Romanii din Italia

Cum sunt văzuți românii în Italia

Am găsit acum un articol apărut pe 11/07/2013 în publicația Il Giornale, scris de Fausto Biloslavo Giuseppe Marino .

Am găsit util să îl reproduc aici, ca să vedem cum văd italienii relațiile cu noi. Comentariile mele sunt scrise cu maron.

Schimb nebunesc Italia-România . La noi  criminalii, la ei afacerile .

  

De la sfârșitul comunismului un român din opt a emigrat. La noi este comunitatea care comite cele mai multe infracțiuni. Și în București 35.000 de firme italiene formând 10% din PIB

De la căderea comunismului în Europa de Est trei milioane de români și-au părăsit țara, ca și cum de la noi s-ar fi golit Sicilia și Campania. O treime din această maree umană trăiește acum în Italia.

 

Fotografia ce ilusrtează articolul pe care îl reproduc aici în traducere.
Nu a fost pusă, din păcate, nici o fotografie cu medicii români care muncesc în Italia.

Marea majoritate este cu siguranță oameni cinstiți, dar cu București în Europa din 2007, Italia este mai mult un paradis pentru infractorii din București. Conform rapoartelor poliției statului, în 2008  au fost  42177 de români incriminați sau arestați, iar în anul următor - 43228.

În aceiași ani, din Italia a inceput un alt exod, în direcția opusă. "Schimbul" nu fusese convenit: noi le-am implantat lor 35000 companii care se bucură de privilegiile pieței unice, dar nu și de inconvenientele monedei euro, ce nu a fost adoptată încă în România. Deci, ei au pierdut 13% din populație, dar au câștigat 10% din bogăție: la atât se ridică ponderea din PIB a zestrei aduse  de "Made in Italy" externalizate în România.

(Deosebirea este însă că profitul acestor întreprinderi se repatriază în țara de origine, în cazul acesta în Italia, ceea ce autorul articolului pare să uite - nn)

Un schimb nebunesc, care are ca urmare faptul că  românii din închisorile italiene sunt a doua populație din închisoari, între străini, cu 3661 de deținuți , numărul lor fiind în  creștere constantă. Mai rău, dacă te uiți la "cealaltă jumătate a criminalității": un deținut străin din patru este român, un record, legat de asemenea, de faptul că delincvența importată din București este specializată în exploatarea prostituției și în imigrația clandestină din țările de Est.

Italienii s-au îngrozit de mafioții români

Îngrijorător este faptul că românii se organizează în veritabile mafii proprii care le fac să pălească pe cele locale. Pe  20 iunie au fost emise 17 mandate de arestare ale procuraturii din Torino îndreptate împotriva tot atâtor  români  acuzați de delicte de tip mafiot, trafic de droguri și alte infracțiuni.

"Este prima dată în istoria noastră ca urmărirea penală să fie îndreptată spre o structură mafiotă compusă din străini ce operează pe teritoriul italian", a subliniat Gian Carlo Caselli, procurorul-șef din Torino. 

Iar în 2009, ministrul Justiției român, Cătălin Predoiu, a spus ceva alarmant: 40% dintre cei căutați cu mandate de  căutare internațională emise de București erau în Italia.

În același an, potrivit datelor de la Ministerul de Interne, românii s-au distins prin  107 tentative de omor, 2211 vătămărt corporale, 21 de abuzuri sexuale asupra minorilor, 12572 furturi, în creștere față de cele  12371 din anul precedent, 1302 jafuri, 1135 fraude legate de calculator. Pentru droguri au fost de 470 plângeri sau arestări iar 602 pentru exploatarea prostituției.

Începând cu anul 2004 românii au fost pe primul loc în rândul străinilor pentru crime, furturi și infracțiunea de viol.Fenomenul nu a fost stăpânit până în 2006, când forțele de poliție din cele două țări au inițiat schimburi de agenți operativi, șase super-polițiști români, care îi urmaresc pe conaționalii lor. Unul dintre aceștia, George, care a capturat zeci de fugari, este la sediul poliției din Nuoro. "La noi lucrurile sunt mai simple - a spus el răspicat - care greșește merge direct la închisoare, și iese. Infractorii noștri știu acest lucru. Și încearcă să vină să facă pagube în alte țări, mai avansate, mai democratice, dar, de asemenea "mai comode", pentru ei. "

Conform celor mai recente cifre oficiale românii din Italia sunt 968 576, prima populație străină. În realitate, numărul adevărat  ar fi în jur de un milioan și 300 de mii.  

Există, desigur, de asemenea, și o mulțime de oameni care lucrează. În calitate de  contribuabilii din țara noastră, sunt primii dintre străini, datorită numărului, reprezentând 18,1%, deși se declară salarii de numai 9100 de euro în medie. (Probabil pe an n.n.) Dar, de asemenea, munca cinstită a contribuit, conform datelelor Fundației Leone Moressa, la dezvoltarea România. Români, după chinezi, trimit acasă cele mai mari sume de bani, cu un total de 894 milioane de euro.

