Cutremure NOIEMBRIE 2014

Cutremure puternice  la mică adâncime, în Banat şi la Panciu.
Serie de cutremure la Mărăşeşti.
Zece cutremure într-o zi! 

În aproape acelaşi loc şi la aceeaşi mică adâncime.

Seria de cutremure de lângă Mărăşeşti, începută pe 22 noiembrie, continuă. În noaptea 23/24 au mai fost două cutremure, la aceeaşi adâncime şi în aceeaşi zonă.
Seria de cutremure a avut loc în apropiere de zona cutremurelor "tradiţionale" din Vrancea, dar mai la est de aceasta şi la adâncime mult mai mică. Domnul director al INFP părea destul de stânjenit pe când explica la televizor că e vorba despre nişte cutremure aflate în afara ariei cutremurelor periculoase din Vrancea şi, fiind la mică adâncime nu pot descărca tensiunile acumulate în această zonă, dar..cutremurul cu magnitudinea 5,7 (sau "chiar 6 la epicentru"..după cum a spus la un moment dat domnia sa) a fost mai puternic decât cele de acest gen...
Opinia reputatului specialist dădea de înţeles că s-a întâmplat un fenomen neobişnuit şi poate nu fără legătură cu activităţile umane din zonă.
A urmat o succesiune de mişcări seismice la intervale foarte apropiate, 6 pe data de 22 şi 10 pe 23 noiembrie! (În afară de mişcările seismice mai mici, care n-au mai fost anunţate de INFP).
Cum fenomenul pare să semene cu cel de la Izvoarele, am făcut, de curiozitate, o măsurare a distanţelor dintre epicentrele cutremurelor produse în intervalul celor două zile: pe 22 şi pe 23 noiembrie.
Iată ce a ieşit:

Cutremurele din zilele 22,23,24 şi 25 noiembrie, de lângă Mărăşeşti, 

toate cu epicentrele cam la 30 km adâncime.

Poziţiile pe hartă sunt conform cutremure albanet

Cele două cutremure de pe data 24 noiembrie , inscripţionate cu roşu pe hartă s-au înscris pe direcţia oblică deja definită de cutremurele  anterioare , epicentrele fiind situate la intervale regulate de 1,1 km pe direcţia nord-sud şi 0,8 km pe direcţia est-vest..
În mod surprinzător, şi cutremurele de pe data 25 noiembrie, inscripţionate cu albastru pe hartă, se înscriu în aceeaşi tramă modulată la 0,8/1,1 km.
Ce să fie, ce să fie? 

Cutremur 4,8 R Banat

Cutremur 4,5 R Vrancea

Azi, pe 15 Noiembrie a avut loc un cutremur de mică adâncime între Nădlac şi Pecica, la sud de Peregu Mare. Ciudat este că INFP spune că acolo ar fi...Ungaria!

