Se afișează postările cu eticheta descentralizare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta descentralizare. Afișați toate postările

marți, 19 noiembrie 2013

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

REORGANIZARE TERITORIALA

ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE



Se spune, însă, că în lipsa unei  reorganizări teritoriale în sensul unei regionalizări nu am primi bani de la UE și că acesta ar fi motivul pentru care suntem pe ultimul loc la absorbția acelor fonduri.

Și că, dacă am face această fărâmițare teritorială, cu  cheltuieli enorme și o mare brambureală, dar și cu mari riscuri de dezintegrare statală, am putea lua banii de la UE.

Am căutat, atunci, niște date privind țările din UE, organizarea lor teritorială și gradul de absorbție a fondurilor UE.

În UE există 4 tipuri de organizări teritoriale:


  • state centralizate
  • state federale
  • model scandinav-numit "stat providență"
  • state regionalizate (Spania și Italia)
Am centralizat datele găsite sub forma unui tabel, țările fiind trecute în ordinea eficienței folosirii fondurilor UE

Organizare teritorială în țările europeneși procentul de absorbție a fondurilor structurale

Țara
Suprafața
Km2
mii de locuitori
Nr Județe
(oblaste,
Comitate,
Voievodate,
Provincii,
Departamente)
Suprafață medie/județ
Nr regiuni
Suprafață medie/regiune
Procent
absorbție
Fonduri structurale
La sfârșitul lui 2011
Irlanda
70 273
4 722
32 comitate
Stat unitar
2 196
1 regiune
70 273
48,27%
Lituania
65 303
3 535 ,5
Stat unitar

1regiune
65 303
47,98%
Suedia
441 369
9 514, 4
21 comitate

Model scandinav
Stat providență
21 017
126 ,3- 1 961, 5
mii loc.
8 regiuni
doar una descen-tralizată
55 171
46,52%
Estonia
43 698
1 282, 9
15 regiuni
Stat unitar
2 913


41,99%
Germania
357 026
81 305, 8
Stat federal
tradițional

16 Länder 

2 568-70 552
22 314
41,15%
Finlanda
338 144
5 422, 9
20 regiuni (districte)
Model scandinav
Stat providență
16 907

42 ,5-555 ,4mii loc
6 provincii
56 357
40,92%
Luxemburg
2 586
524, 8
districte
Stat unitar

1regiune

2 586
40,58%
Austria
83 871
8 292 ,3
landuri
Stat federal
tradițional
2 601- 19 178
9 310
(415 Vienne)
3 regiuni
Stat federal
27 957
39,19%
Regatul Unit
242 821
63 181, 7
20
diviziuni administrative

12 141


240, 3- 7 744, 9
mii loc.
4 entități + teritoriile de peste mări
12 regiuni

Natiune
Pop.
Mii loc
Supr.
Anglia
51 092
130 395 
km2
Scoția
5 062
78 782
 km2
 ȚaraGalilor
2 950
20 779
 km2
Irlanda de Nord
1 685
13 843
 km2
38,83%
Danemarca
43 100
(2 220 093 cu insulele)
5 529 8
270 comune
Model scandinav
Stat providență

5 regiuni+2 insule
8 620+insule
38,28%
Portugalia
92 201
10 561 ,6
20 districte
Din care 2 autonome, în Atlantic)
4 610
2 255 –10 225
3 regiuni
(regiunea continentală +2 insulare)
2 333-801

18 440
37,77%
Cipru
9 251
1 120, 4
33 municipii

6 districte
1 542
37,39%
Polonia
312.679
38.501
16 voievodate
Stat unitar
9 412-35 597
19 542
6 regiuni
52 113
37,23%
Slovenia
20 273 
2 000
210 comune
Stat unitar

1regiune
20 273
37,01%
Spania
505 911
46 754, 7
17 comunități autonome
50 provincii
Stat regionalizat
29 759
7 regiuni