(Nu se spune însă cât reprezintă în bani contribuțiile reprezentate de taxe și impozite plătite de către români, dar și cât de mare e importanța muncii prestate de către acești români pentru economia Italiei.  Pentru că acești 1,4 de milioane de români -mai puțin numărul amintit de infractori  -  -muncesc cinstit , pentru salarii în general mai mici decât ale italienilor, de multe ori „la negru”, adică fără a beneficia de asigurări sociale  și contribuie la dezvoltarea economică a Italiei. )

"Schimbul" marchează un buget mult pe roșu pentru noi. România a fost "invadată" de companii italiene. Țara noastră este al doilea cel mai mare partener comercial după Germania.

Hemoragia  s-a terminat, dar ne-a costat scump. "Relocarea din anii nouăzeci e o fază  terminată. 

(Deci italienii și-au retras investițiile , să înțelegem -n.n.) Acum investițiile italiene se dezvoltă în agricultură și în energia regenerabilă de la  fotovoltaice la hidroelectrică ", spune avocatul din Timișoara Andrea de Polo, aflat de 13 ani în România. 

Dintre cele 35 de mii de companii o bună parte este inactivă, dar celelalte de schimb au atins în ultimii ani  vârfuri  de 12 miliarde (de euro, bineînțeles). 

De altfel România, făcând parte din Uniunea Europenă, dar evitând problemele monedei euro cunoaște  cu o creștere economică strălucită. 

(Păcat că această creștere economică nu se vede și în nivelul de trai al românilor, pentru că miliardele produse de companiile străine merg în țările patronilor acestora -n.n.). 

"Costul forței de muncă este în creștere nominală - subliniază De Polo în Il Giornale - Dar  investiția în euro compensează creșterile datorită  deprecierii leului, moneda locală." 

(Da, creșterile de salarii sau de pensii mai mici decâ inflația reprezintă de fapt scăderi de salarii. Iar creșterea egală cu inflația nu este decât o actualizare, nu o creștere. Iar dacă actualizarea se face târziu față de perioada de devalorizare a leului pe care ar trebui să o compenseze,diferența crează de asemenea o pierdere în puterea de cumpărare a salariaților și pensionarilor respectivi - n.n.) 

Am angajat 800 de mii de oameni, în timp ce la noi este o explozie a șomajului. Păcat pentru noi: schimbul nebunesc e făcut  acum, și Italia nu a fost capabilă să-l gestioneze.

Romi și români în Franța și in Romania

Roma pentru rromi, în România

Imagine Google de la intrarea în cartierul Ponorâta
Se vede o casă mare și nouă, iar pe cealaltă parte a drumului o serie de case mai mici, unele chiar prăpădite, altele noi și mai bune decât ale multora din satul învecinat.

Presa franceză (20 minutes fr) a reatat pe 7 aprilie  despre ajutorul pe care organizația „ROMA”, care ajută din nou pe rromii de la noi.
Ultima acțiune se desfășoară la Ponorâta, lângă  satul Coroieni. Acolo, la Ponorâta, ni se spune că trăiesc 450 de persoane ce au fost victime ale unui pogrom în 1991, într-un sat de lângă Baia Mare.
De atunci, adică de 24 de ani aceste persoane trăiesc în condiții improvizate la Ponorâta, fără electricitate, cu apă curentă insuficientă.
Organizația nordică   „ROMA”  desfășoară acum sub conducerea lui Aurélien Dierckens un proiect în valoare de 200 000 de euro  pentru a construi o cantină și a forma animatori perișcolari pentru a favoriza școlarizarea copiilor din acele sălașuri.
„Domnul Ionescu”, ce s-a întors la Ponorâta după mai mulți ani petrecuți în Franța, la Fort de Mons aproape de Lille povestește presei că acolo, la Ponorâta, erau siliți să trăiască în afara civilizației și
NU AVEAU LIBERTATEA DE A COMUNICA CU CEILALȚI ! 
El a a dăugat că „rromii trebuie să poată să socializeze cu ceilalți”. 
El nu a descris modalitățile prin care rromilor li se interzicea „comunicarea cu ceilalți”.
Chiar, ar trebui să aflăm asta, pentru că evident ar fi ceva complet în afara legii . Ce păzește Poliția?

Iată și altă imagine Google din Ponorâta.
Imaginea datează din august 2012 și ne arată case racordate la electricitate, inclusiv casa cea nouă din centru, care are grajduri la parter. Care o fi situația acum?