Nr crt	NOIEMBRIE 2014 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
50	27.11.2014, 14,23;22	3,0	129	45.414 N	26.3358 E	Nehoiu, SV Gura Teghii, V Brăeşti, Vrancea
49	26.11.2014, 23.36;04	2,1	34	45.2159 N	23.4393 E	Bumbeşti-Jiu, Oltenia
48	26.11.2014, 12.49;54	2,5	10	47.9345 N	23.0334 E	Mesteacăn, V Turulung, NE Drăguşeni, S Halmeu, Maramureş
47	25.11.2014, 20.16;23	2,7	2	45.9119 N	21.572 E	12km E Bencecu de Jos, 9km SE Remetea Mică, 7km S Bogda, 5km N Stanciova, 13km NE Recaş, 30km NE Timişoara, 30kmSE Arad, Banat
46	25.11.2014, 03.52;25	3,2	32	45.8544  N	27.155 E	DN2L, Cimitirul eroilor germani, 5kmSV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
45	25.11.2014, 01.20;20	2,1	33	45.8521 N	27.1508 E	5km E Ţifeşti, 7km SE Panciu, 13km SE Fitioneşti, Vrancea
44	24.11.2014, 17.06;08	2,9	109	45.4641 N	26.308 E	V Gura Teghii, Furtuneşti, N Lunca Priporului, Nehoiaşu, E Colţu Pietrii, Vrancea
43	24.11.2014, 02.45;06	2,4	34	45.8655 N	27.1733 E	3km V Mărăşeşti, 4km NV Tişiţa, 6km SE Panciu, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
42	24.11.2014, 01.22;49	2,3	32	45.8349 N	27.1816 E	Bătineşti, Tifeşti, 1,5km SV Tişiţa, 3km NV Bizigheşti, 6km N-NV Garoafa, Vrancea
41	23.11.2014, 22.57;59	2,0	31	45.8349 N	27.1816 E	Pătrăşcani, 2kmSV Tişiţa, 5 km N Garoafa, Vrancea
40	23.11.2014, 12.16;14	2,7	29(30)	45.8137 N	27.2083 E	Bizigheşti, 3km S Tişiţa, 3kmN Garoafa,, 12km N Focşani, Vrancea
39	23.11.2014, 09.03;07	2,0	33(34)	45.8544 N	27.1828 E	2km NV Tişiţa, 6kmSV Mărăşeşti, Vrancea
38	23.11.2014, 07.27;58	2,4	34(35)	45.845 N	27.1889 E	1km V Tişiţa, 6km SV Mărăşeşti, Vrancea
37	23.11.2014, 06.14;58	2,0	31	45.8369 N	27.1736 E	0,5kmN Pătrăşcani, 2,5km V-SV Tişiţa, Vrancea
36	23.11.2014, 06.01;58	2,6	31	45.823 N	27.175 E	Pătrăşcani, Bătrâneşti, Bizigheşti,3kmSV Tişiţa, , Vrancea
35	23.11.2014, 04.21;05	2,5	34	45.8509 N	27.1852E	2km V-NV Tişiţa, , 4km SV Mărăşeşti, Vrancea
34	23.11.2014, 03.14;39	2,5	34	45.8819 N	27.161 E	3km V Mărăşeştii, , 4km E Satu Nou, 5km SE Panciu,  Vrancea
33	23.11.2014, 02.22;43	2,0	16	45.6  N	27.1151 E	0,5km NE Popeşti, , 1km E Urecheşti, 10km SV Focşani, Vrancea
32	23.11.2014, 00.19;19	2,3	40	45.8692 N	27.1976 E	1km V Mărăşeşti, 7km E-SE Panciu, Vrancea
31	22.11.2014, 23.05;33	2,0	34	45.897 N	27.1837 E	2km NV Mărăşeşti, 6km E-SE Panciu, Vrancea
30	22.11.2014, 22.38;33	2,0	33	45.8773 N	27.1796 E	2km V Mărăşeşti, 7km SE Panciu, Vrancea
29	22.11.2014, 22.30;56	3,1	36	45.853 N	27.1859 E	2km V-NV Tişiţa, 3km SV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
28	22.11.2014, 22.24;47	2,8	34	45.8626 N	27.1644 E	3,5km V-SV Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 6km SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
27	22.11.2014, 21.32;36	2,1	36	45.8814 N	27.1789 E	3km V Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 7km E-SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
26	22.11.2014, 21.27;39	2,0	39	45.8688 N	27.1185 E	1km SE Satu Nou, 1km E Ţifeşti, 4km SE Panciu, 7km V Mărăşeşti,, Vrancea
