REORGANIZARE TERITORIALA

ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE

Se spune, însă, că în lipsa unei  reorganizări teritoriale în sensul unei regionalizări nu am primi bani de la UE și că acesta ar fi motivul pentru care suntem pe ultimul loc la absorbția acelor fonduri.

Și că, dacă am face această fărâmițare teritorială, cu  cheltuieli enorme și o mare brambureală, dar și cu mari riscuri de dezintegrare statală, am putea lua banii de la UE.

Am căutat, atunci, niște date privind țările din UE, organizarea lor teritorială și gradul de absorbție a fondurilor UE.

În UE există 4 tipuri de organizări teritoriale:

• state centralizate
• state federale
• model scandinav-numit "stat providență"
• state regionalizate (Spania și Italia)

Am centralizat datele găsite sub forma unui tabel, țările fiind trecute în ordinea eficienței folosirii fondurilor UE

Organizare teritorială în țările europeneși procentul de absorbție a fondurilor structurale

Țara	Suprafața Km2	mii de locuitori	Nr Județe (oblaste, Comitate, Voievodate, Provincii, Departamente)	Suprafață medie/județ	Nr regiuni	Suprafață medie/regiune	Procent absorbție Fonduri structurale La sfârșitul lui 2011
Irlanda	70 273	4 722	32 comitate Stat unitar	2 196	1 regiune	70 273	48,27%
Lituania	65 303	3 535 ,5	Stat unitar		1regiune	65 303	47,98%
Suedia	441 369	9 514, 4	21 comitate Model scandinav Stat providență	21 017 126 ,3- 1 961, 5 mii loc.	8 regiuni doar una descen-tralizată	55 171	46,52%
Estonia	43 698	1 282, 9	15 regiuni Stat unitar	2 913			41,99%
Germania	357 026	81 305, 8	Stat federal tradițional		16 Länder	2 568-70 552 22 314	41,15%
Finlanda	338 144	5 422, 9	20 regiuni (districte) Model scandinav Stat providență	16 907 42 ,5-555 ,4mii loc	6 provincii	56 357	40,92%
Luxemburg	2 586	524, 8	3 districte Stat unitar		1regiune	2 586	40,58%
Austria	83 871	8 292 ,3	9 landuri Stat federal tradițional	2 601- 19 178 9 310 (415 Vienne)	3 regiuni Stat federal	27 957	39,19%
Regatul Unit	242 821	63 181, 7	20 diviziuni administrative	12 141 240, 3- 7 744, 9 mii loc.	4 entități + teritoriile de peste mări 12 regiuni	Natiune Pop. Mii loc Supr. Anglia 51 092 130 395  km2 Scoția 5 062 78 782  km2  ȚaraGalilor 2 950 20 779  km2 Irlanda de Nord 1 685 13 843  km2	38,83%
Danemarca	43 100 (2 220 093 cu insulele)	5 529 8	270 comune Model scandinav Stat providență		5 regiuni+2 insule	8 620+insule	38,28%
Portugalia	92 201	10 561 ,6	20 districte Din care 2 autonome, în Atlantic) 4 610	2 255 –10 225	3 regiuni (regiunea continentală +2 insulare)	2 333-801 18 440	37,77%
Cipru	9 251	1 120, 4	33 municipii		6 districte	1 542	37,39%
Polonia	312.679	38.501	16 voievodate Stat unitar	9 412-35 597 19 542	6 regiuni	52 113	37,23%
Slovenia	20 273	2 000	210 comune Stat unitar		1regiune	20 273	37,01%
Spania	505 911	46 754, 7	17 comunități autonome 50 provincii Stat regionalizat	29 759	7 regiuni	72 273	36,52%
Letonia	64 597	2 204 ,7	109 comune Stat unitar		1regiune	64 597	36,43%
Ungaria	93.029	10.076	19 Stat unitar	4896	7comitate grupate în  3 regiuni (aflate în proiect)	13 290	35,25%
Grecia	131 957	9 903,2	74  districte regionale Stat unitar	1 783	4 regiuni 13 periferice 7 dioceze1 reg autonomă-mănăstirea Athos	32 989 10 150	34,94%
Franța	675 417	65 967,7	96 (Consiliu general cu membri aleși) 36 570 comune Stat unitar		22 +5 peste mări Banii pentru regiuni sunt stabiliți dinainte de Stat*	8 280-45 348 25 015	34,77%
Olanda	41 530	16 733, 7	12 provincii și trei teritorii insulare Stat unitar	1 417- 4 971 2769	4 regiuni: Țările de Jos +3 regiuni insulare	5 932	33,62%
Belgia	30 528	11 116, 2	5 provincii valone, 5flamande +Bruxelles Stat federal	2 775	3 regiuni: Valonia, Flandra și Bruxelles Stat federal	10 176	32,17%
Slovacia	49 035	5 483	79  districte Stat unitar		1 regiune 4 kraj	49 035 53- 428 mii loc	27,76%
Malta	316	408, 3	68 localități Stat unitar		1regiune	316	27,29%
Cooperația transfrontalieră							26,62%
Rep. Cehă	78 870	10 190 ,2	14 regiuni Stat unitar	5 633 3 314-11 014 km2	14regiuni	5 633	26,14%
Bulgaria	110.944	7.564,5	28 Stat unitar	3962	6   reg de dezvoltare	18 490	23,55%
Italia	301 336	59 433, 7	110  8101 comune Stat regionalizat	212- 7 400 2 739	20 (5 regiuni economice)  15 regiuni cu statut normal și 5 regioni cu autonome Lărgită din 1848	4 438- 25 711 15 067 60 267	21,72%
România	238 391	19 043,7	41  județe Stat unitar	5 814 1.583 -8.697	8 regiuni de dezvoltare	29 799 2,8 milioane loc	16,51%