Nomazii din Franța cumpără copii din România

Tot presa franceză a scris pe 8 aprilie despre traficul (prezumtiv) de copii în care sunt acuzați doi români
Au fost cerute pedepse cu închisoarea: 7 ani pentru vânzători și 2 ani pentru cumpărători!
Agenția AFP relatează că patru români (nu se precizează etnia) au fost deferiți justiției la Marsilia pentru organizarea de trafic de copii. 
Cumpărătorii, Mike și Carmen Gorgan precum și Marius Demestre și Kelly Sara provin din comunitatea „oamenilor de voiaj”. (Persoane ce declară că nu au domiciliu stabil și au un statut aparte în Franța). 
Soții Demestre au păstrat până acum copilul cumpărat, pentru că acesta nu a suportat să fie plasat în altă familie de adopție, dar soții Gorgan nu au putut păstra copilul cumpărat decât câteva săptămâni. Avocatul cumpărătorilor a explicat că acestor familii de „oameni ai voiajului” nu li se permite în general să adopte copii, astfel încât au recurs la căi ilegale pentru a-i obține.  
Cei care au furnizat copiii sunt Ilie Ioniță și concubinii a trei dintre surorile lui (Valeriu Rosu, Florian Stan și Florin Coman). Ei organizaseră (conform acuzării) o rețea foarte bine organizată și riscă pedepse până la 10 ani de închisoare pentru trafic de ființe umane și asociere infracțională.
Procurorul spune că se crease o adevărată „uzină de copii”, concepuți special pentru a fi vânduți.
În același dosar mai sunt urmăriți penal și Jonathan Demestre, fratele lui Marius, Fana Moise (una dintre surorile lui Ilie Ioniță și concubina lui Florin Coman), care și-a vândut copilul. 

Mercedes Sprinter

Acuzații, care beneficiază de interpreți, nu recunosc faptele, dar nu sunt credibili (se spune). 
Prețurile vehiculate ar fi 8000-9000 de euro și un Mercedes Sprinter. Valeriu Rusu a explicat că acești bani și mașina ar fi fost un ajutor de înmormântare pentru un unchi. De fapt, ar fi prețul pentru copilul lui Valeriu și Daniela Ioniță.
Tranzacția a fost denunțată de un „anonim”.
Acuzatorii amintesc de un caz similar petrecut în Corsica. Acolo a fost vândut un băiețel născut în 2013 de către Fana Ioniță, cuplului Demestre. 
Alte două tranzacții similare nu s-au finalizat -fiind implicat un copil al altei surori a lui Ilie Ioniță. 
Ilie Ioniță a declarat că el voia să-l escrocheze pe Jonathan Demestre și deci să-i ia banii fără să-i dea copilul.
La rândul său, Jonathan Demestre a declarat judecătorului de instrucție că 
„ se știe că românii își vând copiii”. 

Relatiile franco-romane

Relațiile dintre Franța și România sintetizate pe site-ul Ambasadei Franței la București

Pe site-ul Ambasadei Franței , la rubrica „Dosare țări” sunt prezentate succint toate țările , la fiecare fiind o scurtă introducere cu menționarea principalelor caracteristici ale relațiilor dintre Franța și țara respectivă.
Iată ce scrie despre România

Relațiile dintre Franța și România sunt vechi și bogate. Sprijinul puternic și constant acordat de Franța pentru a dubla candidatură de aderare a României la Uniunea Europeană și la NATO s-a înscris în această tradiție a relațiilor privilegiate ce unesc cele două țări . Franța are, de asemenea, în România un aliat a cărui apropieree ne este prețioasă în cadrul forurilor multilaterale.
Câțiva nori au umbrit însă  relațiile din ultimii ani: sosirea în Franța a populațiilor "rom" originare din România (și problemele de integrare socială pe care le aveau), precum și reticența țării  noastre, alături de alte state, la deschiderea spațiului Schengen  României.

Les relations entre la France et la Roumanie sont anciennes et riches. Le soutien appuyé et constant apporté par la France à la double candidature de la Roumanie à l’adhésion à l’Union européenne et à l’OTAN s’est inscrit dans cette tradition de relations privilégiées unissant nos deux pays. La France dispose par ailleurs avec la Roumanie d’un allié dont la proximité nous est précieuse dans les enceintes multilatérales.Quelques nuages sont venus cependant ternir les relations ces dernières années : l’arrivée en France de populations « roms » originaires de Roumanie (et les problèmes d’insertion sociale qu’ils présentaient), ainsi que la réticence de notre pays, aux côtés d’autres, à l’ouverture de l’espace Schengen à la Roumanie.

Victoria Nuland la Bucureşti

Sub-secretarul de Stat pentru Europa şi Eurasia al SUA, Victoria Nuland soseşte azi 13 ianuarie în vizită oficială la Bucureşti. Doamna Nuland va efectua în această săptămână vizite în Germania, (pe 12 ianuarie) România,(pe 13 ianuarie)  Bulgaria (pe 15 ianuarie) şi Franţa (vineri 16 ianuarie).

Şeful misiunii diplomatice în România este dl. Douane C. Butcher, însărcinat de Afaceri ad interim din anul 2012.

În Bulgaria , Victoria Nuland îl va însoţi pe şeful diplomaţiei americane, seccretarul de Stat  John Kerry, urmând apoi vizita comună la Paris. 
Ambasadorul SUA în Bulgaria este doamna Marcie Berman Ries (la acest post din 2012).