25	22.11.2014, 21.14;17	5,7	39(30)	45.8652 N	27.1584 E	Panciu, 4 km V Mărăşeşti, 4 km V-NV Tişiţa, 5km V-NV Tifeşti, Oleşeşti, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
24	20.11.2014, 14.38;10	2,0	2	45.3462 N	25.2612 E	7km E Dragoslavele, 7 km E-SE Rucăr, 20km NV Moroieni, Argeş
23	19.11.2014, 21.07;22	3,6	127	45.4877  N	26.3472  E	5km V Gura Teghii, 7 km N-NE Nehoiu, 15km V Lopătari , Vrancea
22	18.11.2014, 21.22;41	2,6	129	45.8005 N	26.8286 E	Farcaş, S Jgheaburi, 3km V Reghiu, 5km E-SE Năruja, , Vrancea
21	18.11.2014, 01.30;31	2,4	67	45.8622 N	26.8801 E	4 km SV Vidra, 8 km N Reghiu, 8 km NE Năruja, Vrancea
20	17.11.2014, 12.06;03	2,2	16	45.6427 N	27.6971 E	5 km Pechea, 5 km NV Slobozia Conachi, 6km S Costache Negri, 8 km NV Izvoarele, jud. Galaţi, Moldova
19	15.11.2014, 09.07;15	2,1	11	46.1334 N	20.9041 E	6 km NE Şetitin, 4 km N Şemlac, 10 km E Nădlac, 10 km V Pecica, 9 km S Peregu Mare, Ungaria???
18	11.11.2014, 10.39;02	2,0	3	46.3613 N	21.6525 E	2 km V Pâncota, 4 Km E Caporal Alexa, DJ792C ,V Seleuş, E Sântana, S Zărand, Crişana
17	10.11.2014, 07.30;59	3,1	152	45.6334  N	26.5222 E	Brădăceşti, Nereju Mic, 16 km V de Jitia  V-SV Nereju,  , NE Gura Teghii, Vrancea
16	10.11.2014, 07.11;56	2,9	115	45.5236 N	26. 6239 E	3 km NV Grunji, Buştea, Jgheab, N Mănzăleşti , NE Gura Teghii, Vrancea
15	9.11.2014, 20.39;12	3,0	134	45. 5408 N	26. 4547 E	3km N Varlaam, 7 km N-NE Gura Teghii, 6 km V- NV Terca, NV Lopătari, V Bisoca, Vrancea
14	8.11.2014, 11.43;07	3,2	86	45.7832 N	26.5755 E	11 km V Paltin, 9 km NV Nereju, E Comandău, Vrancea
13	8.11.2014, 07.01;14	2,9	140	45.629 N	26.592 E	11 km NV de Jitia,  V Neculele, Vrancea
12	6.11.2014, 23.17;26	2,4	79	45.802 N	26.7551 E	Prahuda ,  Paltin, 4 km S Năruja, 9 km NE Nereju, Vrancea
11	6.11.2014, 11.51;24	2,1	13	44.5658 N	26.3071 E	Str. D.G. Radu, Surlari, comuna Petrăchioaia, 6 km NE Afumaţi, 10 km NE Bucureşti
10	5.11.2014,  7.37;49	3,6	170	45.7753 N	26.5359 E	12 km SV Nereju, Vrancea
9	4.11.2014, 17.51;19	2,1	15	45.3758 N	23.0657 E	8 km N Uricani, Munţii Retezat, 15 km   V Petroşani
8	3.11.2014, 15.14;55	2,8	8	46.194N	21.9545E	4 km S Nadăş, Munţii Zarandului, 9 km N N Bârzava,  Crişana,49 km  Arad
7	3.11.2014,  15.09;59	4,5	119	45.5716 N	26.4019E	NE Siriu, Caşoca,  10 km N Gura Teghii, V-NV Terca, Vrancea
6	3.11.2014, 1.28;59	2,9	125	45.562 N	26.599 E	N Buştea,  8 km NV Grunji, N Mânzăleşti, Lopătari, V -NV Bisoca S-SV Nereju Mic,, , Vrancea
5	2.11.2014, 21.26;19	2,6	102	45.6069 N	26.5764 E	N V Pleşi, V Neculele, SV Nereju Mic , Vrancea
4	2.11.2014, 12.44;14	2,6	109	44.6455  N	26.6951  E	N Neeculele, S Chiricani, Nereju Mic, Vrancea
3	1.11.2014, 11.40;17	2,5	31	44.49  N	22.69 E	3 km NE Devesei, 16 km S Drobeta-Turnu Severin, Banat
2	1.11.2014,  1.41;05	2,5	5	45.1621  N	22.2451 E	E Teregova, V Rusca, N Teregoviţa, ≈65 km SE Haţég, Banat
1	1.11.2014,  1.00;04	4,8	4 (2emsc)	45.1647N	22.2912E	1 km N Teregova, N Verendin, 30 km Carasebeş, ≈65 km SE Haég, Banat

