Sfârsitul pandemiei într-o lună?

O ipoteză optimistă

Pe lângă previziunile apocaliptice de care avem parte din patea unor specialiști, iată că sunt și specialiști care ne oferă perspective încurajatoare.
Presa franceză a difuzat părerile directorului Institutului spital universitar Méditérannée, doctorul Didier Raoul: 

Didier Raoult prevede sfârșitul pandemiei într-o lună  " : iată motivele ipotezei sale

Directorul lui  IHU Méditérannée, (care susținuse și necesitatea tratamentului cu chloroquină pentru Covid-19), a făcut o prognoză foarte optimistă.

Este un specialist cu mare experiență în boli infecțioase și prezicerile sale sunt pozitive. Părerile sale au stârnit poziții pro și contra în comunitatea științifică. După ce afirmase în mod repetat că tratamentul pe bază de clorochină este necesar în lupta contra coronavirusului, profesorul Didier Raoult a făcut un anunț ce desigur va stârni multe discuții.
Celebrul și controversatul director al Institutului spital universitar (IHU) Méditerranée nu exclude un sfârșit apropiat al pandemiei. Ipoteza lui?
Nu ar fi vorba decât de o „boală sezonieră”. 

În ultimul video publicat de echipele sale,marți seara, în care el a evocat scăderea numărului de cazuri aflate la reanimare la Marsilia, gestionarea criticabilă a crizei în țările bogate și  proprietățile specifice ale anumitor infecții, omul de știință de 68 de ani a afirmat de asemenea : „e posibil ca într-o lună de acum încolo să nu mai fie deloc cazuri în cele mai multe dintre țările din zona temperată.

Cicluri care nu au răspunsuri simple

Dar cum poate el să anunțe o astfel de știre? Răspunsurile sale sunt fără înconjur și pledează pentru bun simț, dar și pentru observarea bolilor de acest tip. ” Nu este o explicație simplă a sezonalității, ne reamintește el. Numeroase boli sunt sezoniere. Boli infecțioase, dar nu numai. Este și cazul bolilor cardio-vasculare sau bacteriene. Infecțiile virale respiratorii din țările temperate sunt mai frecvente în anotimpurile reci și în general se opresc primăvara. ”
După evoluția curbelor, nu ar fi un motiv ca acest ciclu să nu se observe și pentru Covid-19, consideră el. O părere răspândită ar fi aceea că propagarea anumitor viruși gripali ar fi anihilată de căldură. „Nu e așa” răspunde Didier Raoult. El continuă: „În zona intertropicală sunt mult mai multe gripe când e foarte cald. Mai numeroase decât iarna. Nu putem corela fenomenul doar cu temperatura și umiditatea”.
Prin urmare nu se cunosc exact cauzele, dar se constată că unele boli sunt sezoniere, adică au anumite anotimpuri de predilecție.  

Analize mai precise de care dispune?

Alt element pe care se bazează profesorul pentru a estima apropiatul sfârșit al pandemiei este statistica. Fără să ascundă că este solicitat de multe personalități, între care și cunoscuți politicieni, el a conchis: „Primesc multe mailuri care analizează datele disponibile , uneori în mod mult mai profund și mai profesionist decât al publicațiilor științifice. Printre oamenii aflați în izolare sunt și matematicieni foarte buni, statisticieni foarte buni”. Iar datele statistice ar conduce la aceeași concluzie.

Nimeni nu știe încă ce va fi, e vorba doar de o ipoteză științifică.
Dar ne face bine să aflăm că sunt și astfel de ipoteze, nu doar predicții sumbre!  

Altă știre bună este și aceea că un medic de familie din Suceava s-a tratat de Covid-19 și a tratat și numeroși alți pacienți ce veniseră din Italia încă din decembrie și ianuarie) cu medicația pe care o prescrie în mod obișnuit la gripe.
Dr. Gribincea a luat paracetamol, biomicin și biosept, două produse românești, vitamina C retard (ctb), ceai Gripovit max C și ceai Hapciu instant pentru că, la fel ca la orice viroză, hidratarea este foarte importantă. 
În același timp, s-a înscris în grupul internațional al medicilor anti- COVID, astfel încât a fost permanent la curent cu informațiile privind evoluția acestei boli cu simptome atât de diverse și cu rezultatele tratamentelor urmate de pacienții din alte țări.

Teoria medicului sucevean este că infecția cu COVID-19 evoluează în Suceava din luna decembrie a anului trecut și se bazează pe faptul că simptomele descrise recent ca fiind date de noul coronavirus le-a constatat la pacienții săi atât în ultima lună a anului trecut, cât și din ianuarie încoace. „Am avut pacienți care au venit din Lombardia, din Veneția, dar și din alte țări, am avut foarte mulți tineri care voiau să facă școala de șoferi și au venit la consultație, care aveau diverse simptome”, a spus ea.

„Am făcut boala când în România nu se știa prea mult despre acest virus. Testarea se făcea selectiv doar pentru anumite simptome, dar care nu erau specifice bolii, astfel încât eu, medic în România, cu simptome certe de COVID, descrise de medicii din toată lumea,  dar care nu erau cunoscute în țara noastră, am fost refuzată la testare. Testarea am făcut-o mai târziu, peste o lună. Cu plată. 130 lei, când a apărut această posibilitate la laboratoarele private. Rezultatul: Ac IgG pozitiv COVID, care înseamnă că am avut boala”, a afirmat medicul, completând că rezultatul nu a fost nici o surpriză.

Masti de protectie

Măști sanitare de protecție

Măștile sanitare de protecție nu se mai găsesc pe la noi.
Dar de ce sunt ele atât de diferite?
Ce eficacitate ar avea ele ca protecție împotriva coronavirusului ?
(În paranteză fie spus, epidemia de Covid-19 e pricinuită de coronavirusul „SARS-CoV-2”,  supranumit și „2019-nBoV”).

Măști chirurgicale

1.     Tipul cel mai comun de mască este cel de tip „chirurgical” , ce este o mască antiproiecție. Ele au fost concepute pentru a fi purtate de către persoanele bolnave, pentru ca ele să nu împroaște picături de salivă sau de secreții nazale atunci când strănută sau tușesc, sau chiar să nu răspândească prin expirație particule fine de mai puțin de 5 microni, care ar putea transporta agenți patogeni .
 Când nu e vorba despre o epidemie, astfel de măști sunt purtate de obicei de către personalul medical ca să împiedice contaminarea pacientului și a aerului din jurul acestuia, sau obiectelor/suprafețelor din apropierea lui.
  Ele sunt numite „chirurgicale” pentru că au fost concepute pentru a fi purtate în sala de operații pentru a împiedica ca bacteriile aflate în gura chirurgului să fie proiectate pe plaga pacientului. Dar pot fi purtate și de publicul larg pentru a-i  proteja pe cei din jur de de microorganisme . Dat fiind că ele nu sunt complet lipite de față, ele pot lăsa să intre prin lateral aer nefiltrat, deci nu pot proteja în întregime o persoană sănătoasă de contaminare. Ele sunt standardizate prin norma europeană „NF EN 14683+AC august 2019”.
Măștile „chirurgical de tip I”  ar filtra peste 95% dintre bacterii (bacteriile sunt mult mai mari decât virusurile) , iar
Măștile „chirurgical de tip II”  ar filtra peste 98% dintre bacterii. Cele de tip II (2) sunt și ele de două feluri: „normale” și de ”tip R”, care sunt mai etanșe și mai rezistente la proiecțiile de microparticule de salivă.

Tabel comparativ între diferitele norme privind măștile chirurgicale

Măștile de protecție respiratorie

Reglementate prin norma EN 14683:2019

(măști cochilie/ rață, mască FFP1, FFP2 sau FFP3.
FFP=Filtering Facepiece Particles, adică« piesă facială filtrantă contra les particulelor» Sunt dispozitive de protecție de unică folosință ce filtrează particulele aflate în aer, dar și germenii unor boli transmisibile aflați în aer. 

Ele sunt ierarhizate după gradul de filtrare a aerului, dar și în funcție de indicele de intrare de aer nefiltrat din exterior (asta în funcție de etanșeitatea măștii pe conturul feței) acest grad de filtrare fiind stabilit prin teste de eficacitate. 
Pentru coronavirus ar fi minim FFP2 (care costă cam 4 euro bucata).