John Kerry a efectuat o vizită în India , după o escala sâmbătă la Munchen, în Germania.  Duminică 11 ianuarie secretarul de Stat a asistat la reuniunea la vîrf a investitorilor internaţionali la Ahmedabad, fiind însoţit de o delegaţie de oameni de afaceri americani. iar luni a ajuns în Pakistan, pentru a întări cooperarea antiteroristă. De acolo secretarul de Stat va merge în Elveţia, la Geneva (pe 14 Ianuarie), unde se va întâlni cu omologul său iranian Mohammad Javad Zarif, iar pe 15 ianuarie va face prima sa vizită oficială în Bulgaria,  şi apoi la Paris, unde va fi primit de ministrul Afacerilor străine  Laurent Fabius. (Conform Le Figaro).
Viziza secretarului de Stat în India pregăteşte vizita preşedintelui Barack Obama , ce este invitat de Primul ministru Modi în India pe data 26 Ianuarie.

Mâine (14 ianuarie) ministrul Afacerilor străine al Marii Britanii, Philip Hammond va vizita de asemenea Bulgaria.
( Am aflat pe 14 ianuarie că el a venit şi în România, fiind primit de preşedintele Iohannis şi de premierul Ponta, dar presa străină relatează doar vizita sa în Bulgaria, unde l-a întâlnit pe omologul său)
Până la sfârşitul lunii, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg va face la rândul său o vizită în Bulgaria.

##############################################################################################

Actualizare 15.01.2015
John Kerry a subliniat angajamentul SUA pentru prosperitatea Bulgariei
Conform presei bulgare, Secretarul de Stat al SUA i-a declarat Primului ministru bulgar (omologul său, cu care s-a întâlnit) că Bulgaria şi SUA sunt parteneri de peste un deceniu în NATO şi Articolul 5 din Tratat rămâne neclintit. 
John Kerry a subliniat de asemenea angajamentul Statelor Unite pentru prosperitatea şi securitatea fiecărui cetăţean bulgar. 
Parteneriatul strategic între cele două ţări a fost reafirmat în cursul întrevederii cu Boiko Borisov , apoi fiind formate patru grupe de lucru pentru strângerea relaţiilor în diferite domenii: securitate şi apărare, securitatea energetică a Bulgariei, suveranitatea legii şi educaţie.  John Kerry s-a întâlnit şi cu preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, prilej cu care s-au discutat reformele în domeniile energiei, ale pensiilor şi al sănătăţii, dar a fost evidenţiată şi contribuţia Bulgariei în operaiunile din Afganistan şi Irak şi importanţa acestei ţări în apărarea regiunii Mării Negre.
Pe de altă parte, Boyko Borisov a anunţat că obiectivul economic al Bulgariei pe anul 2015 este absorbţia 100% a fondurilor europene .

O nouă viziune asupra aderării Bulgariei şi României la Schengen

Preşedintele Parlamentului european Martin Schulz a declarat la Strasbourg că problema aderării Bulgariei şi omâniei la Schengen ar trebui rediscutată. Cele două ţări au îndeplinit criteriile ce le-au fost cerute. Dar ar trebui să se discute cu cele două ţări capacitatea lor de a apăra frontierele lor exterioare. Preşedinţia letonă a UE va iniţia dezbateri pe această temă. 

Fondul european pentru investitii strategice

UE crează un fond pentru relansarea economică a statelor membre

«Creem un nou Fond european pentru investiţii strategice», (EFSI) care va permite «mobilizarea a 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani» a declarat Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei europene , la Parlamentul european.
«A venit timpul să lansăm lucrări şi să repunem Europa la lucru. Nu avem nevoie de alţi bani, dar avem nevoie de un nou început şi de multe investiţii» a subliniat el. 
Preşedintele Comisiei europene a evocat posibile proiecte de investiţii: 
«Văd copii dintr-o şcoală din Tesalonic lucrând pe calculatoare foarte noi, văd un francez încărcându-şi maşina electrică pe autostradă», 

Dar guvernul României s-o fi gândit la nişte proiecte strategice, pentru dezvoltarea României? Adică proiecte de dezvoltare durabilă, care să aducă beneficii României pe termen lung ? 

Planul, anunţat în Noiembrie,  se va sprijini pe o parte din bugetul european şi pe BEI, Banca Europeană de Investiţii, dar nu se va alimenta din contribuţiile directe ale statelor membre, chiar dacă uşa e deschisă pentru fiecare dintre statele participante.