72 273
36,52%
Letonia
64 597
2 204 ,7
109 comune
Stat unitar

1regiune
64 597
36,43%
Ungaria
93.029
10.076
19
Stat unitar
4896
7comitate grupate în
 3 regiuni
(aflate în proiect)
13 290
35,25%
Grecia
131 957
9 903,2
74  districte regionale

Stat unitar
1 783
4 regiuni
13 periferice
7 dioceze1 reg autonomă-mănăstirea Athos
32 989

10 150
34,94%
Franța
675 417
65 967,7
 96
(Consiliu general cu membri aleși)
36 570 comune
Stat unitar

22
+5 peste mări
Banii pentru regiuni sunt stabiliți dinainte de Stat*
8 280-45 348

25 015
34,77%
Olanda

41 530
16 733, 7
12 provincii și trei teritorii insulare Stat unitar
1 417- 4 971

2769
4 regiuni:
Țările de Jos
+3 regiuni insulare
5 932
33,62%
Belgia
30 528
11 116, 2
provincii valone, 5flamande +Bruxelles
Stat federal
2 775
3 regiuni: Valonia, Flandra și Bruxelles
Stat federal
10 176
32,17%
Slovacia
49 035
5 483
79  districte
Stat unitar

1 regiune
4 kraj
49 035
53- 428 mii loc
27,76%
Malta
316
408, 3
68 localități
Stat unitar

1regiune
316
27,29%
Cooperația
transfrontalieră






26,62%
Rep.
Cehă
78 870 
10 190 ,2
14 regiuni
Stat unitar
5 633
3 314-11 014 km2
14regiuni
5 633
26,14%
Bulgaria
110.944
7.564,5
28
Stat unitar
3962
6   reg de dezvoltare
18 490
23,55%
Italia
301 336
59 433, 7
110 


8101 comune
Stat regionalizat
212- 7 400

2 739
20
(5 regiuni economice)
 15 regiuni cu statut normal și 5 regioni cu autonome
Lărgită din 1848
4 438- 25 711

15 067
60 267
21,72%
România
238 391 
19 043,7
41  județe
Stat unitar
5 814

1.583 -8.697
8 regiuni de dezvoltare
29 799

2,8 milioane loc
16,51%


Am observat că statul cel mai centralizat din UE e campionul eficienței folosirii fondurilor: Irlanda. 

Urmează Lituania, din aceeași categorie. 

În privința Suediei, s- a procedat la o grupare experimentală a unor unități administrative în unele mai mari, fără a se proceda la fel în toate regiunile. Procesul nu a fost continuat,  probabil că rezultatele nu au fost satisfăcătoare. Deci eficiența absorbției fondurilor nu se datorează regionalizării, care a fost practic stopată.

(De altfel, metoda aceasta a experimentării unei noi organizări sau soluții economice  pe zone limitate s-a folosit pe scară largă În China și asta a făcut ca marele popor să evite eșecurile și soluțiile dezastruase. Orice reformă s-a aplicat mai întâi pe o zonă limitată și s-a hotărât apoi dacă să se extindă sau nu soluția. Dacă am fi făut și noi la fel după 1989, poate alta era situația noastră acum).

Urmează Estonia, ce și-a păstrat regiunile tradiționale. E și un stat mic.
Apoi Germania- care și-a păstrat landurile istorice, chiar dacă între ele sunt mari diferențe de dimensiuni. S-a vorbit despre gruparea unora mai mici, dar...nu s-a făcut.

Finlanda- model scandinav, ca în Suedia.

Luxemburg- tot unitar ( e și mic, e drept)

Austria e stat federal, așa a rămas, dar nu și-a schimbat împărțirea teritorială.

Regatul Unit- la fel.

Danemarca: model scandinav.

Portugalia are o singură regiune pe teritoriul continental și alte două regiuni în insule- deci nu e o împărțire arbitrară sau nouă. 

