Cutremure MAI 2015

Seismele din această lună

Nr crt	MAI 2015 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
27	31.05.2015, 01:12:31	2,8	138	45.5395 N	26.5327 E	N Terca, NE Ploștina, E-NE Vadu Oii, V-NV Buștea,  Vrancea
26	30.05.2015, 20:13:51	3,0	117	45.5458N	26.5747E	NE Terca, NV Buștea,V Bisoca,  Vrancea
25	30.05.2015, 12:50:52	2,4	28	45.8452 N	27.2439 E	E Tișița, S Mărășești, NV Doaga, Vrancea
24	30.05.2015, 00:57:53	2,7	113	45.4809 N	26.3764 E	N Păltiniș, NE Vinețișu, V Gura Teghii, NV Furtunești,  Vrancea
23	29.05.2015, 19:23:29	3,0	129	45.7831N	26.7785 E	NV Ghebari, E-SE Prahuda, NE Spulber, E Paltin, NE Spulber, Vrancea
22	29.05.2015, 03:36:25	3,3	137	45.6798 N	26.5932 E	NE Secuiu, V-SV Nereju, NV Vintileasca, Vrancea
21	27.05.2015, 23:51:33	2,9	122	45.5492N	26.5819 E	NE Terca, NV Buștea, SE Secuiu,SV Vintileasca,  Vrancea
20	25.05.2015, 04:09:16	2,9	30	44.5703N	32.2264 E	Marea Neagră, E de Gura Portiței, V Sevastopol,
19	24.05.2015, 05:46:19	2,1	14	44.636 N	27.2019 E	NE Gheorghe Doja, V Amara, SE Crunți, NE Slobozia, Muntenia
18	23.05.2015,03:50:46	3,0	129	45.6149 N	26.5298 E	E-NE Secuiu, V Vintileasca, SE Nereju Mic,  N Terca, Vrancea
17	22.05.2015,16:49:20	3,2	137	45.6207  N	26.4703   E	NV Secuiu, N-NV Terca, NE Gura Teghii,  Vrancea
16	21.05.2015, 17:30:34	2,1	8	45.6569  N	26.5475   E	NE Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
15	21.05.2015, 02:26:42	3,3	147	45.5721  N	26.2132   E	E Crasna, N Gura Siriului, NV Gura Teghii,  Vrancea
14	17.05.2015, 16:52:40	3,4	152	45.6552  N	26.515   E	N Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
13	17.05.2015, 14:08:44	3,0	5	45.3099  N	28. 0332   E	NE Brăila, S Galați, NV Măcin, Dobrogea
12	17.05.2015, 13:16:34	3,4	144	45.4752  N	26. 2915   E	V Mușcelușa, SE Cașoca, V Lunca Jariștei, N Lunca Priporului , Vrancea
11	16.05.2015, 01:58:41	2,3	5	45.4646  N	21. 2631   E	E Voiteg, SV Folea, N Opatița, NV Birda, S Giroc, S Timișoara, Banat
10	14.05.2015, 19:44:17	2,1	51	45.8478  N	26. 9057   E	S Vidra, NE Răuțí, E-NE Năruja, V Găgești,Vrancea
9	12.05.2015, 16:45:10	2,0	2	44.25  N	28. 6717   E	Marea Neagră E de Mamaia, NE Constanța, SE Năvodari („Ucraina” pe INFP!)
8	11.05.2015, 08:00:27	3,2	2	47.982  N	22. 9718   E	Porumbești, E Cidreag, V Halmeu,  la S de granița Ucrainei („Ucraina” pe INFP!)
7	10.05.2015, 21:39:51	3,0	135	45.6189 N	26.624  E	V-NV Vintileasca, NV Bisoca, SV Nereju,  Vrancea
6	08.05.2015, 20:40:29	2,8	110	45.5596 N	26.431  E	N Gura Teghii, V Bisoca, NE Nehoiu, Vrancea
5	08.05.2015, 06:27:13	3,2	109	45.4924 N	26.2615  E	16 km N Gura Teghii, E Sita Buzăului, S-SE Comandău, NE Siriu,  Vrancea
4	07.05.2015, 00:21:06	2,6	131	45.4924 N	26.2615  E	Cașoca, N Lunca Jariștei, V Gura Teghii,, Vrancea
3	04.05.2015, 08:00:24	3,5	119	45.6 N	26.46  E	V Secuiu, N Vadu Oii, V Vintileasca, 13km N Gura Teghii, NV Lopătari, V-NV Bisoca, SV Nereju, Vrancea
2	02.05.2015, 23:29:25	2,8	98	45.7008 N	26.577  E	11km V Nereju, SV Paltin, N-NV Bisoca, 36km SE Covasna, Vrancea
1	02.05.2015, 00:30:06	2,9	134	45.6061 N	26.5615  E	V Vintileasca, SV Nereju Mic, NV Bisoca,   Vrancea