"Statele membre ar trebui să participe la acest fond pentru a-i creşte eficacitatea" a spus domnul Junker în limba germană, cu adresă directă spre Berlin. "Trebuie să fim conştienţi că avem o comunitate de destin, asta implică solidaritatea cu toată lumea" a argumentat el, subliniind că sumele din contribuţiile statelor membre nu ar urma să fie contabilizate în deficitul lor şi nici în datoria lor. 
Răspunzând criticilor că acest plan ar fi lipsit de ambiţie, el a afirmat că banii mobilizaţi "sunt mai importanţi decât ceea ce pot face singure statele membre".
El nu a exclus ca fondul să depăşească 315 miliarde de euro. "Avem nevoie de un mecanism supplu, simplu de utilizat, care să poată să se dezvolte cu timpul. El va putea să fie reînoit în 2018, 2019, 2020" a mai adăugat el. (conform Agenţiei AFP)

Luxemburg nu pierde timpul 

Guvernul din Luxemburg acţionează rapid, prezentând deja Comisiei europene 35 de proiecte, care să fie parţial finanţate prin programul de investiţii european.
Cele mai multe dintre  proiectele prezentate Comisiei sunt cunoscute şi dezbătute de mult timp. Mai ales şantierul viitorului tramvai din oraşul Luxemburg , ce ar costa cam 500 de milioane de euro.
Marele Ducat a propus de asemenea Comisiei  dublarea căii ferate dintre Bettemburg şi capitală, precum şi reconversia situlurilor industriale de la Dudelange şi de la Wilz, precum şi îmbunătăţirea eficacităţii energetice. (conform lessentiel lu ).

De unde vor veni banii

Planul de investiţii dispune de trei axe:
1. Mobilizarea resurselor financiare de investiţii fără mărirea datoriei publice
3. Susţinerea proiectelor şi investiţiilor în domenii cheie cum ar fi infrastructurile, educaţia, cercetarea şi inovarea
3. Eliminarea barierelor sectoriale şi a altor obstacole financiare şi nofinanciare pentru realizarea investiţiilor.
Ameliorarea mediului de investiţii

În cadrul bugetului UE va fi creată o garanție în valoare de 16 miliarde EUR, care va fi alocată fondului . BEI va angaja 5 miliarde EUR. 

CUM VA FUNCȚIONA FONDUL ÎN PRACTICĂ?

Rolul Fondului este de a mobiliza fonduri private suplimentare în sectoare și domenii

specifice . Se estimează că efectul multiplicator al fondului va atinge 1:15 prin investiții în

economia reală. Acesta este rezultatul capacității inițiale de asumare de riscuri a fondului și

reprezintă o medie estimată, calculată după cum urmează: Pentru fiecare euro inițial pentru

care fondul asigură protecție, BEI ar putea pune la dispoziție 3 EUR unui anumit proiect sub

formă de creanțe subordonate. 

Se poate preconiza că investitorii privați vor fi dispuși să investească în

tranșele de rang superior ale aceluiași proiect. Experiența BEI și a Comisiei Europene arată că

1 EUR sub formă de creanțe subordonate catalizează investiții totale de 5 EUR: 1 EUR sub

formă de creanțe subordonate și în plus 4 EUR sub formă de creanțe cu rang prioritar.

Aceasta înseamnă că 1 EUR de protecție asigurată de fond generează investiții private în

economia reală de 15 EUR, care altfel nu s-ar fi realizat. Acest efect multiplicator de 1:15

reprezintă o medie prudentă, bazată pe experiența din trecut în materie de programe ale UE şi BEI.

Exploatarea pe deplin a fondurilor structurale și de investiții europene:

1. O utilizare dublă, la nivel global, a instrumentelor financiare inovatoare pentru

perioada 2014-2020. Utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare

inovatoare în detrimentul granturilor ar trebui să creeze un efect de pârghie

suplimentar pentru fiecare euro mobilizat. Prin dublarea volumului instrumentelor

inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar

putea fi mobilizate investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 20 de

miliarde EUR.

2. Statele membre și regiunile pot să mărească, la rândul lor, efectul multiplicator al

fondurilor UE prin creșterea cuantumului cofinanțării naționale dincolo de cerințele

legale minime.

3. În fine, statele membre sunt invitate să utilizeze în mod optim fondurile UE care încă

mai sunt disponibile din perioada de programare 2007-2013 și să se asigure că

acestea sunt utilizate pe deplin în sprijinul acestui Plan de investiți
Proiectele trimise de toate statele din UE totalizează circa 500 miliarde de euro!

România a trimis la Comisia Europeană o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare de peste 62,5 milioane de euro

Cele mai mari sume ar fi pentru  autostrăzi , reabilitări de căi ferate şi pentru linia de metrou Voluntari-Bragadiru, precum şi lungirea liniei de metrou Pipera cu încă două staţii şi finalizarea liniei de metrou Drumul Taberei.
Clujul a cerut bani pentru universităţi, Spitalul Regional de Urgenţă şi pentru Institurul Oncologic

Cutremure NOIEMBRIE 2014

Cutremure puternice  la mică adâncime, în Banat şi la Panciu.
Serie de cutremure la Mărăşeşti.
Zece cutremure într-o zi! 

În aproape acelaşi loc şi la aceeaşi mică adâncime.