Am observat că statul cel mai centralizat din UE e campionul eficienței folosirii fondurilor: Irlanda. 

Urmează Lituania, din aceeași categorie. 

În privința Suediei, s- a procedat la o grupare experimentală a unor unități administrative în unele mai mari, fără a se proceda la fel în toate regiunile. Procesul nu a fost continuat,  probabil că rezultatele nu au fost satisfăcătoare. Deci eficiența absorbției fondurilor nu se datorează regionalizării, care a fost practic stopată.

(De altfel, metoda aceasta a experimentării unei noi organizări sau soluții economice  pe zone limitate s-a folosit pe scară largă În China și asta a făcut ca marele popor să evite eșecurile și soluțiile dezastruase. Orice reformă s-a aplicat mai întâi pe o zonă limitată și s-a hotărât apoi dacă să se extindă sau nu soluția. Dacă am fi făut și noi la fel după 1989, poate alta era situația noastră acum).

Urmează Estonia, ce și-a păstrat regiunile tradiționale. E și un stat mic.

Apoi Germania- care și-a păstrat landurile istorice, chiar dacă între ele sunt mari diferențe de dimensiuni. S-a vorbit despre gruparea unora mai mici, dar...nu s-a făcut.

Finlanda- model scandinav, ca în Suedia.

Luxemburg- tot unitar ( e și mic, e drept)

Austria e stat federal, așa a rămas, dar nu și-a schimbat împărțirea teritorială.

Regatul Unit- la fel.

Danemarca: model scandinav.

Portugalia are o singură regiune pe teritoriul continental și alte două regiuni în insule- deci nu e o împărțire arbitrară sau nouă. 

Cipru-insulă cu împărțirea tradițională.

Polonia a declarat niște regiuni de dezvoltare, dar păstrează și voievodatele tradiționale (echivalentele județelor noastre). Deci are o organizare teritorială similară cu ce avem noi acum. Dar absoarbe fondurile europene foarte bine!

Slovenia- o singură regiune ( e și mică, e drept)

Spania s-a regionalizat și și-a ruinat economia!

De unde avea o economie înfloritoare, după regionalizare totul s-a dus de râpă! Poate că a reușit să folosească ceva fonduri europene, dar economia țării a intrat în criză profundă.