Exigențele de performanță ale măștilor de uz medical sunt specificate în EN 14683:2014 și au fost preluate de asemenea în EN 14683:2019, adoptată în februarie nul trecut.

2.     Măștile specializate (denumite „FFP2”)

Acest tip de măști e purtat de personalul sanitar în timpul epidemiilor sau de către persoanele cu risc major de expunere (cele ce s-ar putea găsi la mai puțin de un metru de o persoană bolnavă). Ele filtrează bacteriile și aerosolii în proporție de peste 95%. Prin urmare, tot ar mai trece 5% dintre bacterii (care sunt mult mai mari decât virusurile!) .
Ele ar trebui să-l protejeze relativ bine pe purtător de o eventuală molipsire de la o altă persoană. Dar nu elimină complet riscul. Acest tip de mască trebuie să aibă o formă adaptată feței persoanei care o poartă pentru a fi eficace . 
În mediul spitalicesc în apropierea bolnavilor de Covid-19, măștile FFP3 sunt completate de viziere (deci încă un strat pus în fața măștii), ochelari de protecție, cagulă de acoperite a părului, combinezon de protecție de unică folosință și mănuși. 
Asta, ca să ne dăm seama că nici acele măști, singure, nu protejează complet de molipsire. 
Măștile FFP2 se compun dintr-o piesă facială (jumătate de mască sau mască întreagă) și o valvă care permite ieșirea mai lesnicioasă a bioxidului de carbon din aerul expirat (pentru mai mult confort la respirație).

Măștile tip „Cioc de rață” nu au supape, dar îndeplinesc condițiile de filtrare.

3.  Măștile FFP3, mai filtrante decât precedentele, au fost gândite și pentru pentru cei ce lucrează în construcții. Ele filtrează particolele extrem de fine, cum ar fi azbestul. Dar filtrează și 98% dintre bacteriile din aer .
De menționat că dimensiunea coronavirusului este puțin sub  0,1 microni!
Particulele de Coronavirus ( numite virioni) sunt niște sfere cu diametrul de 0,125 microni (125nm) . Cele mai mici particule au 0,06 microni, iar cele mai mari au 0,14 microni.
Asta înseamnă că particulele de coronavirus sunt mai mici decât particulele PM 2,5 (particulele mici poluante), dar mai mari decât unele particule de praf sau gaze.
Pe lângă cele două tipuri amintide de măști de uz medical, a fost standardizată și masca de tip IIR, cu aceeași capacitate de filtrare, dar mai rezistentă la presiune.
Aceste tipuri de măști sunt testate ca nivel de filtrare (EFB) dar și de respirabilitate (DeltaP)  

Măștile N95 (FFP2) corespund criteriilor de eficacitate de filtrare stabilite de  National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH) și au fost aprobate pentru protecție împotriva transmiterii prin picături sau pe cale aeriană a  95 % dintre particulele cu mărime mai mare de  0,3 microni. Măștile  N95 (FFP2), care trebuie să fie supuse la încercări de ajustare, ar oferi o protecție contra propagării coronavirusului prin contact sau prin picături. .
Pentru cadrele medicale se recomandă ca nivel minim măștile  N95 (FFP2) în prezența unor pacienți suspecți de e COVID-19, ca și pentru aplicarea procedurilor asupra căilor aeriene cu risc de emanare de particule la pacienți asimptomatici .Un aparat respirator cu aducere de aer filtrat și presurizat oferă o protecție superioară pe căile aeriene la pacienții atinși sau suspecți de  COVID-19, avându-se în vedere cazuri precedente de infectare cu  SARS-CoV a frofesioniștilor din sănătate ce foloseau măști N95 (FFP2).

E esențial să se spele mâinile înainte și după punerea sau scoaterea măștii de protecție. Pe lângă mască se folosesc în mediul sanitar desigur și ochelari de protecție, caschete, combinezoane de protecție, mănuși...

4.     A patra categorie este masca antipoluare, care ar trebui să protejeze contra particulelor fine , dar care totuși nu e eficace împotriva emisiilor din gazele de eșapament ale mașinilor . Deci nu ar fi recomandate nici contra coronavirusului.

Tabel comparativ al normelor privind măștile respiratorii 

Folosirea măștilor sanitare

Masca antivirus nu e eficace decât dacă e bine folosită.
Partea colorată trebuie să fie spre exterior și nu lipită de gură.
Partea tivită a baretei nazale trebuie să fie pusă pe partea ridicată a nasului, pentru a proteja bine nasul. Marginea de sus a măștii trebuie să fie mulată pe conturul nasului și obrajilor (cu ajutorul unei cleme inserate în mască) pentru a nu rămâne spațiu între nas și obraji .
Sunt preferabile măștile ce se prind cu elastic față de cele cu breteluțe: masca se pune mai ușor.
Masca trebuie să treacă până sub bărbie, ca să protejeze și gura și nasul. 

Masca chirurgicală folosită ca protecție antivirus antivirus poate fi folosită 3 ore. După asta, ea trebuie să fie aruncată la gunoi. În niciun caz nu se va spăla pentru refolosire. După fiecare ieșire din casă, la întoarcere ea trebuie să fu fie manipulată, ci scoasă prin apucare de elastic și aruncată imediată, căci ar putea fi contaminată.
Măștile filtrante FPP ar putea fi folosite 8 ore. Cu atenție să fie etanșe pe contur. După aceea se aruncă și acestea la gunoi, atingând-o doar pe șireturile de prindere.
Se vor spăla mâinile înainte și după oricare schimbare a măștii.

Ca la fiecare risc de epidemie, trebuie să fie luate măsuri de precauție. OMS recomandă adoptarea de „gesturi barieră”.
Trebuie continuată aplicarea regulilor de igienă obișnuite pentru a limita contagiunea. Spălarea pe mâini cu regularitate (cu o soluție cu alcool 70-80% sau cu săpun și apă), strănutul  sau tusea în plica cotului, folosirea de batiste de hârtie , aerisirea camerelor și limitarea contactului fizic cu ceilalți (cum ar fi strângerea de mâini).
Pentru dezinfectarea suprafețelor care ar putea fi contaminate cu virus, cum ar fi telefonul portabil sau clanțele nu e suficient să fie folosit un gel hidroalcoolic, ci trebuie să se folosească un detergent eficace ca cele folosite în spitale. Dar asta dacă infecția cu coronavirus e confirmată.

Măștile de protecție făcute „artizanal”

Unii medici îi sfătuiesc pe pacienți să își facă chiar ei niște măști lavabile, dar alții consideră că nu e o idee bună, pentru că nu asigură nici un fel de protecție.
În legislația privind măștile se precizează ce mărime trebuie să aibă porii (microorificiile) , ce tip de germen poate fi filtrat, sensul (din interior în afară ca să nu se transmită sau din afară spre interior pentru a fi protejat), durata de folosire .
În schimb, măștile improvizate din pânză, hârtie sau tifon nu se știe în ce măsură pot proteja. În schimb, dacă nu sunt spălate cu regularitate, măștile de pânză pot fi periculoase. Iar dacă nu sunt bine fixate pe față pot da o falsă idee de siguranță, când nu e cazul. Unii doctori au părerea că o simplă bucată de pânză nu ar fi eficace decât dacă i s-ar pune în interior un fetru sau un filtru de aspirator.
Unii fabricanți de țesături ce s-au lansat în producerea în serie de măști antivirus au declarat că au propus prototipuri ce au  în interior o bucată de molton. Specialiștii nu s-au pronunțat încă asupra eficacității acestui tip.
Unii doctori au avut părerea că măștile artizanale ar fi bune pentru a economisi măștile „bune” și că ar fi acceptabile în cazul pacienților asimptomatici, care probabil au o încărcătură de viruși scăzută sau chiar nulă. În lipsa măștilor „bune”.

 În fața lipsei de măști certificate , care sunt rezervate personalului sanitar, autoritățile din diferite țări au luat în considerare și folosirea de către cetățeni a unor măști „alternative” , confecționate din țesături, dar au elaborat norme aplicabile special pentru această categorie de măști, pentru ca ele să asigure o minimă protecție.
Astfel, în Franța a fost emis de către ANSM (Agenția națională de securitate a medicamentului și a produselor de sănătate) „Avizul din 24 martie 2020 în privința măștilor alternative din țesături, în contextul evidemiei cu COVID 19” 

Se precizează de la început că aceste măști nu sunt dispozitive medicale sau echipamente de protecție individuală pentru personalul din sănătate.
După testarea a diferite prototipuri de măști din țesături de către serviciile Delegației Generale a Armamentului, au fost elaborate cerințele pentru aceste titpuri de măști și domeniile de utilizare a lor.
Astfel, aceste măști au fost clasate după două categorii de utilizări:

1. Măști individuale pentru profesioniștii care lucrează cu publicul : casieri, agenți de ordine ș.a.) Ele ar trebui să demonstreze o eficacitate a filtrării de 90-95% a particulelor de 3microni emise de către purtătorul măștii.