Seria de cutremure de lângă Mărăşeşti, începută pe 22 noiembrie, continuă. În noaptea 23/24 au mai fost două cutremure, la aceeaşi adâncime şi în aceeaşi zonă.
Seria de cutremure a avut loc în apropiere de zona cutremurelor "tradiţionale" din Vrancea, dar mai la est de aceasta şi la adâncime mult mai mică. Domnul director al INFP părea destul de stânjenit pe când explica la televizor că e vorba despre nişte cutremure aflate în afara ariei cutremurelor periculoase din Vrancea şi, fiind la mică adâncime nu pot descărca tensiunile acumulate în această zonă, dar..cutremurul cu magnitudinea 5,7 (sau "chiar 6 la epicentru"..după cum a spus la un moment dat domnia sa) a fost mai puternic decât cele de acest gen...
Opinia reputatului specialist dădea de înţeles că s-a întâmplat un fenomen neobişnuit şi poate nu fără legătură cu activităţile umane din zonă.
A urmat o succesiune de mişcări seismice la intervale foarte apropiate, 6 pe data de 22 şi 10 pe 23 noiembrie! (În afară de mişcările seismice mai mici, care n-au mai fost anunţate de INFP).
Cum fenomenul pare să semene cu cel de la Izvoarele, am făcut, de curiozitate, o măsurare a distanţelor dintre epicentrele cutremurelor produse în intervalul celor două zile: pe 22 şi pe 23 noiembrie.
Iată ce a ieşit:

Cutremurele din zilele 22,23,24 şi 25 noiembrie, de lângă Mărăşeşti, 

toate cu epicentrele cam la 30 km adâncime.

Poziţiile pe hartă sunt conform cutremure albanet

Cele două cutremure de pe data 24 noiembrie , inscripţionate cu roşu pe hartă s-au înscris pe direcţia oblică deja definită de cutremurele  anterioare , epicentrele fiind situate la intervale regulate de 1,1 km pe direcţia nord-sud şi 0,8 km pe direcţia est-vest..
În mod surprinzător, şi cutremurele de pe data 25 noiembrie, inscripţionate cu albastru pe hartă, se înscriu în aceeaşi tramă modulată la 0,8/1,1 km.
Ce să fie, ce să fie? 

Cutremur 4,8 R Banat

Cutremur 4,5 R Vrancea

Azi, pe 15 Noiembrie a avut loc un cutremur de mică adâncime între Nădlac şi Pecica, la sud de Peregu Mare. Ciudat este că INFP spune că acolo ar fi...Ungaria!