Cutremurul cu magnitudinea 4,8 ce a fost pe 1 Noiembrie, a fost la FOARTE MICĂ ADÂNCIME (INFP a anunţat 4km, iar EMSC la numai 2 km adâncime!).
Cutremurul a fost simţít nu doar de locuitorii din Caransebeş sau din Reşiţa, dar şi de cei din Deva, Simeria  şi Alba Iulia, coform mărturiilor scrise.  

El a fost urmat (după 41 de minute) de o replică cu magnitudinea 2,5,  cu epicentrul foarte aproape de precedentul. Au fost de fapt mai multe replici, între care şi una cu magnitudinea 2,5 pe care INFP nu le-a mai menţionat pe site-ul său, dar a fost semalat pe EMSC. Un reprezentant al INFP a spus la TV că de fapt acolo (în Banat) sunt cutremure tot timpul - să fie ceva asemănător cu Izvoarele?

Observăm apariţia a numeroase cutremure de mică adâncime în partea de vest a ţării -  un fenomen cu totul neobişnuit. Să fie o legătură cu concesionarea a un milion de hectare în partea de vest a ţării unei firme controlate de Gazprom, pentru prospectarea şi pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi de gaze (de şist) până la epuizarea lor?
Iată că pe 11 noiembrie s-a produs un cutremur de mică adâncime şi la Pâncota, în Crişana.

Printr-o interesantă coincidenţă, în zona Pâncota , o firmă condusă de "un sirian, Teodor Voştinar"  a forat în 2003  5 sonde şi a găsit zăcăminte de petrol, gaze naturale, apă plată şi apă termală.
În 2012 aflam din presă că firma Universal Premium (cu sediul în Luxemburg,), cu finanţare asigurată de Universal Premium Fund.
 Preşedintele Universal Premium Fund, Ioan Teodor Voştinaru a declarat că firma a instalat în zona Pâncota 7 sonde, pentru exploatarea petrolului şi gazelor aflate la adâncimi cuprinse între 450 şi 2100m.
Fondul de investiţii Universal Premium Fund , SICAV-SIF, înfiinţat în 2007  are ca domeniu principal de activitate tocmai  descoperirea și producția de țiței, gaze naturale,  a resurselor de ape minerale şi folosirea "resurselor verzi".
Firma a început să exploateze din anul 2013 ape minerale, la un nivel de 15.000 tone/an, intenţionând să ajungă la 50.000 tone/an în 2015 şi 2016.
Din 2015 se va începe şi producţia de petrol. Se pare că se exploatează deja şi apa geotermală.  Reprezentantii companiei se asteapta ca încasările să depăşească un miliard de dolari pe lună.(!). Rămâne de văzut cum se va împăca exploatarea apelor minerale cu activităţile de extragere a petrolului şi a gazelor...

În zona Fitioneşti se exploatează gaze de şist - la 20km de Mărăşeşti
http://nazone.ro/2013/08/ce-fel-de-gaze-exploateaza-rompetrol-la.html

Nabucco revine in actualitate

28.09.2014

Turcia a demarat proiectul TANAP

30.11.2014

Slovacia propune proiectul Eastring, prin Romania 

O noua escrocherie cu carduri de credit

Păstraţi chitanţele când plătiţi cu cardul!