2. Măști de protecție pentru persoane ce se află în grupuri în care toată lumea poartă măști . Ele ar trebui să demonstreze că asigură eficacitatea de filtrare a 70-80% dintre particulele de 3 microni emise de persoana ce poartă masca .
Aceste măști ar urma să fie purtate la lucru (în întreprinderi, birouri) sau în  alte ocazii , în prezența altor persoane ce poartă măști din altă categorie.
Sau în timpul ieșirilor din casă autorizate în cadrul măsurilor de izolare .

Celelalte condiții ce se pun acestui tip de măști:
- Respirabilitatea - să permită purtarea timp de 4 ore
- Reutilizarea - în mod implicit, aceste măști ar trebui să fie de unică folosință. (timp de purtare: 4 ore). Totuși, dacă se consideră că masca e reutlizabilă, ea trebuie să aibă o notiță în care să se indice metoda de spălare și numărul de cicluri pentru care fabricantul a demonstrat păstrarea performanțelor.
- Concepția - masca trebuie să poată fi ajustată strâns pe nas, să acopere gura și bărbia purtătorului ca să permită etanșeitatea perfectă pe laturi. Ea nu trebuie să aibă cusătură verticală pe mijloc

În privința REUTILIZĂRII acestor măști a fost emis de același organism Avizul din 25 martie 2020, ce precizează protocolul de tratare ce ar permite refolosirea măștilor din țesături, de folosire non sanitară prevăzute în cadrul epidemiei Covid-19:
Cerințe generale:
- Fabricantul e cel care trebuie să asigure că măștile sale sunt compatibile cu protocolul de tratament (pentru sterilizare) pe care îl va specifica.
- Fabricantul trebuie să indice utilizatorului care e protocolul de tratament (spălare/dezinfectare) potrivit pentru măștile pe care le fabrică. Acest protocol nu va putea fi mai puțin exigent decât cel prevăzut în acest aviz și va preciza toate limitările (temperatură, produse nepotrivite) sau toate măsurile de prevenire speciale.
- Dacă măștile vor fi curățate la o firmă de curățătorie, colectarea lor se va face în saci ce se închid și sunt compatibili cu procesul de curățare preconizat. (Pentru a se limita manipularea măștilor înainte de spălare).
Dacă nu se poate efectua spălarea la o firmă de curățătorie, protocolul să poată fi realizat la domiciliu de către purtătorul măștii.
Protocolul de tratare:
-Ciclul complet de tratare trebuie să fie realizat consecutiv în totalitate, pentru a se garanta eliminarea de viruși de tip Covid-19, dar și a altor microorganisme potențial patogene.

• spălarea la mașină cu un detergent adaptat țesăturii , la un ciclu ce va cuprinde cel puțin 30 de minute la 60⁰C
• O uscare mecanică
• O călcare la o temperatură de 120/130⁰C.

Măștile tratate astfel vor fi păstrate în pungi de plastic.
Pentru a putea recomanda reutilizarea măștilor, fabricanții lor vor trebui să facă în prealabil demonstrarea păstrării performanțelor la exigențele precizate în Avizul din 24 martie (performanțele de filtrare, respirabilitate, dimensional și de rezistență) la numărul de spălări pe care ei îl vor preciza.
În caz contrar, aceste măști vor putea fi păstrate maximum 4 ore. 

Padurile Elvetiei

Ca orice țară civilizată, Elveția are mare grijă de pădurile ei.

Observăm că acolo se iau în considerare și chiar se evaluează în bani toate beneficiile oferite de păduri, nu doar veniturile obținute din valorificarea lemnului:

PĂDUREA ELVEȚIEI ÎN CIFRE

Există numeroase statistici, care arată cam așa:
Pădurile ocupă o treime din suprafața țării- înconjurată de cam 117 000 km de liziere.
Sunt 1,26 milioane de hectare de păduri, adică 1800 m2 pe locuitor.
Aria împădurită este în creștere cu cca 5400 hectare pe an.

ARBORI

Copiilor li se explică de ce sunt lăsate mormane de crengi căzute în păduri:
pentru că ele formează adăpost și  hrană pentru un mare număr de plante, animale și ciuperci. 

Pădurile elvețiene numără cam 535 de milioane de copaci (dintre care 495 milioane vii și 40 milioane morți) . Ați reținut deci că nici copacii uscați (morți) nu sunt scoși automat din păduri, ei având rolul lor în ecosistem.
În acele păduri sunt cam 130 de esențe diferite de arbori și de arbuști.
Revin cam 66 de copaci din pădure pe fiecare locuitor, esențele cele mai obișnuite fiind bradul (cel mai adesea bradul alb) și fagul. (În acest calcul nu intră copacii din parcuri)
Copacii din Elveția au în medie 100 de ani. (Ceea ce înseamnă că au fost ocrotiți timp de 100 de ani)
Un fag centenar are circa 500000 de frunze.
Vârsta celui mai bătrân arbore din Elveție e estimată la 1500 de ani.
Cel mai mare arbore din Elveția este un brad Douglas cu înălțimea de 61m.

LEMNUL

Volumul total de lemn din pădurile elvețiene este de circa 427 milioane de metri cubi (inclusiv lemnul mort).
Un hectar de pădure cuprinde aproape 370 m3 de lemn.
La fiecare 3 secunde, un metru cub de lemn crește în pădurile elvețiene.
Adică 10 milioane de metri cubi pe an.
Pădurea elvețiană fixează 2,2 milioane de tone de CO2, sub formă de carbon.
Asta corespunde cu certificate de emisie de CO2 cu valoarea de 24 milioane de franci pe an (un lucru la care nu se gândește nimeni la noi!)

PROPRIETARII DE PĂDURI

În Elveția sunt cam 250000 de proprietari de păduri (peste244000 proprietari particulari-care dețin 30% din suprafețele forestiere -și 3500 proprietari publici).
35% din suprafața de păduri aparține unor organizații de drept public, cum ar fi comunele orășenești sau corporațiile.
30% din suprafață aparține comunelor și 5% Confederației de cantoane.
Suprafața medie a pădurilor cu proprietari publici e de 300 hectare.
Suprafața medie a pădurilor deținute de câte un proprietar particular e de 1,3 ha (cam cât două terenuri de fotbal)

RECOLTAREA LEMNULUI

Consumul anual de lemn este în Elveția de 10,5 milioane de metri cubi, o parte fiind de import.
Se recoltează anual cam 5 milioane de metri cubi, ce valorează peste 400milioane de franci.
O jumătate din lemnul recoltat e vândut sub formă de bușteni și o treime ca lemn de foc.
Valoarea adăugată brută a economiei forestiere și a industriei lemnului este în Elveția de 4,5 miliarde franci pe an.
Cam 30500 km de drumuri forestiere permit asigurarea de îngrijiri silvicole, gestionarea pădurilor și recoltarea lemnului (de preferință a celui mort).

PĂDUREA ASIGURĂ LOCURI DE MUNCĂ

Pădurile elvețiene sunt exploatate de 1500 de întreprinderi forestiere, ajutate de 500 de antreprenori forestieri. Se adaugă mai multe mii de particulari (de pildă agricultori) care își exploatează și își îngrijesc singuri pădurea.
Economia forestieră are 6000 de angajați, iar sectorul de transformare (gatere etc)-circa 7000.
Munca în pădure e periculoasă, înregistrându-se în fiecare an cam 350 de accidente de muncă.