Nr crt	NOIEMBRIE 2014 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
50	27.11.2014, 14,23;22	3,0	129	45.414 N	26.3358 E	Nehoiu, SV Gura Teghii, V Brăeşti, Vrancea
49	26.11.2014, 23.36;04	2,1	34	45.2159 N	23.4393 E	Bumbeşti-Jiu, Oltenia
48	26.11.2014, 12.49;54	2,5	10	47.9345 N	23.0334 E	Mesteacăn, V Turulung, NE Drăguşeni, S Halmeu, Maramureş
47	25.11.2014, 20.16;23	2,7	2	45.9119 N	21.572 E	12km E Bencecu de Jos, 9km SE Remetea Mică, 7km S Bogda, 5km N Stanciova, 13km NE Recaş, 30km NE Timişoara, 30kmSE Arad, Banat
46	25.11.2014, 03.52;25	3,2	32	45.8544  N	27.155 E	DN2L, Cimitirul eroilor germani, 5kmSV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
45	25.11.2014, 01.20;20	2,1	33	45.8521 N	27.1508 E	5km E Ţifeşti, 7km SE Panciu, 13km SE Fitioneşti, Vrancea
44	24.11.2014, 17.06;08	2,9	109	45.4641 N	26.308 E	V Gura Teghii, Furtuneşti, N Lunca Priporului, Nehoiaşu, E Colţu Pietrii, Vrancea
43	24.11.2014, 02.45;06	2,4	34	45.8655 N	27.1733 E	3km V Mărăşeşti, 4km NV Tişiţa, 6km SE Panciu, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
42	24.11.2014, 01.22;49	2,3	32	45.8349 N	27.1816 E	Bătineşti, Tifeşti, 1,5km SV Tişiţa, 3km NV Bizigheşti, 6km N-NV Garoafa, Vrancea
41	23.11.2014, 22.57;59	2,0	31	45.8349 N	27.1816 E	Pătrăşcani, 2kmSV Tişiţa, 5 km N Garoafa, Vrancea
40	23.11.2014, 12.16;14	2,7	29(30)	45.8137 N	27.2083 E	Bizigheşti, 3km S Tişiţa, 3kmN Garoafa,, 12km N Focşani, Vrancea
39	23.11.2014, 09.03;07	2,0	33(34)	45.8544 N	27.1828 E	2km NV Tişiţa, 6kmSV Mărăşeşti, Vrancea
38	23.11.2014, 07.27;58	2,4	34(35)	45.845 N	27.1889 E	1km V Tişiţa, 6km SV Mărăşeşti, Vrancea
37	23.11.2014, 06.14;58	2,0	31	45.8369 N	27.1736 E	0,5kmN Pătrăşcani, 2,5km V-SV Tişiţa, Vrancea
36	23.11.2014, 06.01;58	2,6	31	45.823 N	27.175 E	Pătrăşcani, Bătrâneşti, Bizigheşti,3kmSV Tişiţa, , Vrancea
35	23.11.2014, 04.21;05	2,5	34	45.8509 N	27.1852E	2km V-NV Tişiţa, , 4km SV Mărăşeşti, Vrancea
34	23.11.2014, 03.14;39	2,5	34	45.8819 N	27.161 E	3km V Mărăşeştii, , 4km E Satu Nou, 5km SE Panciu,  Vrancea
33	23.11.2014, 02.22;43	2,0	16	45.6  N	27.1151 E	0,5km NE Popeşti, , 1km E Urecheşti, 10km SV Focşani, Vrancea
32	23.11.2014, 00.19;19	2,3	40	45.8692 N	27.1976 E	1km V Mărăşeşti, 7km E-SE Panciu, Vrancea
31	22.11.2014, 23.05;33	2,0	34	45.897 N	27.1837 E	2km NV Mărăşeşti, 6km E-SE Panciu, Vrancea
30	22.11.2014, 22.38;33	2,0	33	45.8773 N	27.1796 E	2km V Mărăşeşti, 7km SE Panciu, Vrancea
29	22.11.2014, 22.30;56	3,1	36	45.853 N	27.1859 E	2km V-NV Tişiţa, 3km SV Mărăşeşti, 8km SE Panciu, Vrancea
28	22.11.2014, 22.24;47	2,8	34	45.8626 N	27.1644 E	3,5km V-SV Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 6km SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
27	22.11.2014, 21.32;36	2,1	36	45.8814 N	27.1789 E	3km V Mărăşeşti,5km E Satu Nou, 7km E-SE Panciu, 12km SE Fitioneşti, Vrancea
26	22.11.2014, 21.27;39	2,0	39	45.8688 N	27.1185 E	1km SE Satu Nou, 1km E Ţifeşti, 4km SE Panciu, 7km V Mărăşeşti,, Vrancea
25	22.11.2014, 21.14;17	5,7	39(30)	45.8652 N	27.1584 E	Panciu, 4 km V Mărăşeşti, 4 km V-NV Tişiţa, 5km V-NV Tifeşti, Oleşeşti, 15km SE Fitioneşti, Vrancea
24	20.11.2014, 14.38;10	2,0	2	45.3462 N	25.2612 E	7km E Dragoslavele, 7 km E-SE Rucăr, 20km NV Moroieni, Argeş
23	19.11.2014, 21.07;22	3,6	127	45.4877  N	26.3472  E	5km V Gura Teghii, 7 km N-NE Nehoiu, 15km V Lopătari , Vrancea
22	18.11.2014, 21.22;41	2,6	129	45.8005 N	26.8286 E	Farcaş, S Jgheaburi, 3km V Reghiu, 5km E-SE Năruja, , Vrancea
21	18.11.2014, 01.30;31	2,4	67	45.8622 N	26.8801 E	4 km SV Vidra, 8 km N Reghiu, 8 km NE Năruja, Vrancea
20	17.11.2014, 12.06;03	2,2	16	45.6427 N	27.6971 E	5 km Pechea, 5 km NV Slobozia Conachi, 6km S Costache Negri, 8 km NV Izvoarele, jud. Galaţi, Moldova
19	15.11.2014, 09.07;15	2,1	11	46.1334 N	20.9041 E	6 km NE Şetitin, 4 km N Şemlac, 10 km E Nădlac, 10 km V Pecica, 9 km S Peregu Mare, Ungaria???
18	11.11.2014, 10.39;02	2,0	3	46.3613 N	21.6525 E	2 km V Pâncota, 4 Km E Caporal Alexa, DJ792C ,V Seleuş, E Sântana, S Zărand, Crişana
17	10.11.2014, 07.30;59	3,1	152	45.6334  N	26.5222 E	Brădăceşti, Nereju Mic, 16 km V de Jitia  V-SV Nereju,  , NE Gura Teghii, Vrancea
16	10.11.2014, 07.11;56	2,9	115	45.5236 N	26. 6239 E	3 km NV Grunji, Buştea, Jgheab, N Mănzăleşti , NE Gura Teghii, Vrancea
15	9.11.2014, 20.39;12	3,0	134	45. 5408 N	26. 4547 E	3km N Varlaam, 7 km N-NE Gura Teghii, 6 km V- NV Terca, NV Lopătari, V Bisoca, Vrancea
14	8.11.2014, 11.43;07	3,2	86	45.7832 N	26.5755 E	11 km V Paltin, 9 km NV Nereju, E Comandău, Vrancea
13	8.11.2014, 07.01;14	2,9	140	45.629 N	26.592 E	11 km NV de Jitia,  V Neculele, Vrancea
12	6.11.2014, 23.17;26	2,4	79	45.802 N	26.7551 E	Prahuda ,  Paltin, 4 km S Năruja, 9 km NE Nereju, Vrancea
11	6.11.2014, 11.51;24	2,1	13	44.5658 N	26.3071 E	Str. D.G. Radu, Surlari, comuna Petrăchioaia, 6 km NE Afumaţi, 10 km NE Bucureşti
10	5.11.2014,  7.37;49	3,6	170	45.7753 N	26.5359 E	12 km SV Nereju, Vrancea
9	4.11.2014, 17.51;19	2,1	15	45.3758 N	23.0657 E	8 km N Uricani, Munţii Retezat, 15 km   V Petroşani
8	3.11.2014, 15.14;55	2,8	8	46.194N	21.9545E	4 km S Nadăş, Munţii Zarandului, 9 km N N Bârzava,  Crişana,49 km  Arad
7	3.11.2014,  15.09;59	4,5	119	45.5716 N	26.4019E	NE Siriu, Caşoca,  10 km N Gura Teghii, V-NV Terca, Vrancea
6	3.11.2014, 1.28;59	2,9	125	45.562 N	26.599 E	N Buştea,  8 km NV Grunji, N Mânzăleşti, Lopătari, V -NV Bisoca S-SV Nereju Mic,, , Vrancea
5	2.11.2014, 21.26;19	2,6	102	45.6069 N	26.5764 E	N V Pleşi, V Neculele, SV Nereju Mic , Vrancea
4	2.11.2014, 12.44;14	2,6	109	44.6455  N	26.6951  E	N Neeculele, S Chiricani, Nereju Mic, Vrancea
3	1.11.2014, 11.40;17	2,5	31	44.49  N	22.69 E	3 km NE Devesei, 16 km S Drobeta-Turnu Severin, Banat
2	1.11.2014,  1.41;05	2,5	5	45.1621  N	22.2451 E	E Teregova, V Rusca, N Teregoviţa, ≈65 km SE Haţég, Banat
1	1.11.2014,  1.00;04	4,8	4 (2emsc)	45.1647N	22.2912E	1 km N Teregova, N Verendin, 30 km Carasebeş, ≈65 km SE Haég, Banat