Priviți pe această postare care ar fi explicația: 

http://nazone.ro/2012/12/autonomia-regiunilor-ruinat-spania.html

Ungaria și-a păstrat județele tradiționale, istorice, dar a declarat- în proiect, deocamdată- că înființează și niște regiuni, care nu ar desființa sau înlocui județele, ci ar avea un rol statistic , niște reprezentanți aleși dintre cei aflați în consiliile județelor, deci nici vorbă să desființeze județele. Cu toate acestea, Ungaria e mult în fața noastră la absobția fondurilor UE. De ce? O explicație ar fi aici:

http://nazone.ro/2012/12/sa-luam-exemplu-de-la-unguri.html

Ei au pus mare accent pe înfrățirea cu localitățile din Franța și astfel francezii i-au ajutat să-și facă proiectele și să le fie aprobate.( La noi ce s-a mai făcut cu înfrățirile dintre localități?)

Urmează Grecia, care e unitară, cu niște regiuni de tip nou mai mult pe hârtie,

Franța- cât se poate de unitară, cu împărțirea ei tradițională, la care se fac acum mici modificări ca să fie în trend...

Olanda- unitară- a declarat regiuni aparte regiunile de peste mări...nimic deosebit

Belgia , care e stat federal și se luptă să nu se destrame,

Slovacia- declarată o singură regiune,

Malta- tot o regiune, e mică de asemenea,

Apoi regiunile de cooperare transfrontaliere, care nu s-au dovedit atât de eficiente cum s-a crezut- dovadă că sunt pe la coadă.

Aici putem să amintim că aceste regiuni nu au dat nici un rezultat la noi și aș spune că din cauza dimensinilor lor prea mari.

http://nazone.ro/2012/12/nevoie-de-reorganizare-teritoriala.html

Dacă micile regiuni de graniță pot avea rezultate, niște regiuni gigantice, cât o țară, n-au nici o șansă.

Republica Cehă- cât se poate de unitară

Bulgaria e în situația noastră- are și ea niște regiuni de dezvoltare,  oricum, mai eficiente ca la noi, totuși.

Italia a dat-o și ea în bară cu regionalizarea. 

Oricum ea are niște regiuni unificate relativ recent și cu tendinte centripete, acum se pare că ar putea deveni un stat federal. Nimic bun pe partea economică, economia ei a luat-o rapid pe pantă descendentă după regionalizare. Iar la absorbția fondurilor europene, e penultima.

Urmăm, la coadă, noi, România. Ar trebui să tragem învățăminte din experiențele celorlalte țări europene și să nu le repetăm greșelile.

În concluzie, doar două țări europene (Spania și Italia) au aplcat o regionalizare cu descentralizare sub forma unei reforme față de situația unitară avută anterior și acest lucru a dus la înrăutățirea catastrofală a economiilor lor. Aceste țări au pornit de la o situație economică înfloritoare, și tot au ajuns acum în situație critică, dar noi, care și așa suntem în cădere liberă, cum am mai face față dacă situația s-ar înrăutăți și mai mult? 

• Țările care au avut o organizare de tip federal, provenită din evoluția istorică și-au păstrat-o neschimbată și au bune rezultate. 
• Cele mai bune rezultate în absorbția fondurilor europene le-au avut însă statele cele mai centralizate.
• Țările scandinave au declarat niște regiuni de dezvoltare și au acordat, experimental, drept de autogospodărire uneia dintre regiuni. Cum rezultatele nu au fost bune, autotitatea centrală a intervenit stopând procesul.

Ce ar trebui să facem noi, atunci?

TAPET ANTISEISMIC

Încercare la scară mare în Pavia:
o clădire foarte avariată a fost întărită
cu tapetul antiseismic
și apoi testată pe platforma de încercare
(Foto: Moritz urbain)

Consolidarea pereților din zidărie cu tapet

Institutul pentru Tehnologie din Karlsruhe și compania germană Bayer au inventat TAPETUL ANTISEISMIC. Produsul s-a dovedit a fi extrem de eficient în prevenirea colapsului unei clădiri supuse acțiunii seismice.

Pe numele lui complet ”Tapet seismic compozit inteligent”, produsul dezvoltat de cercetătorii germani arată la prima vedere ca o saltea albă, extrem de subțire. Însă tapetul antiseismic a demonstrat că poate susține pereții în eventualitate unui cutremur, deoarece realizează o redistribuire uniformă a forțelor generate în cazul unui seism.