Poliţía franceză a depistat un nou tip de fraudă cu carduri bancare
Escrocheria se baza pe complicitatea unor mici comercianţi şi a făcut se pare sute de victime, din conturile cărora au dispărut se pare sute de mii de euro.
Se foloseau terminale de plată false, care înregistrau fără ştirea victimelor toate datele cardului bancare şi codul acestuia.
Victimele primeau bon (chitanţă) pentru o cursă de taxi, de pildă, sau pentru o cumpărătură oarecare, ca de obicei şi primeau cardul bancar înapoi. Terminalul de plată nu era însă conectat la bancă.
O carte de credit cu caracteristicile celei copiate era folosită în străinătate (Tailanda şi SUA) pentru a scoate bani din contul victimei.
Poliţia a anchetat cazul timp de un an, pentru a prinde cât mai mulţi suspecţi. Au fost arestate 15 persoane, iar alte 10 fuseseră încarcerate cu o zi înainte.

Escrocheria a fost descoperită cu ajutorul chitanţelor fictive, pe care unele dintre victime le păstraseră.
Iniţiatorul fraudei a fost un escroc recidivist de vreo 50 de ani, care mai furase din conturi furând datele unor cărţi bancare prin bancomate (ATM-uri) piratate, dar apoi a imaginat fraudarea cu ajutorul terminalelor de plată false. Comercianţii complici, precum şi o bandă de tineri din regiunea pariziană erau trimişi în străinătate să scoată bani cu cardurile falsificate, ocazie cu care se răsfăţau ducând o viaţă de lux.

Posesorii de carduri bancare au fost avertizaţi şi sfătuiţi să-şi verifice conturile.

Tigareta electronica mai cancerigena decat tutunul

Ţigaretele electronice puse în discuţie

Un studiu japonez (la care face referire Radio Canada prin AFP ) a arătat că în vaporii produşi de ţigareta electronică se găsesc substanţe cancerigene în cantitate uneori mai mare decât în fumul de tutun.
Vaporii absorbiţi conţin formaldehidă (formol), acroleină, glioxal (etanedial) , metilglicoxal, acetaldehidă (etanal), în proporţii variabile, în funcţie de marca analizată - fiind constatate diferenţe importante între diferitele mărci.
Cel puţin unele dintre aceste substanţe sunt considerate ca fiind cancerigene.
La una dintre mărcile de ţigarete electronice s-a găsit un nivel de formaldehidă de 10 ori mai ridicat decât la o ţigaretă tradiţională , spune Naoki Kunugita, unul dintre autorii studiului.
Aceste cantităţi cresc dacă se supraîncălzeşte firul rezistiv integrat.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut în august interzicerea vânzării ţigaretelor electronice minorilor şi folosirii lor în spaţiile publice închise, esstimînd că ele sunt periculoase în special pentru adolescenţi şi pentru femeile însărcinate.
OMS a cerut de asemenea ca inscripţii de genul " ajutor pentru lăsarea de fumat" să fie interzise până ce fabricanţii vor furniza dovezi ştiinţifice care să dovedească eficacitatea metodei.

În acelaşi timp, specialiştii reamintesc   efecte nocive ale fumatului (unele fiind vizibile):