Cipru-insulă cu împărțirea tradițională.

Polonia a declarat niște regiuni de dezvoltare, dar păstrează și voievodatele tradiționale (echivalentele județelor noastre). Deci are o organizare teritorială similară cu ce avem noi acum. Dar absoarbe fondurile europene foarte bine!

Slovenia- o singură regiune ( e și mică, e drept)

Spania s-a regionalizat și și-a ruinat economia!

De unde avea o economie înfloritoare, după regionalizare totul s-a dus de râpă! Poate că a reușit să folosească ceva fonduri europene, dar economia țării a intrat în criză profundă.
Priviți pe această postare care ar fi explicația: 

Ungaria și-a păstrat județele tradiționale, istorice, dar a declarat- în proiect, deocamdată- că înființează și niște regiuni, care nu ar desființa sau înlocui județele, ci ar avea un rol statistic , niște reprezentanți aleși dintre cei aflați în consiliile județelor, deci nici vorbă să desființeze județele. Cu toate acestea, Ungaria e mult în fața noastră la absobția fondurilor UE. De ce? O explicație ar fi aici:
Ei au pus mare accent pe înfrățirea cu localitățile din Franța și astfel francezii i-au ajutat să-și facă proiectele și să le fie aprobate.( La noi ce s-a mai făcut cu înfrățirile dintre localități?)

Urmează Grecia, care e unitară, cu niște regiuni de tip nou mai mult pe hârtie,

Franța- cât se poate de unitară, cu împărțirea ei tradițională, la care se fac acum mici modificări ca să fie în trend...

Olanda- unitară- a declarat regiuni aparte regiunile de peste mări...nimic deosebit

Belgia , care e stat federal și se luptă să nu se destrame,

Slovacia- declarată o singură regiune,

Malta- tot o regiune, e mică de asemenea,

Apoi regiunile de cooperare transfrontaliere, care nu s-au dovedit atât de eficiente cum s-a crezut- dovadă că sunt pe la coadă.

Aici putem să amintim că aceste regiuni nu au dat nici un rezultat la noi și aș spune că din cauza dimensinilor lor prea mari.
Dacă micile regiuni de graniță pot avea rezultate, niște regiuni gigantice, cât o țară, n-au nici o șansă.

Republica Cehă- cât se poate de unitară

Bulgaria e în situația noastră- are și ea niște regiuni de dezvoltare,  oricum, mai eficiente ca la noi, totuși.


Italia a dat-o și ea în bară cu regionalizarea. 

Oricum ea are niște regiuni unificate relativ recent și cu tendinte centripete, acum se pare că ar putea deveni un stat federal. Nimic bun pe partea economică, economia ei a luat-o rapid pe pantă descendentă după regionalizare. Iar la absorbția fondurilor europene, e penultima.

Urmăm, la coadă, noi, România. Ar trebui să tragem învățăminte din experiențele celorlalte țări europene și să nu le repetăm greșelile.

În concluzie, doar două țări europene (Spania și Italia) au aplcat o regionalizare cu descentralizare sub forma unei reforme față de situația unitară avută anterior și acest lucru a dus la înrăutățirea catastrofală a economiilor lor. Aceste țări au pornit de la o situație economică înfloritoare, și tot au ajuns acum în situație critică, dar noi, care și așa suntem în cădere liberă, cum am mai face față dacă situația s-ar înrăutăți și mai mult? 

  • Țările care au avut o organizare de tip federal, provenită din evoluția istorică și-au păstrat-o neschimbată și au bune rezultate. 
  • Cele mai bune rezultate în absorbția fondurilor europene le-au avut însă statele cele mai centralizate.
  • Țările scandinave au declarat niște regiuni de dezvoltare și au acordat, experimental, drept de autogospodărire uneia dintre regiuni. Cum rezultatele nu au fost bune, autotitatea centrală a intervenit stopând procesul.


Ce ar trebui să facem noi, atunci?