"Tapetul compozit antiseismic inteligent " se compune dintr-o țesătură pe patru direcții cu fibre diferite, care trebuie să fie integrată într-un mortar special.  Fibrele de sticlă – componenta rigidă - sunt țesute în tapet cu ajutorul unui fir de polipropilenă foarte subțire și elastică – componenta flexibilă.

Tapetul este conceput special pentru consolidarea clădirilor din zidărie din zonele seismice. El poate fi folosit fie pentru stabilizarea clădirilor cu zidăria fisurată, fie preventiv, pentru clădirile aflate în zone seismice. Tapetul poate fi folosit atât la interior cât și pentru exteriorul clădirilor. 

Tapetul a fost conceput în 2010, în cadrul proiectului european POLYTECT (Textile tehnice polifuncționale contra riscurilor naturale ).

 ”Tapetul antiseismic împrăștie forțele de accelerație cauzate de un cutremur pe o suprafață mai mare” explică Mortiz Urban, cercetător la ITK. ”De aceea ele nu se concentrează în punctele slabe ale structurii unui perete. Iar dacă totuși peretele fisurează, acesta nu va intra în colaps deoarece fibrele din tapet acționează ca niște piedici impiedicând propagarea fisurilor.”
Desigur că forța unui cutremur poate sfâșia fibrele de sticlă. În acest caz intră în acțiune firele de polipropilenă, care previn căderea cărămizilor din pereți, fapt ce poate cauza rănirea persoanelor care încearcă să iasă din clădire.

Cum îl aplicăm?

Ca și tapetul normal, tapetul antiseismic trebuie aplicat pe un perete tencuit, și poate fi vopsit ulterior. Și deoarece materialul tapetului este poros, pereții au permisivitate bună la vaporii de apă prevenind astfel apariția mucegaiului și a igrasiei. Spre deosebire însă de tapetul normal, produsul german are nevoie de un adeziv special, care să fie în același timp și rigid și flexibil.( un produs cu totul nou). Compania de produse chimice Bayer a realizat un adeziv flexibil, moale, pe bază de apă și cu  o cantitate mare de mărgele din poliuretan. Adezivul pe bază de poliuretan dezvoltat de companie are și proprietăți regenerative, deoarece legăturile care se distrug în urma unui cutremur se refac prin intermediul unui mecanism chimic complex.

După ce adezivul pătrunde în șanțurile zidăriei, apa se evaporă, pentru a ancora substanța în perete.  Când se aplică tapetul, acesta va fi solidarizat cu peretele, rezultând o bună rezistență la acțiunile dinamice provocate de cutremur.

Prețul ridicat ar putea alunga potențialii clienți proveniți din țările mai sărace. Avantajele pe care le prezintă justifică însă folosirea lui.

Pe timpul lui Ceaușescu, după cutremurul devastator din 1977, când consolidarea clădirilor avariate dusese la costuri foarte mari și venise indicația de a se limita amploarea consolidărilor, apăruse expresia batjocoritoare: "mortar antiseismic". Iată că acum, după 33 de ani, s-a realizat într-adevăr un mortar antiseismic, cuplat cu un tapet antiseismic.
El poate constitui într-adevăr o soluție pentru multitudinea de clădiri ce necesită consolidare la noi.

http://news.discovery.com/tech/seismic-wallpaper-120404.html
http://www.euronews.com/2013/01/08/how-wallpaper-could-save-earthquake-victims/

Starea bugetară a națiunii

Încerc să înțeleg:

Dl Prim ministru ne-a explicat bugetul pe 2013.

PIB calculat la aproape 140 miliarde euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro.(presa)
Păi, nu prea înțeleg   :

  49/46  =  1,0652, adică vom avea cheltuieli mai mari cu 6,52% mai mari decât veniturile
Din datele prezentate, joi, de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB. Și restul de 4,37% de unde vor fi? Ni-i dă UE, sau cum?
Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro.
Să înțeleg că se preconizează o creștere a PIB cu 5,6% ? Păi s-a spus că s-a calculat o creștere de 1,8% ! Ce să înțelegem?