PRESTĂRILE PĂDURII ELVEȚIENE

Peste 45% din suprafețele de păduri (adică 6000 km 2) îndeplinesc rol de protecție împotriva căderii de pietre și a alunecărilor de teren.
Pădurile protejează cca 130000 de clădiri și mai multe mii de km de căi de comunicații.
Valoarea economică a funcției de protecție a pădurii a fost evaluată la 4 miliarde de franci pe an.
Circa 40% din apa potabilă provine în Elveția din păduri.
Filtrarea apei de către păduri permite economisirea a circa 80 de milioane de franci tratamente a apei.
Valoarea prestației recreative a pădurii e estimată între 2 și 4 miliarde de franci.
Cam 5% din suprafețele de păduri din Elveția constituie rezervații naturale.
Peste 25000 de specii depind de păduri, adică peste 40% din biodiversitate.
Populația de păsări din păduri a crescut în 1990 cu 20%. Ele limitează numărul gîndacilor de scoarță.
În această privință, stejarii sunt foarte prețioși, de ei depinzând peste 300 specii de insecte.
În Europa, peste 1000 de specii de coleoptere au fost găsite pe stejari.
Aproximativ 250 de tone de ciuperci cu valoare de cca 11,5 milioane de franci se culeg anual din păduri.
La acestea se adaugă 2000 de tone de miere (în valoare de 52 milioane de franci)  și 2000 t carne de vânat (în valoare de 20 milioane de franci).
Se mai adaugă brazii de Crăciun recoltați anual (150000 brăduți în valoare de 5 milioane de franci)
În pădurile elvețiene sunt stocate peste 150milioane de tone de carbon (≈ 550 milioane de tone de bioxid de carbon) .
Lemnul folosit drept combustibil în loc de motorină permite economisirea a peste 3 kg de CO2 pe litru de motorină înlocuit.

CONTRIBUȚII FEDERALE

În fiecare an Confederația dă cam 140 de milioane de franci subvenție economiei forestiere.
105 milioane sunt folosiți pentru lucrări de protecție  și de întreținere a pădurilor.
Circa 10 milioane de franci folosesc pentru promovarea biodiversității în păduri.
Îngrijirile pentru tinerele plantații sunt susținute cu 14 milioane de franci.
Cam 11 milioane de franci sunt destinați pentru domenii ca cercetarea, schimbările climatice etc.
Pentru comparație: agricultura din Elveția primește anual un ajutor federal de 3 miliarde de franci.

Mormantul lui Romulus

A fost găsit mormântul lui Romulus

Fondatorul Romei, Romulus a fost venerat mereu de către romani
Numeroși scriitori antici au relatat atât legendele și tradițiile legate de întemeietorul cetății, cât și pietatea cu care a fost păstrat tot ce amintea de personajul intrat în legendă.

Cine a fost Romulus ?

Conform legendei oficiale romane, Romulus și Remus erau doi copii gemeni, fii ai zeului Marte și ai preotesei Rhea Silvia, urmașa lui Eneas, eroul troian care se refugiase cu familia și cu apropiații săi în peninsula italică, după căderea Troiei.
Cei doi copii ar fi fost puși într-un coș (de către unchiul mamei lor, care nu voia ca aceasta să aibă urmași cu drept la tron)  și lăsați să plutească astfel pe apa Tibrului . Copiii ar fi fost găsiți și alăptați de o lupoaică , ce i-a salvat astfel de la moarte. Copiii au fost găsiți apoi de ciobanul Faustulus, care i-a crescut alături de cei 12 copii ai săi. Ajunși la majorat, cei doi frați au aflat de originea lor regală și  l-au repus în drepturi pe bunicul lor, întemeind apoi un oraș nou, numit Roma.

Lupa Capitolina

În amintirea lupoaicei era păstrată la Capitoliu statuia de bronz „Lupa Capitolina” , statuie ce datează după opiniile unor cercetători din secolul  al V-lea î.Hr. - unii cercetători considerând că statuia a fost lucrată de sculptori etrusci în jurul anului 500 î.Hr.
Cei doi copii au fost adăugați mult mai târziu, în Renaștere, pentru a se reface imaginea unor statui antice cu subiect similar (cei doi copii alăptați de lupoaică) despre care au scris autorii romani Cicero și Titus Livius. 

Lupa Capitolina

Cicero amintea în „Catilinare ”(III,19) de o statuie a lupoaicei cu gemeni ce a fost lovită de trăsnet pe Capitoliu în anul 63 î.Hr.
Iar Titus Livius a scris în „Ab Urbe Condita”(X,23,12) despre un basorelief cu lupoaica alăptând gemeni ce a fost amplasată în fața grotei Lupercal de pe pantele colinei Palatin din Roma. Imaginea lupoaicei alăptând gemeni se regăsește și pe monede antice, dar și pe piatra sculptată a unui inel roman.

În timpul Imperiului Roman imaginea Lupoaicei s-a regăsit nu doar pe monede, ci și pe monumente funerare, mozaicuri, frontoane , arcuri de triumf, pilaștri, altare votive, vase și altele, semnificând atașamentul față de străbuni și mândria de a fi romani.
Avem și noi, în București, o copie a celebrei statui simbolice a întemeierii Romei : statuia ne-a fost  dăruită în 1906 de municipalitatea Romei. 

În amintirea Lupoaicei care i- a alăptat în grota Luperca, Romulus și Remus ar fi instituit sărbătoarea Lupercalia -pe 15 Februarie . La altarul zeului Lupercus (Pan/Faunus) , lupercii (tineri aristocrați) sacrificau capre, apoi se întreceau într-o  cursă pe colina Palatin, având în mâini bice făcute din piei de capră și fiind îmbrăcați doar în pieile de capră.Sărbătoarea era considerată purificatoare și producătoare de fertilitate .Numele zeului în grecește era Daunos („lupul”).Lupii erau considerați și reîncarnări ale spiritelor morților, existând și legende arhaici în care un lup sau o lupoaică originară dau naștere primului om, sau strămoșului unui neam.
Lupercii erau considerați „asemeni lupului”.După Kretschmer, numele vine de la Kandaon, numele tracic al războiului. Daous-dava („satul lupilor” în Moesia și toponimicul iliric Candavia derivă din rădăcina *dhau- „a stinge, a închide, a sufoca”. Iar cu termenul iranian dahae, „lup” sunt denumirile etnice dahae (sciți) și daoi (daci).
Lupercalia ar fi fost o evocare a condiției omului originar și avea loc în timpul Parentaliilor- sărbătoarea strămoșilor, din luna Februarie.
Putem face o legătură cu tradițiile dacice ce persistă încă la noi cu Dragobetele , dar și cu studiile ce atestă proveniența limbii latine din limba vorbită de daci. 

Casa lui Romulus

De un respect similar s-a bucurat și Casa Romuli (casa lui Romulus)
Adăpostul modest din lut și paie , cu acoperișul din snopi de paie era păstrat cu mare venerație în colțul sud-vestic al colinei Palatin, în fața templului Cibelei și al Victoriei și a fost restaurat de fiecare dată când era deteriorat de foc sau de vechime, fiind păstrat astfel până în secolul al IV-lea. O replică a acestei case era situată pe Capitoliu, aproape de curia calabra.
La sfâșitul sec. IV-începutul sec. III î.Chr, în timpul construcției templului Victoriei, a fost decoperit un șanț considerat a fi pomeriumul- brazda rituală trasată de Romulus. , care a fost protejat de romani, marcat cu o coloană , devenind astfel un sacellum dedicat lui Romulus. (mic sanctuar descoperit) . Acest amplasament a fost protejat chiar dacă în apropiere a fost construit templul lui Magna Mater (în anii 204-191 î.Chr) sau cartierul e reconstruit după incendii.  Pe colina Palatin au fost găsite ruinele unei colibe preistorice, considerată a fi casa lui Romulus .

Brazda lui Romulus

Conform legendei, Romulus ar fi tras o brazdă de demarcare a teritoriului său de cel al fratelui său Remus, încercând să evite o confruntare cu acesta. Cum Remus l-a sfidat trecând dincolo de brazdă, Romulus l-a ucis în luptă.
În 1980 arheologii au găsit într-o zonă incomplet cercetată din Forum o adâncitură lungă și adâncă, mărginită de pietre mari. Arheologul Andrea Carandini, consideră că e vorba despre  pomoerium,  « brazda sacră » trasată de Romulus și care a fost marcată cu respect spre neuitare.

Întemeierea Romei a fost datată de autorii antici

pe 21 aprilie în anul 753 Î.Hr.

Mormântul lui Romulus

Desigur și mormântul lui Romulus trebuie să fi fost venerat cu aceeași pietate.

