dacă măștile vor fi curățate la o firmă de curățătorie, colectarea lor se va face în saci ce se închid și sunt compatibili cu procesul de curățare preconizat. (Pentru a se limita manipularea măștilor înainte de spălare).
Dacă nu se poate efectua spălarea la o firmă de curățătorie, protocolul să poată fi realizat la domiciliu de către purtătorul măștii.
Protocolul de tratare:
-Ciclul complet de tratare trebuie să fie realizat consecutiv în totalitate, pentru a se garanta eliminarea de viruși de tip Covid-19, dar și a altor microorganisme potențial patogene.
  • spălarea la mașină cu un detergent adaptat țesăturii , la un ciclu ce va cuprinde cel puțin 30 de minute la 600C
  • O uscare mecanică
  • O călcare la o temperatură de 120/1300C.
Măștile tratate astfel vor fi păstrate în pungi de plastic.
Pentru a putea recomanda reutilizarea măștilor, fabricanții lor vor trebui să facă în prealabil demonstrarea păstrării performanțelor la exigențele precizate în Avizul din 24 martie (performanțele de filtrare, respirabilitate, dimensional și de rezistență) la numărul de spălări pe care ei îl vor preciza.
În caz contrar, aceste măști vor putea fi păstrate maximum 4 ore.