Să vedem ce spune despre noi CIA World Factbook:
Produs Interior Brut (PIB) - 
Indice de creştere reală (ţinând cont şi de rata inflaţiei) (%)

Ţara 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România -4,8 2,2 4,8 4,5 4,9 8,1 4,1 7,7 6 7,1 -7,1 -1,3 2,5

Guvernul arată astfel că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista "stabilitate, credibilitate și consecvență". Adică nu se știe sigur! Păi, în 2008 am avut creştere de 7,1%, anulată de scăderea din 2009 , apoi scădere de 1,3 % şi creştere de 2,5%, deci în 2011 eram cu 1,2% peste nivelul din 2008. Cât o fi  fost scăderea în 2012, dacă acum doar încercăm să  ajungem iar la nivelul din 2008?

Guvernul va aloca 17,5 miliarde euro pentru asigurări și asistență socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educație și cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură și dezvoltare rurală, 2.7 miliarde euro pentru ordine publică și siguranță natională, 2 miliarde euro pentru administrație publică centrală și locală, 1,5 miliarde euro pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecția mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.
17,5+6,2+4,9+4,4+3,8+2,7+2+1,5+1+1+5=50 miliarde până aici.
Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii (bugetare) va necesita 10,2 miliarde euro. Total, 21,3 miliarde euro.
Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri și servicii (7,6 miliarde euro), asistența socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenții (1,1 miliarde euro), contribuția României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri și cheltuieli (2,9 miliarde euro).

(7,8-2,5) +7,6+4,4+2,5+1,1+1,4+2,9=25,2 miliarde euro.

Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având în acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI și Uniunea Europeană.

Să adunăm până aici: 50+21,3+25,2 +14,4=110,9 miliarde euro. Dar restul de 29,1 miliarde euro până la cei 140 miliarde euro preconizați pentru 2013? Pentru ce vor fi cheltuiți ei?

Guvernul arată astfel că România are o datorie de 34,7% din PIB. Cum am putea plăti această datorie, dacă nu avem creștere economică? Chiar dacă nu mai împrumutăm nimic, datoria tot crește cu dobânzile. Deci vom fi din ce în ce mai împovărați cu plata datoriilor. Am văzut că FMI dă împrumuturi cu dobândă 0 pentru țările sărace. Noi nu suntem săraci?

La acestea se adaugă costuri totale de 14 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datorii ale autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datorii în sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).

În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean.

 La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia.

 2300/7000= 0,328,   deci statul ia 32,8% din ce produce fiecare român dar îi restituie 35% pentru sănătate și educație.

Păi s-a spus că sunt alocați  6,2 miliarde euro pentru sănătate, și  4,4 miliarde euro pentru educație și cercetare. Adică 10,6 miliarde în total. 10,6/132,6= 0,08, adică 8%. Unde sunt restul de bani până la 35%?? 

PIB va fi 132,6 miliarde euro.132,6/7000=18,94 milioane de cetățeni. Doar atâția am rămas?

Mult mai mult se plătește pentru pentru asigurări și asistență socială: 17,5 miliarde euro

17,5/132,6=0,132. Deci fiecare român plătește 923,8 euro pentru asigurări și asistență socială.

Ce înseamnă acest lucru? Sumele de bani ce se dau celor care nu au loc de muncă.

Dl Ponta spune "plătim pensii mărite cu 4% "- ei bine, asta chiar nu e adevărat! Pensiile au fost practic reduse în fiecare an prin neindexarea lor cu rata inflației. Din 2009 valoarea punctului de pensie nu a mai fost actualizată, Între timp puterea de cumpărare a scăzut cu inflația.