Scriitorul roman Varron, născut în anul 116 î.Hr. a afirmat că mormântul lui Romulus se afla în spatele tribunei Rostra, tribună rezervată  discursurilor publice.
Un arheolog de la începutul secolului XX, Giacomo Boni a considerat că în Forumul roman, aproape de Comitium (spațiul prevăzut pentru reuniunile publice)  ar trebui să fie căutat un heroon, adică un monument al eroului fondator  care să indice mormântul lui Romulus.

Lapis Niger

Conform : The Roman Forum — Its History and Its Monuments

by Christian Hülsen

publicat de Ermanno Loescher &Co Publishers pentru regina Italiei, în 1906
Text, hartă și imagini alb-negru din domeniul public. Fotografii color: William P. Thayer:

Pe linia de delimitare dintre Forum și Comitium s-a găsit  în 1899 o stelă din dale de marmură neagră împrejmuită de un perete din marmură albă. Suprafața dalei negre a fost deteriorată în mai multe locuri , dar bucățile au fost reunite cu grijă,în antichitate, de exemplu cu o bucată dintr-o inscripție. Orientarea sa este coordonată cu cea a Curiei lui Iulius și a lui Dioclețian și este situată aproape exact în fața intrării în această Curie. Imediat după descoperirea acestei pietre comemorative s-a făcut legătura cu un grup de monumente, a cărui existență în Comitium este menționată de scriitorii din republica târzie și din imperiul timpuriu.
S-a dovedit că pe piatra neagră (faimoasa Lapis Niger) era  cea mai veche inscripție în limba latină (datată între anii 570-550 î.Hr.).
Originalul se găsește acum în muzeul Termelor lui Diocletian.
Conform scriitorului Varron, această piatră neagră ce poartă inscripții ce se referă la un rege marchează locul mormântului lui Romulus.

„Piatra neagră din Comitium”, spune  Pompeius Festus Grammaticus (a cărui lucrare este o prescurtare a unei opere mai mari de a lui  Verrius Flaccus, contemporanul lui Augustus), marchează un loc funest, căci e dedicat comemorării lui Romulus, despre care tradiția spune că a fost ucis în sanctuarul lui Vulcan- iar acolo chiar ar fi fost un sanctuar al lui Vulcan .
Dionisie de Halicarnassus, (ca și Varron) care a scris pe vremea lui Augustus, afirmă că „mulți oameni cred că leul de piatră, care se află în cel mai nobil loc din Forumul Roman, aproape de Rostra, a fost un monument pentru Romulus, care a fost înmormântat pe locul unde a căzut în luptă ". Același autor repetă într-un alt loc cealaltă explicație, și anume că„ Tullus Hostilius a fost înmormântat în cel mai nobil loc al Forumului și a primit o piatră memorială (stelă) cu o inscripție care lăuda virtuțile sale " .Și amintește de o statuie a lui Romulus în templul lui Vulcan , alături de o inscripție cu caractere grecești (exact cum e Lapis Nigra) .
În cele din urmă, vechiul comentator menționează observațiile lui Horațiu: „majoritatea oamenilor spun  [într-un alt pasaj este menționat pe nume Varro]  că Romulus a fost înmormântat aproape de Rostra [în fața sau în spatele ei]  și că acesta a fost motivul pentru care cei doi lei au fost așezați acolo, și pot fi văzuți și astăzi păzind mormântul "
La nivelul pavajului iulian-augustan s-a găsit  un pavaj negru din blocuri de marmură și nu s-au găsit urme de lei ca gardieni . Cu toate acestea, prin săparea mai adâncă, s-a descoperit • cu aproximativ 1,5 metri mai jos•  un grup de monumente din vremuri foarte vechi, care au fost acoperite în antichitatea târzie și parțial distruse.



În primul rând, acoperite doar parțial de pavajul negru, se văd două postamente de tuf (notate cu  A și B), care par deosebit de potrivite pentru două statui înclinate de lei. Între cele două baze s-a găsit  un singur bloc de piatră (C). În spatele lor, cele două postamente se îndreaptă în direcția unei stele din tuf/platforme(D), pe care erau inscripționate în latina arhaică amarnice blesteme (trimiteri la divinități infernale)  pentru cei ce ar fi îndrăznit să tulbure acel loc. Ceea ce duce cu gândul la existența în acel loc a unui mormânt antic ce nu trebuia să fie profanat sub nici un motiv.   : ipoteza, făcută la un moment dat, ca această fundație să reprezinte platforma vorbitorului din Rostra republicană este imposibilă din cauza mărimii ei: dimensiunile • (1,5m. × 3,50m.). Acest altar, un „sacellum”, este de obicei considerat pe locul „mormântului lui Romulus” menționat de scriitorii antici; unii cercetători consideră că pe  blocul de piatră (C) stătea inițial „piatra neagră”, poate ca în cazul mormintelor etrusce - un bloc conic de piatră vulcanică neagră.
Alfabetul latin arhaic folosea caractere derivate din alfabetele grecesc și etrusc . 
În spatele „sacellumului”, sub pavajul negru, se află trunchiul mutilat al unei coloane rotunde de tuf (G); în spatele acestuia era o stelă dreptunghiulară (H) acoperită cu inscripții pe toate cele patru fețe. Inscripțiile sunt făcute  de sus în jos și de jos în sus (boustrophedon vertical). Literele au o asemănare  mai mare cu alfabetul grec decât cele ale oricărei alte inscripții latine (în această inscripție  R are încă forma P): dintre toate inscripțiile păstrate în piatră este cu siguranță cea mai veche și nu este mai tânără decât secolul al V-lea î.Hr. Din păcate, conținutul este până în prezent aproape în întregime necunoscut pentru că rândurile inscripției nu s-au păstrat decât parțial. Cu toate acestea, se știe foarte bine că se menționează un rex (cuvântul este „regei” -dativul arhaic al cuvântului „rex”-rege. De observat asemănarea cu „regelui” din limba română), apoi se scrie despre  iouxmenta, adică un car tras de cai și un funcționar public, kalator. În sfârșit, se mai păstrează sfârșitul unei propoziții: sakros esed = sacer esto (sit), potrivit căruia este probabil să avem în fața noastră un lex sacrata (un loc sacru): și oricum într-o epocă atât de veche , aproape nimic altceva nu ar fi fost gravat în piatră. Rex (și mai târziu rex sacrorum) apărea în Comitium în special în trei zile din an, 24 februarie, 24 martie și 24 mai ; și este de presupus ca lexul să aibă de-a face cu  ceremoniile sacre ce erau îndeplinite de el și că îi fusese acordat privilegiul  să apară cu slujitorul său în Comitium într-un car, deși altfel carele erau  interzise acolo și oricine ar fi încălcat această lege ar fi fost predat zeității pentru pedeapsă. Dar o restaurare autentică a inscripției este imposibilă.
Comitium era locul antic de adunare care a precedat Forul și care se amenaja în secolele VII-VIII î.Hr. în fața unui loc de cult arhaic.

Mici figurine de os găsite în Sacellum

Când s-a săpat în  „sacellum”, s-au găsit plintele bazelor îmbrăcate într-un strat de pietriș care a fost adus intenționat acolo: în acest strat s-au găsit numeroase cadouri dedicative, mici idoli de lut, os și bronz, bucăți de basoreliefuri din teracotă , fragmente de vase, oase ale animalelor sacrificate etc. Cele mai multe dintre aceste obiecte provin  din timpuri foarte vechi (secolele VIII-VI î.Hr.).

Se pune întrebarea  la ce dată a fost distrus acest vechi sanctuar și la ce dată a fost acoperit în întregime cu acel pavaj negru. Unii cercetători consideră că prima distrugere a avut loc încă de la invazia Galilor ( 390 î.Hr) și că acoperirea finală și așezarea pavajului negru au avut loc pe vremea lui Cezar sau Augustus; alții sunt de părere că, până în timpul lui Varro, nivelul  inferior era încă complet vizibil și că platforma neagră a fost așezată pe vremea imperiului târziu ca memorial pentru mormântul lui Romulus care fusese deteriorat. Platforma simplă, din marmură neagră, înconjurată de un parapet din marmură albă a fost la rândul ei restaurată în antichitate și a constituit un sanctuar în apropiere de Rostra- tribuna oratorilor. 