• Mici cheaguri de sânge pot astupa vase sanguine (acest risc e de două ori mai ridicat la fumători decât la ceilalţi), existând chiar riscul morţii subite.
• Fumătorii pot avea acnee, ca urmare a reducerii circulaţiei sanguine în piele.
• Gura fumătorului miroase urât, ceea ce desigur nu este plăcut pentru cel cu care vrei să ai o relaţie
• Femeile fumătoare au tendinţa de a avea mai mult păr pe antebraţe, din cauza creşterii producţiei de hormoni masculini. Ţigările reduc nivelul de hormoni feminini , creşte în schimb nivelul de hormoni masculinii, apărând uneori chiar şi o mustăcioară la femeile fumătoare.
• Fumatul strică elesticitatea pielii şi face ca figura să pară obosită. 
• Viaţa sexuală a femeilor fumătoare are de suferit, din pricina reducerii apetitului sexual.
• În cazul bărbaţilor, fumatul reduce fluxul sanguin către penis, ceea ce le poate cauza probleme sexuale bărbaţilor fumători.
• Fumătorii au părul casant şi au mai multe şanse de a cheli şi de a încărunţi. Produsele chimice din ţigarete se depun în firele de păr şi le fac să cadă mai repede.
• Riscul de cancer de plămâni e foarte mare şi el creşte în funcţie de vârsta la care s-a început fumatul şi  numărul de ţigări fumate .
• Gudronul din fumul de ţigară îngălbeneşte dinţii şi favorizează cancerul gurii.
• Unghiile sunt şi ele îngălbenite de la fumat
• Nicotina favorizează şi apariţia ulcerului
• Fumul de ţigară alterează calitatea spermei . 
• Produsele chimice din ţigarete trec prin cordonul ombilical şi afectează fătul în cazul femeilor gravide.
• Contrar a ceea ce se crede în mod obişnuit, fumătorii sunt mai stresaţi decât ceilalţi.
• Ridurile apar mai de timpuriu la fumători, prin reducerea nivelurilor de colagen şi de elastan.

• Fumătoarele sunt mai predispuse la obezitate, în special zona abdominală fiind prima care se ingroaşă. La fetele de 16-24 de ani, cele mai obeze sunt fumătoarele.

Dreptul de a nu fi supus unui tratament degradant

Am citit în presă că unii deţinuţi s-au plâns de condiţiile de trai din penitenciare şi au considerat că au fost supuşi unor tratamente degradante. Şi o parte dintre ei au obţinut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Pentru asta a fost găsit vinovat statul român, care nu a asigurat persoanelor condamnate pentru diferite delicte sau crime condiţii de trai confortabile, deşi persoanele respective erau condamnaţi la executarea unor pedepse care se presupune că nu sunt plăcute (altfel nu ar mai fi pedepse).


Dar sunt şi multe alte categorii de cetăţeni români care sunt supuşi la condiţii degradante , fără a fi fost condamnaţi la executarea de pedepse pentru diferite vini.

În 2012, deţinuţilor le-au fost acordate 814.092 de consultaţii medicale, adică 26,4 consultaţii, în medie, fiecărei persoane private de liberate. Persoanele aflate în libertate credeţí că sunt văzute de medic de mai mult decât de două ori pe lună? 

Asiguraţii care plătesc CAS au dreptul , dacă au între 18 şi 39 de ani, să fie consultaţi de medicul de familie o dată la 3 ani preventiv , în anul în care se face evaluarea stării de sănătate având dreptul în total la maximum două consultaţii. În cazul în care există o boală cu potenţial epidemic confirmată, se decontează o singură consultaţie pe lună. 

De exemplu pacienţii din (să zicem doar unele) spitale.

    * Am văzut la televizor cum pacienţii de la un spital de pneumoftiziologie din Capitală, care primeşte pacienţi bolnavi de TBC din 39 de judeţe sunt trataţi într-un spital care nu mai are autorizaţie de funcţionare de 10 ani!

Cotidianul britanic „The Sun” a calificat anul trecut  România ca fiind focarul de infecție al Europei în privința TBC. 

În judeţul Neamţ, de pildă, în anul 2012, s-au înregistrat 360 de cazuri noi de tuberculoză (incidenţă de 64,5 la 100.000 de locuitori). Ei se adaugă la cei depistaţi în anii anteriori. Nu ştim cât este numărul lor tota. 