Cutremurul cu magnitudinea 4,8 ce a fost pe 1 Noiembrie, a fost la FOARTE MICĂ ADÂNCIME (INFP a anunţat 4km, iar EMSC la numai 2 km adâncime!).
Cutremurul a fost simţít nu doar de locuitorii din Caransebeş sau din Reşiţa, dar şi de cei din Deva, Simeria  şi Alba Iulia, coform mărturiilor scrise.  

El a fost urmat (după 41 de minute) de o replică cu magnitudinea 2,5,  cu epicentrul foarte aproape de precedentul. Au fost de fapt mai multe replici, între care şi una cu magnitudinea 2,5 pe care INFP nu le-a mai menţionat pe site-ul său, dar a fost semalat pe EMSC. Un reprezentant al INFP a spus la TV că de fapt acolo (în Banat) sunt cutremure tot timpul - să fie ceva asemănător cu Izvoarele?

Observăm apariţia a numeroase cutremure de mică adâncime în partea de vest a ţării -  un fenomen cu totul neobişnuit. Să fie o legătură cu concesionarea a un milion de hectare în partea de vest a ţării unei firme controlate de Gazprom, pentru prospectarea şi pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi de gaze (de şist) până la epuizarea lor?
Iată că pe 11 noiembrie s-a produs un cutremur de mică adâncime şi la Pâncota, în Crişana.

Printr-o interesantă coincidenţă, în zona Pâncota , o firmă condusă de "un sirian, Teodor Voştinar"  a forat în 2003  5 sonde şi a găsit zăcăminte de petrol, gaze naturale, apă plată şi apă termală.
În 2012 aflam din presă că firma Universal Premium (cu sediul în Luxemburg,), cu finanţare asigurată de Universal Premium Fund.
 Preşedintele Universal Premium Fund, Ioan Teodor Voştinaru a declarat că firma a instalat în zona Pâncota 7 sonde, pentru exploatarea petrolului şi gazelor aflate la adâncimi cuprinse între 450 şi 2100m.
Fondul de investiţii Universal Premium Fund , SICAV-SIF, înfiinţat în 2007  are ca domeniu principal de activitate tocmai  descoperirea și producția de țiței, gaze naturale,  a resurselor de ape minerale şi folosirea "resurselor verzi".
Firma a început să exploateze din anul 2013 ape minerale, la un nivel de 15.000 tone/an, intenţionând să ajungă la 50.000 tone/an în 2015 şi 2016.
Din 2015 se va începe şi producţia de petrol. Se pare că se exploatează deja şi apa geotermală.  Reprezentantii companiei se asteapta ca încasările să depăşească un miliard de dolari pe lună.(!). Rămâne de văzut cum se va împăca exploatarea apelor minerale cu activităţile de extragere a petrolului şi a gazelor...

În zona Fitioneşti se exploatează gaze de şist - la 20km de Mărăşeşti
http://nazone.ro/2013/08/ce-fel-de-gaze-exploateaza-rompetrol-la.html