Sub colțul din dreapta al pavajului negru se află o structură dreptunghiulară în formă de fântână, făcută din plăci de tuf, a cărei gură este la același nivel cu Comitiul lui Iulius Cezar și Augustus; o fântână similară, dar pentagonală, se găsește pe partea dreaptă la intrarea obiectivului arheologic cercetat. Semnificația acestor construcții și a celor similare din fața Rostrei, de-a lungul Sacra Via din fața bazilicii Julia și în alte părți, este incertă. Poate erau „fântâni rituale” (pozzi rituali) , sau - cel puțin unele- serveau doar pentru alimentarea cu apă și drenaj.

Sacellum și stela arhaică
Desen (făcut de Christian Hülsen) ce reconstituie sanctuarul inițial 

Găsirea contemporană a mormântului

Iată că astăzi vineri 21 februarie 2020, arheologii italieni au făcut cunoscut faptul că în axa locului în care a fost găsită stela Lapis Niger cu inscripția funerară a fost găsită intrarea unui mormânt săpat în stâncă, ce poate fi considerat ca fiind mormântul lui Romulus, căci acest loc sacru, în apropiere de Colosseum,  nu putea fi dedicat decât unei personalități de mare importanță, iar mărturiile antice duc la această concluzie.

În camera mortuară, ce fusese deja descrisă de autorii menționați, dar care fusese acoperită de scara construită între anii 1930-1939 cu ocazia readucerii la lumină a Curiei Iulia prin demolarea bisericii Sant'Adriano  a fost găsit un sarcofag simplu, din tuf vulcanic,  alături un altarul cilindric tot din piatră despre care se știa deja. Încăperea subterană se află sub treptele de intrare în Curia Iulia.

Intrarea în mormânt, Lapis Niger,
Camera mortuară 

Elementele găsite în încăperea mortuară au fost datate la mai mult de  600 ani înainte de Christos, deci ar fi din perioada întemeierii orașului .

Amplasarea mormântului lui Romulus (și locului unde a fost găsită Lapis Niger)
în ansamblul monumentelor așa cum se văd acum în Forul Roman.
Observăm că Arcul lui Septimiu Sever a fost edificat aproape de vechiului loc de venerare al întemeietorului Romei. Alături se află Curia Iulia (anticul sediu al Senatului roman, construit în timpul lui Iulius Caesar pe locul vechiului sediu, Curia Hostilia, ce arsese. )

Cum arătau aceste locuri la începuturile republicii romane

Putem aminti că anul 753 î.Hr. al întemeierii Romei a fost folosit mult timp ca referință de la care se numerotau anii în epoca romană („ab urbe condita”).
Nu se știe dacă acest sarcofag a adăpostit într-adevăr rămășițele întemeietorului Romei (care a fost ucis și tradiția spune că i s-ar fi tăiat apoi corpul în bucăți), dar pare cert faptul că el a fost folosit de către romani ca simbol și loc de venerare a strămoșului lor și al marcării nașterii politice a orașului lor. Cercetările în acest loc vor continua, estimându-se că locația va putea fi deschisă pentru vizitarea de către public cam peste doi ani.
Poate că inițial sarcofagul a conținut o parte din rămășițele pământești ale lui Romulus - care au putut fi recuperate- pentru că lungimea sarcofagului este de numai 1,40m
Probabil că la aniversarea întemeierii Romei se aduceau jertfe pe acel altar în amintirea lui Romulus.
Descoperirea e considerată de mare importanță științifică și istorică.
În apropiere de Arcul lui Septimiu Sever, adiacent templului lui Saturn  era și Umbilicus Urbis Romae, un monument ce marca centrul Romei, dar și ..centrul lumii (Mundus). Romulus ar fi săpat acolo un puț circular ce ar fi făcut legătura cu zeitățile subpământene , loc unde aveau loc ceremonii și care se deschidea în trei zile pe an, zile considerate nefaste de romani. Ulterior a fost ridicat deasupra un turn circular din cărămidă, apoi placat cu marmură, cu diametrul de 4,45 m la bază și care se ridica până la înălțimea de 3m. Acum au rămas ruine.


Sanctuare dedicate fondatorilor orașului existau și în alte zone:
La Lavinio exista un sacello dedicat lui Eneas, ce fusese divinizat 

Oare noi știm să ne cinstim strămoșii? 

Pensiile speciale în România

Pensiile speciale în România

Pensiile militare în România

Se spune în proiectele de lege de eliminare a pensiilor speciale din România doar că „pensiile militare nu sunt luate în calcul, fiind gestionate de MapN, Ministerul de Interne și SRI”. Deci nu s-ar pune problema modificării lor.
Dar banii pentru toate aceste instituții nu pică din cer, ci se iau din bugetul de stat, deci din impozitele și taxele pe care le plătesc românii care muncesc.

Din discuțiile purtate pe la tv reiese totuși că militarii, jandarmii, polițiștii și cei ce lucrează în serviciile speciale nu cotizează pentru pensii.
De fapt, ministerele respective dau banii pentru un fel de contribuții pentru pensii militare, banii provenind de la bugetul de stat- că de unde altundeva?
Pensiile militare se acordă în baza Legii 223/2015 și sunt de trei tipuri.
De ele beneficiază miliarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare...
Pensiile militare se pot acorda pentru limită de vârstă, sau anticipat/anticipat parțial, în funcție de perioada când au fost în armată sau dacă au fost trecuți în rezervă din varii motive. Se cere ca militarii să aibă o vechime de 25 de ani, dintre care minim 15 ani în serviciul militar (pot primi pensie anticipată parțială cu vechime de 20 de ani dintre care 10 în armată, dacă au fost reorganizări , au devenit inapți ). . Vârsta standard de pensionare va fi 60 de ani.
Baza de calcul e media veniturilor brute pe 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, la care se adaugă un spor de 15% în anumite condiții., pensia fiind 80% din baza de calcul. (Deci pensia e mai mare decât cel mai mare salariu avut) 
Militarii ar avea o contribuție pentru pensie, dar...care nu diminuează soldele/salariile nete realizate lunar (deci contribuțiile pentru pensii se plătesc de către angajator- adică de la bugetul de stat. Statul percepe contribuțiile militarilor, dar dă bani pentru ele...prin intermediul ministerelor respective- să înțeleg).
Începând din anul 2021 pensiile militarilor se vor indexa anual cu rata inflației, la care se va adăuga 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu realizat în anul precedent. Pensiile militare se actualizează de fiecare dată când se majorează solda de grad/salariul profesional și/sau solda de funcție/salariu de funcție .
Beneficiarii acestor pensii nu sunt puțini: peste 170 000 în 2019!

Pensiile speciale în ROMÂNIA

În afară de aceste categorii, în România mai sunt peste 7345 de persoane care primesc „pensii speciale”- mai numite și „pensii de serviciu”
În luna mai 2016 s-au plătit peste 55,5 milioane de lei pentru pensii de serviciu,
66% dintre acești bani fiind folosiți pentru plata pensiilor magistraților și personalului auxiliar din justiție.
Conform justitiecurata ro, în prezent există 7 categorii de pensii speciale/de serviciu - în afară de pensiile militare.

Beneficiarii acestor pensii speciale sunt:

- 3227 de judecători și procurori       - cu pensii medii de 10 973lei   =35 409 871 lei

-1627 personal auxiliar din justiție   - cu pensii medii de 3589 lei

= 5 839 303 lei
- 1305 personal din aviație                - cu pensii medii de 10 973 lei = 14 319 765 lei
- 640 membri din corpul diplomatic - cu pensii medii de 5036 lei      = 3 223 040 lei
- 503 parlamentari                             - cu pensii medii de 2 876 lei     = 1 446 628 lei
- 43 de membri ai Curții de Conturi. - cu pensii medii de 7 750 lei. = 333 250

total> 60 571 857 lei (aproximativ 12 694 259 eur) 

În luna mai 2016 existau 3 227 foști procurori și judecători care primeau pensii speciale, cu valoarea medie de 9 403 lei (În fine , e o mică inadvertență aici..).
Potrivit legii care li se aplică, pensiile magistraților se calculează la 80% din salariul brut lunar + sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de pensionare. Această categorie de persoane poate ieși la pensie la 60 de ani, dacă au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani.
Există și meserii asimilate celei de magistrat (magistrat financiar sau consilier de conturi, magistrat asistent etc.) . Aceștia pot primi pensia de servici și înainte de 60 de ani, dacă au vechime în funcție de minim 25 de ani.