În condiţiile recrudescenţei acestei boli a mizeriei , care fusese aproape eradicată în România înainte de 1989, 2000 de bolnavi  sunt "trataţi" într-o clădire care stă să cadă, în care condiţiile de igienă sunt evident nerespectate, fiind suficient să vezi pereţii jupuiţi. Iar să ţi se aducă mâncare în găleţi, ăsta nu e un tratament degradant? Cât despre banii alocaţi de spital pentru hrana pacienţilor, aceştia sunt mult mai puţini decât cei alocaţi de penitenciare pentru hrana deţinuţilor. Pacienţii sunt siliţi să accepte toate acestea, pentru că nu au alternativă. Ca şi condamnaţii din penitenciar, ei sunt siliţi să rămână acolo pentru că este singurul mod în care ar putea să-şi salveze viaţa. Deosebirea faţa de deţinuţi este că pacienţii nu au comis delicte sau crime, dar au  şi cotizat la sistemul de asigurări de sănătate. Lor nu numai că li se aplică un tratament degradant, dar nu li se respectă nici dreptul la îngrijiri medicale şi până la urmă dreptul la viaţă (tuberculoza putând deveni letală în condiţii mizere de trai şi în condiţii de tratament necorespunzător).
Acesta este doar un exemplu.
    * Pe curaj tv vedem că rudele unei bătrâne au depus plângere că aceasta a fost maltratată la  Spitalul Clinic Municipal "Arhanghel Mihail", în martie, aducând ca dovezi vânătăile de pe corpul bătrânei şi faptul că nu au putut să o vadă câteva zile după internare.
Asistentele de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova au fost amendate (în octombrie) pentru că nu au tratat o paciente de 65 de ani bolnave de diabet, dependentă de insulină, ci au legat-o de pat . Femeia a decedat. Asistentele vor plăti timp de 3 luni cu câte 5-10% din salariu. Ieftină viaţa unui om, nu?
    * Centrul de Resurse Juridice relata în urmî cu ceva timp că "bolnavii din spitalele de psihiatrie (din România n.n.) sunt supuşi unor tratamente inumane şi degradante.
Organizaţia a monitorizat 16 spitale de psihiatrie din România şi a constatat că saloanele sunt supraaglomerate, pacienţii sunt privaţi de libertate şi sunt trataţi inuman de personalul medical. Alimentaţia e sărăcăcioasă , condiţiile insalubre.  În aceste stabilimente există un mare număr de decese. Iar aceşti pacienţi nu au comis delicte, în schimbau cotizat la CAS!

Ce propun aleşii noştri din Parlament pentru remedierea situaţiei?

În privinţa condiţiilor din penitenciare, se propune o amnisiere generală a deţinuţilor cu pedepse de până la 6 ani . Anterior se propusese amnistierea celor cu pedepse până la 7 ani, care a fost respinsă. Acum se propune amnistierea celor condamnaţi până la 6 ani. Argumentele ar fi acestea:

• Prea puţine locuri în penitenciare
• Condiţii precare de igienă în penitenciare (păduchi)