Cutremure pe 22.05: unul listat la INFP, altul-nu

Cutremure pe 21.05.2015
Un cutremur neobișnuit în Vrancea, la foarte mică adâncime, cu o seismogramă ce pare mult mai importantă decât corespunzător magnitudinii 2,1

Cutremure pe 18.05

Cutremure pe 17.05. Interesant că seismograma cutremurului de la ora 16:53 (ultima din dreapta jos a imaginii) apare mult mai puțin semnificativă decât cea a cutremurului de la ora 13:16, deși ambele au fost anunțate cu magnitudinea 3,4, tot în Vrancea și la adâncimi apropiate.

Cutremure de pe data 14.05.2015 încă nelistate la INFP

Cutremur la 2km de Mamaia , pe 12.05, apare la INFP ca fiind în...Ucraina Se referă poate la faptul că zăcămintele petrolifere de pe platforma noastră continentală au fost date altora?

Nouă serie de cutremure puternice în Nepal- cutremur cu magnitudinea 7,3 urmat de o serie aproape neîntreruptă de cutremure mai mici, dar tot importante

Cutremure pe 10.05

Pe 8.05 au fost numeroase cutremure în prima parte a zilei, despre care INFP nu ne-a spus nimic:

Și un mic cutremur seara, urmat de alt cutremur „incognito”:

Cutremur cu magnitudinea 7,1 în Papua Noua Guineea

ȚARA	PROBABILITATE [%]	COMENTARII WORLD EARTHQUAKES                     04.05.2015, 17:07:32 PM UT
ROMANIA	0.3206376532 %	Foarte slabă activitate seismică poate surveni în următoarele 48 de ore

Unde sunt capsunile de altadata

În piețe au apărut căpșunile „românești”. Adică, cele produse de cultivatori români. Sper.
De fapt e foarte probabil să fie din Turcia, pentru că Rămânia e unul dintre principalii importatori de căpșuni din Turcia.
Cei care le vând ne asigură că fructele provin de la noi.
De ce nu regăsim însă gustul căpșunilor de altădată?

Căpșuni din soiul „cățărător”, tari .
În zona codiței este întărită (observați partea albă) , codița se îndepărtează foarte greu și nu iese împreună cu partea interioară a căpșunei

foto după Nutripedia

Căpșunile care umplu tarabele din piețele noastre nu mai seamănă cu cele cu adevărat românești, adică cele din soirile tradiționale. Chiar dacă nu sunt importate din Turcia, ci cultivate la noi, soiul e unul modificat genetic (se poate observa că unele fructe sunt și lipite între ele -adică sunt malformate).
Se pare că toți cultivatorii au renunțat la soiurile tradiționale, care creșteau în acele tufe joase, în favoarea soiurilor cățărătoare.

Cultură de căpșuni „cățărătoare”

foto după  Financiarul, Agora md, 

Cum sunt aceste soiuri cățărătoare: Dacă nu sunt foarte coapte, au un gust  de castravete dulce-acrișor. Adică sunt acre,  au și ceva dulceață, dar persistă și un fel de gust de castravete și mai ales o consistență de castravete a fructului.
Dacă sunt coapte, fructele sunt mai dulci, dar tot tari și persistă acreala.  Codițele lungi ale fructelor sunt bine înțepenite în acestea, așa că nu se pot smulge cu ușurință dacă vrem să aducem la masă fructele pără codițe și fără frunzulițele alăturate.
Căpșunile noastre românești erau mai moi, nu rezistau mult timp pe tarabe, dar aveau un gust incomparabil mai bun.

Căpșunile românești cresc în tufe joase, sunt mai greu de cules deci.
Dar sunt incomparabil mai bune!

foto după Capital

Iar codițele lor se scoteau odată cu un mic miez din interiorul fructului.
Chiar nu mai putem să găsim căpșunile pe care eu le numesc „adevărate”?
Să fie cumva soiul CORAL - soi românesc (1992), mediu productiv; planta este viguroasa, formeaza tufe sferice alungite, cu forme erecte; fructele primare sunt cuneiform-cilindrice, iar cele secundare sunt conic alungite. Epiderma este colorata în rosu aprins, lucioase, cu fermitate slaba. Pulpa este rosie intens, cu fermitate scazuta, cu gust foarte placut, foarte dulce, acidulat, aromata intensa. Productie medie pe planta - 300 g. Greutate medie a fructului - 13 g. Maturarea VI/1-3.?