Pensia pentru magistrați

Pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și parchetelor pensia e 80% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de pensionare, fiind necesare : vârsta minimă de 60 de ani și vechime minimă de 25 de ani în specialitate. (Legea 130/2015)
Aviatorii și personalul de bord beneficiază de cele mai mari pensii medii (conform Legii 223/2007 completată în 2018).
Pentru angajații din aeronautică pensia se calculează la 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni de activitate anterioare depunerii cererii de pensionare. (Deci și lor le „iese” pensia mai mare decât orice salariu avut) 
În această categorie de pensie intră foștii navigatori, mecanici, ingineri de bord naviganți, operatori radionaviganți, ingineri de recepție și control aeronave. Condiții: vârsta minimă de 52 de ani și vechime minimă de 25 de ani în acest sector de activitate.

Diplomații

În baza Legii 216/2015, foștii angajați ai Corpului Diplomatic primesc pensie de serviciu dacă au minim 60 de ani și 15 ani de vechime pe astfel de funcții, baza de calcul fiind 80% din salariul de bază brut lunar , la care se adaugă sporurile și indemnizațiile avute în ultima lună de activitate.

Parlamentarii

Conform Legii 2015/2015, care a completat Legea 7/2006 , parlamentarii care au avut cel puțin un mandat întreg de parlamentar , vârsta de min. 60 de ani și stagiu de cotizare de 30 de ani (inclusiv în alte funcții- se vede treaba). Pensia specială a parlamentarilor are ca bază de calcul 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni anterioare pensionării. (La care se adaugă pensia pentru celelalte perioade lucrate)

Auditorii Curții de Conturi

Conform legii 7/2016, care a modificat Legea 94/1992, foștii auditori care au vechime la Curtea de Conturi de minim 14 ani primesc o pensie de 80% din media veniturilor brute (inclusiv sporurile) din ultima lună dinaintea pensionării. Pentru cei cu vechime mai mică de 14 ani, dar care au o vechime la Curtea de Conturi de min. 4 ani, pensia specială va fi diminuată cu 1% pentru fiecare an lipsă din cei 14. Deci cineva cu vechime de 4 ani va avea pensia specială de 70% din venitul brut dinaintea pensionării.

Ultimele date din 2019:

Aproape zece mii de persoane civile și o sută șaptezeci de mii de militari primesc pensii speciale în România, mai multe decât în 2018 .

 De cele mai mari sume (dintre civili) beneficiază foștii magistrați, peste 18.000 de lei pe lună, în medie

Numărul de beneficiari civili de pensii speciale era, la finele lunii decembrie 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), transmite Agerpres.

Cei mai mulţi, respectiv 3.878, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie, respectiv 18.716 lei, din care 17.409 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 840 de persoane. Pensia medie era de 5.538 lei, din care 3.076 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 792 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.547 de lei (2.595 lei de la bugetul de stat).

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.440 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 10.891 lei, din care 7.359 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 609 persoane, media fiind de 7.800 lei, din care 3.844 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.800 pensionari, pensia medie fiind de 4.439 lei, din care 2.525 lei suportaţi din bugetul de stat.

Alți peste 170.000 de beneficiari de pensii speciale sunt foști  militari, polițiști și angajați din alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

-

Pensiile militare in Franta pensii speciale

Pentru că se vehiculează pe la noi ideea că în țările membre în NATO militarii nu ar cotiza pentru pensii, prezint aici cum se calculează pensiile militarilor în Franța- inclusiv schimbările preconizate de noua lege a pensiilor din Franța.
Aceste legi de calculare a pensiilor sunt prezentate pe internet.

Așa că, la o simplă căutare, găsim următoarele:

Calculul pensiei militare (În Franța)

Pensiile militarilor se referă la mai multe categorii de arme și de servicii: armatele terestre, jandarmeria, armata aerului , marina, pompierii, gardienii din închisori, educatorii din casele de corecție, medicii și farmaciștii militari, inginerii militari....
Calculul pensiilor se face ca și pentru pensiile celorlalți funcționari publici (militarii fiind considerați funcționari publici de o categorie aparte), dar cu anumite particularități:

Pensia militară brută de calcul= (numărul de trimestre lucrate și cotizate în sistem/Numărul de trimestre cerut pentru a primi pensia întreagă) x 75% x Solda brută indiciară.

Solda brută indiciară luată în calcul este cea efectivă în cele 6 luni dinainte de ieșirea din serviciul militar.
Pensia militară poate fi majorată pentru anumite activități sau poate fi redusă în anumite situații.
Cât cotizează militarii francezi pentru pensie
Pensiile militare sunt alimentate printr-o cotizație salarială și o cotizație de Stat (din partea angajatorului)

Contribuția funcționarului militar era de 10,29% în 2017 și a crescut progresiv pentru a ajunge la 11,20% în 2020.

Vârsta de ieșire la pensie pentru militarii francezi

În medie, un militar părăsește armata la 43 de ani. Dar pentru a beneficia de pensia militară, ofițerii trebuie să exercite (și să cotizeze) timp de 27 de ani. Prin urmare, vârsta de ieșire la pensie crește în cazul ofițerilor.
Cei ce nu sunt ofițeri trebuie să fie sub arme (și să cotizeze) minim 17 ani.
Practic, limitele de vârstă pentru ieșirea la pensie (întreagă) depind de regulile referitoare la diferitele categorii de militari și sunt cuprinse pentru ofițeri între 52 și 67 de ani iar pentru sub-ofițeri între 47 și 66 de ani.

Calculul pensiei unui militar francez ce a servit 20 de ani în armată:

20 x 1,875/100 x ultima soldă de bază (în afară de bonificații și în afară de decotări) = 0,375 x ultima soldă de bază.

Militarii de carieră rămân în general în activitate până la limita de vârstă și primesc pensia îndată ce ies la pensie. Dacă pleacă anticipat din armată, drepturile de pensie militară sunt anulate și se aplică regulile pentru angajații militari sub contract cu durată limitată. Va primi pensia doar după împlinirea vârstei de 67 de ani.


Cumulul pensiei militare cu un salariu
Se poate cumula pensia militară cu un salariu, cu următoarele condiții:
- Salariul să provină de la o firmă privată, sau o întreprindere publică cu caracter industrial sau comercial.
- Pensionarul militar poate primi pensia întreagă dacă veniturile sale brute sunt mai mici decât (7025 euro+1/3 din pensia sa brută). Dacă veniturile sale brute depășesc acest plafon, ceea ce trece peste sumă îi va fi scăzut din pensie.
pensionarul trebuie să-și declare activitatea și veniturile.
Să vedem cum se calculează și pensiile altor categorii de salariați în Franța.
Sistemul de pensii în Franța nu e uniform, ci este organizat pe sectoare de activitate- prin noua lege urmând ca acete sisteme să fie uniformizate, fapt ce nemulțumește acele categorii sociale care aveau anumite înlesniri în sistemul actual de pensii.

Salariații din sistemul privat, în Franța

Toți salariații din sistemul privat trebuie să cotizeze pentru asigurarea de bătrânețe (pensie) . Regimul general e gestionat de către Casa națională de asigurări de bătrânețe (CNAV) . Dar acei salariați au obligația să fie afiliați și la un sistem de pensii complementar, organizat de AGIGC (pentru salariații care sunt cadre manageriale) și de ARRCO (pentru salariații care nu sunt cadre manageriale).
Pentru pensia întreagă, asiguratul trebuie să aibă minim 65 de ani și să fi cotizat minim 160 de trimestre (pentru persoanele născute după 1948). Altfel, asiguratul va primi o pensie micșorată proporțional cu vârsta și timpul în care a cotizat.
Dacă asiguratul nu ar beneficia de o pensie considerată ca minimă, el va primi o alocație suplimentară pentru a ajunge la pensia minimă pentru persoanele în vârstă (ASPA). Aceasă pensie minimă e de 7445,30 euro/an  (620,44 eur/lună) pentru o persoană singură sau de 13374,16 euro/an (1114,5euro/lună) pentru un cuplu. Dacă unul dintre soți moare, iar soțul supraviețuitor ce are peste 51 de ani nu dispune de resurse superioare unui plafon, acesta poate primi o pensie de urmaș egală cu 54% din pensia de bătrânețe de care beneficia soțul decedat (dacă are un copil în întreținere, va primi o majorare). 