Domnul deputat Păun spune că oamenii intră sănătoşi în penitenciare şi ies de acolo bolnavi şi cu păduchi. Păi atunci peniteciarele ar trebui să fie desfiinţate, pentru că cei condamnaţi la pedepse mai lungi sunt cu atât mai expuşi la îmbolnăviri şi la parazitare cu păduchi.
Dar cine aduce, oare, păduchii în puşcărie? Şi cine îi împiedică pe deţinuţi să se radă pe cap ca să scape instantaneu de păduchi? (Oh, desigur ei ţin la frezele lor, mai bine să fie amnistiaţi).
Copilul unei colege a venit cu păduchi de la şcoală. Probabil nu ar mai trebui să meargă la şcoală - mă gândesc.
Dacă se va respinge, se va propune probabil amnistierea celor condamnaţi până la 5 ani şi jumătate şi tot aşa.
Presupunând că se va vota această amnistiere, cei condamnaţi ulterior la pedepse cu închisoare pe perioade de 5 ani se vor putea considera discriminaţi , pentru a fi fost condamnaţi pentru delicte pentru care alţii au fost amnistiaţi în masă. Ar putea fi o nouă sursă de venit pentru infractorii care nu recurg la violenţă. În primul rând, condiţiile lor de muncă se vor îmbunătăţi brusc: va deveni "aproape legal" să intre prin efracţie în locuinţele altora, să care de acolo tot ce îşi doresc şi să vândă produsele respective pe piaţă. Totul ar fi să nu le ia gâturile proprietarilor, ci să se mulţumească să-i ameninţe. Asta se poate realiza uşor prin apariţia de grupuri organizate, care să se impună prin numărul lor. Ar putea jefui astfel blocuri întregi odată, ca să meargă mai repede şi ar putea dechide târguri specializate unde să vândă "recolta" de obiecte. Eventual foştii proprietari şi-ar putea recupera bunurile plătindu-le din nou. Iar dacă vreun poliţist i-ar deranja, ei s-ar putea plânge la CEDO pentru discriminare. De asemenea, la intrarea în penitenciare ar trebui să se afişeze numărul de locuri disponibile, pentru ca infractorii să ştie care e situaţia. Dacă locurile din penitenciar s-au terminat, e clar că nu vor mai putea fi condamnaţi înainte ca cei aflaţi "înăuntru" să fie amnistiaţi la rândul lor.
S-ar putea face şi o programare, de pildă s-ar putea rezerva locuri pentru iarnă în penitenciar, unde e cald, ca să nu se mai cheltuiască bani cu încălzirea. În primăvară ar urma amnistierea şi reluarea activităţii anterioare (proxenetism, ori excrocherii, ori furturi, ori tâlhării, ori falsificări, ori corupţie de tot felul etc). În etapa a doua, aceste acţiuni nu vor mai fi incriminate de codul nostru penal.
Dacă deja se vorbeşte ca prostituţia să nu mai fie incriminată de codul penal, pentru că "fenomenul există oricum", aşa că se poate continua şi cu celelalte infracţiuni, care există şi acelea, oricum.
În acest fel statul şi-ar reduce cheltuielile cu penitenciarele şi o mare parte a populaţiei ar avea mijloace de trai fără a mai solicita locuri de muncă de la guvern. S-ar mări şi vânzările de bunuri de consum, pentru că cei care au fost jefuiţi vor fi nevoiţi să-şi cumpere, după posibilităţi desigur, alte obiecte de uz casnic. Eventual se vor înţelege cu "profesioniştii" să li se aducă alte obiecte, la preţ mai mic decât cel din magazin. "Profesioniştii" vor face cunoscut unde să fie contactaţi pentru tot felul de "servicii" ca: ameninţări, intimidări, furturi de anumite produse (eventual tablouri celebre din galerii de artă) ş.a.m.d.
Cei care nu vor avea cu ce plăti vor ieşi la cerşit.  Vor apărea manuale cu instrucţiuni specifice: texte , costumaţie, mimare de infirmităţi.
Şi iată cum, în acest mod simplu, o mare parte a populaţiei va avea un trai mai bun. prin grija parlamentarilor noştri.
Cât despre munca în folosul comunităţii, ca mijloc de coerciţie, nu vrem să auzim de aşa ceva! Munca e dăunătoare sănătăţii! Nu aveţi decât să vedeţi cât de mulţi salariaţi sunt bolnavi! Şi erau sănătoşi acum câţiva ani!
Altfel, am fi putut să ne gândim la soluţia ca cei condamnaţi la pedepse minore să muncească în folosul colectivităţii construind nişte noi penitenciare. Astfel s-ar crea noi locuri de muncă (pentru posturile ce nu vor putea fi acoperite cu condamnaţi) şi se va rezolva problema locurilor din penitenciar. Iar munca pe şantier nu pare să fie prea dăunătoare , de vreme ce mulţi români o practică şi fără a fi condamnaţi. 

Ce spuneţi?