Inflația a fost: în 2010 de 6,09%, în 2011 de 5,79%, în 2012 se pare că va fi 5%, iar în 2013...încă nu știm, dar putem presupune că va fi tot circa 5%.
În tot acest timp, punctul de pensie, după care se calculează pensiile, a rămas la aceeași valoare (din 2009 până la sfârșitul anului 2012) : 732,8 lei.
Din cauza inflației, însă, valoarea reală a puterii de cumpărare a punctului de pensie s-a redus de la an la an proporțional cu rata inflației. Pentru că nu au fost indexări, reducerea din fiecare an s-a adăugat la reducerea din anul precedent.
La ora actuală, cei 732,8 lei  mai au o putere de cumpărare de numai 581,44 lei din 2009. Prin urmare, pensiile au fost reduse cu 20,6% față de anul 2009 ! Dacă se va face o actualizare parțială de 4%, cum s-a anunțat, asta înseană că pensiile tot vor rămâne reduse cu 16,6% față de 2009, deci nici vorbă de pensii mărite! E vorba că , pe lângă banii reținuți ilegal pencru CAS și care se vor restitui în urma hotărârii judecătorești (fără a se actualiza, însă nici acele sume cu rata inflației!), pensiile au fost practic scăzute lună de lună prin scăderea puterii de cumpărare a leului. Sigur, nu doar pensiile au scăzut, ci și salariile , dar salariile pot fi crescute de la caz la caz prin negocieri salariale, prin schimbarea locului de muncă ș.a.m.d. Pensionarii nu au , însă, aceste posibilități. Ei au cotizat zeci de ani , adică au plătit din banii lor în fiecare lună pentru a avea din ce trăi la bătrânețe. Acum, însă, pensionarii sunt priviți ca un fel de cerșetori cărora li se mai "scapă" din când în când ceva bani. Există o lege care prevede actualizarea pensiilor cu rata inflației, dar ea nu se aplică! Prin așa-numita mărire cu 4% de fapt se restituie pensionarilor o parte din banii ce li se cuveneau în anul 2010 (când li s-a luat 6,09% prin inflație). Între timp, o parte dintre pensionari au murit. Numărul pensionarilor s-a redus cu peste 2%. (Probabil că foarte mulți au murit din pricina mizeriei în care  sunt siliți să trăiască, doar așa se explică scăderea numărului de pensionari). Banii care li se cuveneau acestora se împart celor care rămân, deci de la stat se mai dau doar 2% pentru așa-zisa mărire.

Dar când se vor restitui ceilalți bani care li se cuvin pensionarilor de drept și prin lege?

Când se vor restitui cei 2,09% diferență de primit pe anul 2010, cei 5,79% cuveniți pe 2011 și cei 5,7% cuveniți pe 2012? Pentru taxe locale au știut să calculeze actualizarea cu 16%pe perioada 2010-2012, dar pensionarilor li se spune că li se măresc pensiile dacă li se actualizează pensia cu doar 4%, adică li se iau de fapt 12%?? Iar față de 2009 de fapt s-au luat în total 20,6%!

O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetățean este paguba generată de datoriile istorice.

Nu-mi aduc aminte să mă fi îndatorat cu acești bani. Cine i-a luat în numele meu? Și unde sunt ei? Adică fiecare român trebuie să plătească 3200 de euro- pentru ce? Dacă o familie are doi părinți, trei copii și trei bunici, să zicem, cu toții au de plătit 25600 de euro! Aproape cât o garsonieră! De unde să plătească ei acești bani?  
"175 euro este beneficiul per cetățean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget", susţine Guvernul. Unde este acest beneficiu? Adică ni s-a pus în cârcă o datorie de 3200 de euro și primim din ei 175 de euro, sau cum?

Aflu din presa străină că România a încheiat în mai 2009 cu FMI și UE acorduri pentru împrumutarea a 20 de miliarde de euro, în schimbul unei reduceri drastice a cheltuielilor publice, iar în martie 2011 a semnat un nou acord pe doi ani pentru un împrumut de 5 miliarde de euro, care să nu fie utilizați decât în caz de urgență.
http://www.lesechos.fr/economie-politique/monde/actu/afp-00490489-roumanie-croissance-de-1-8-et-deficit-sous-les-2-en-2013-527439.php

Cam în ce fel se presupune că se vor plăti aceste sume, care pentru noi sunt exorbitante?25 000 000 000/18 940 000 cetățeni= 1320 euro/cetățean (bărbat, femeie, copil).Ei trebuie plătiți cu dobânzi mai mari decât primim noi de la bănci.  Ce s-a făcut cu acești bani?

"S-a terminat perioada electorală și lucrurile care s-au spus în 2012 nu pot să rămână așa"  -spuse dl. Ponta la televizor.  Cum adică?? Păi noi credeam că, tocmai, ceea ce spune un om serios, un om cinstit, rămâne așa!  Altfel, de ce să mai ascultăm ce spune acel om politic?