Cumulul pensiei cu un salariu, în Franța

Un pensionar francez poate să mai lucreze, dar venitul său total nu poate depăși valoarea ultimului salariu câștigat înainte de ieșirea la pensie.
De pildă, dacă un pensionar are pensia de 1500 de euro și a avut ultimul salariu de 3000 de euro, banii pe care îi va putea primi la noua sa slujbă nu vor putea depăși 1500 de euro, pentru a totaliza acei 3000 de euro. 
  Militarii germani
https://www.ifrap.org/etat-et-collectivites/defense-comparaison-internationale-des-regimes-de-pensions-militaires
Pensiile vărsate de Bundeswehr (BW) nu se adresează decât militarilor de carieră (nu și celor angajați):
Anuitățile ce intră în calculul pensiei sunt plafonate la  71,75% din ultima soldă de activitate.
În caz de plecare anticipată la pensie, dreptul la pensie militară e anulat! Se aplică atunci regula celor angajați pe durată limitată și persoana respectivă va putea ieși la pensie după 67 de ani.
Militarii germani cotizează și ei pentru pensie.
Pentru 20 de ani de serviciu în armată, pensia atribuită unui militar german este : 20 x1,79375/100 x ultima sa soldă de bază = 0,359 x ultima solda de bază..
Prin urmare, după 20 de ani de serviciu în armată , un militar german va primi o pensie egală cu 36% din ultima sa soldă de bază.

Pensiile militare în România

Se spune doar că „pensiile militare nu sunt luate în calcul, fiind gestionate de MapN, Ministerul de Interne și SRI”.
Dar banii pentru toate aceste instituții nu pică din cer, ci se iau din bugetul de stat, deci din impozitele și taxele pe care le plătesc românii care muncesc.

Din discuțiile purtate pe la tv reiese totuși că militarii, jandarmii, polițiștii și cei ce lucrează în serviciile speciale nu cotizează pentru pensii.
De fapt, ministerele respective dau banii pentru un fel de contribuții pentru pensii militare, banii provenind de la bugetul de stat- că de unde altundeva?
Pensiile militare se acordă în baza Legii 223/2015 și sunt de trei tipuri.
De ele beneficiază miliarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare...
Pensiile militare se pot acorda pentru limită de vârstă, sau anticipat/anticipat parțial, în funcție de perioada când au fost în armată sau dacă au fost trecuți în rezervă din varii motive. Se cere ca militarii să aibă o vechime de 25 de ani, dintre care minim 15 ani în serviciul militar (pot primi pensie anticipată parțială cu vechime de 20 de ani dintre care 10 în armată, dacă au fost reorganizări , au devenit inapți ). . Vârsta standard de pensionare 00„va fi ” 60 de ani. (Acum vedem pe la tv militari de 50 de ani, ieșiți la pensie , desigur reangajați - de preferință tot la stat- că se plictisesc acasă, participând și pe la emisiuni distractive televizate)
Baza de calcul e media veniturilor brute pe 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, la care se adaugă un spor de 15% în anumite condiții., pensia fiind 80% din baza de calcul. (Comparați cu pensia militară din Franța).
Militarii ar avea o contribuție pentru pensie, dar...care nu diminuează soldele/salariile nete realizate lunar (deci contribuțiile pentru pensii se plătesc de către angajator- adică de la bugetul de stat. Statul percepe contribuțiile militarilor, dar dă bani pentru ele...prin intermediul ministerelor respective- să înțeleg.
Începând din anul 2021 pensiile militarilor se vor indexa anual cu rata inflației, la care se va adăuga 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu realizat în anul precedent. Pensiile militare se actualizează de fiecare dată când se majorează solda de grad/salariul profesional și/sau solda de funcție/salariu de funcție .
Va să zică pensia unui militar aflat în retragere se majorează după cum crește solda gradului /funcției avute când era activ. Dar are posibilitatea să fie înaintat în grad chiar fiind în rezervă- deci alt mijloc de a avea pensie mai mare. În plus, ar urma ca pensia să i se mărească cu procentul de inflație. Dar și soldele celor aflați în activitate se vor mări în funcție de rata inflației, deci pensionarul militar va avea pensia mărită și iar mărită. Dar nu doar atât, ci ar urma să primească în plus și 45% din creșterea reala a salariului mediu (pe economie?)- asta după ce i se mărise deja pensia conform cu solda celui activ...prin urmare o a patra posibilitate de mărire (cumulativă) .
Dar celorlalți cetățeni de ce nu li se mărește pensia conform cu salariul pe care îl au colegii lor activi pe funcții similare?
Putem vedea deci că în România pensiile pentru militari pot fi considerate „pensii speciale”. Dar sunt multe categorii de persoane care primesc pensii speciale în România

Pensiile speciale în ROMÂNIA

În afară de aceste categorii, în România mai sunt peste 7345 de persoane care primesc „pensii speciale”- mai numite și „pensii de serviciu”
În luna mai 2016 s-au plătit peste 55,5 milioane de lei pentru pensii de serviciu,
66% dintre acești bani fiind folosiți pentru plata pensiilor magistraților și personalului auxiliar din justiție.
Conform justitiecurata ro, în prezent există 7 categorii de pensii speciale/de serviciu - în afară de pensiile militare.

Beneficiarii acestor pensii speciale sunt:

- 3227 de judecători și procurori       - cu pensii medii de 10 973 lei
-1627 personal auxiliar din justiție   - cu pensii medii de 3589 lei
- 1305 personal din aviație                - cu pensii medii de 10 973 lei
- 640 membri din corpul diplomatic - cu pensii medii de 5036 lei
- 503 parlamentari                             - cu pensii medii de 2 876 lei
- 43 de membri ai Curții de Conturi. - cu pensii medii de 7 750 lei. 

În luna mai 2016 existau 3 227 foști procurori și judecători care primeau pensii speciale, cu valoarea medie de 9 403 lei (În fine , e o mică inadvertență aici..).
Potrivit legii care li se aplică, pensiile magistraților se calculează la 80% din salariul brut lunar + sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de pensionare. Această categorie de persoane poate ieși la pensie la 60 de ani, dacă au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani.
Există și meserii asimilate celei de magistrat (magistrat financiar sau consilier de conturi, magistrat asistent etc.) . Aceștia pot primi pensia de servici și înainte de 60 de ani, dacă au vechime în funcție de minim 25 de ani.
Pensia pentru magistrați
Pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și parchetelor pensia e 80% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de pensionare, fiind necesare : vârsta minimă de 60 de ani și vechime minimă de 25 de ani în specialitate. (Legea 130/2015)
Aviatorii și personalul de bord beneficiază de cele mai mari pensii medii (conform Legii 223/2007 completată în 2018).
Pentru angajații din aeronautică pensia se calculează la 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni de activitate anterioare depunerii cererii de pensionare.
În această categorie de pensie intră foștii navigatori, mecanici, ingineri de bord naviganți, operatori radionaviganți, ingineri de recepție și control aeronave. Condiții: vârsta minimă de 52 de ani și vechime minimă de 25 de ani în acest sector de activitate.

Diplomații
În baza Legii 216/2015, foștii angajați ai Corpului Diplomatic primesc pensie de serviciu dacă au minim 60 de ani și 15 ani de vechime pe astfel de funcții, baza de calcul fiind 80% din salariul de bază brut lunar , la care se adaugă sporurile și indemnizațiile avute în ultima lună de activitate.
Parlamentarii
Conform Legii 2015/2015, care a completat Legea 7/2006 , parlamentarii care au avut cel puțin un mandat întreg de parlamentar , vârsta de min. 60 de ani și stagiu de cotizare de 30 de ani (inclusiv în alte funcții- se vede treaba): Pensia specială a parlamentarilor are ca bază de calcul 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni anterioare pensionării.
Auditorii Curții de Conturi
Conform legii 7/2016, care a modificat Legea 94/1992, foștii auditori care au vechime la Curtea de Conturi de minim 14 ani primesc o pensie de 80% din media veniturilor brute (inclusiv sporurile) din ultima lună dinaintea pensionării. Pentru cei cu vechime mai mică de 14 ani, dar care au o vechime la Curtea de Conturi de min. 4 ani, pensia specială va fi diminuată cu 1% pentru fiecare an lipsă din cei 14. Deci cineva cu vechime de 4 ani va avea pensia specială de 70% din venitul brut dinaintea pensionării.

-