marți, 1 septembrie 2020

Începerea școlilor în diferite țări europene


Începerea școlilor în diferite țări europene


În paralel vom vedea și situația raportată la ECDC pe ultimele 14 zile , raportată la numărul de locuitori din fiecare țară.

În Franța
Un grup de medici din Franța consideră că elevii ar trebui să poarte măști peste vârsta de 6 ani.

Situațía epidemiei în ultimele două săptămâni, în Franța e următoarea: (conform raportărilor la ECDC)

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
92,5
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,3


Protocolul sanitar prevăzut de Ministerul educației naționale din Franța este criticat de acești medici, care consideră că regulile ar trebui înăsprite.
”Dincolo de riscul sanitar, mai e și riscul închiderii a zeci de clase și al creșterii inegalităților de învățământ și în final al dezorganizării pe termen lung a economiei și societății”  
Ei propun  "să se recomande purtarea măștii în locuri închise pentru toți copiii de peste 6 ani", considerând că niște copii sub 11 ani sunt la fel de contaminanți ca și adolescenții sau adulții. Totuși, Centrul european de prevenire și control al bolilor (ECDC) avirmă că nu se știe în ce măsură copiii asimptomatici pot infecta alte persoane.
Grupul de medici cer și reguli mai stricte privind aerisirea spațiilor și "proceduri dedicate în zonele cu mare circulație " pentru a se evita să fie închise școli întregi dacă se găsește un caz.
Se sugerează să se meargă la "alternând prezența cu învățământul la distanță ", să se limiteze contactul între clase și să se organizeze o "eșalonare a recreațiilor și a pauzelor de masă ".
Elevii sunt așteptați în băncile școlilor la 1 septembrie- În Franța.
Dar nu e clar ce se va întâmpla în cazul creșterii cazurilor de îmbolnăviri.
A fost adoptat un protocol sanitar nu foarte rigid, cu purtarea de măști doar de către adulți și de către elevii mai mari de 11 ani, atunci când nu pot fi respectate regulile de distanțare în spațiile închise. Distanțarea fizică nu e obligatorie dacă nu e material posibilă sau dacă nu dă posibilitatea primirii tuturor elevilor.
Asta, în condițiile în care în Franța a crescut numărul de cazuri noi.
Protocolul a fost stabilit când epidemia era  în scădere, dar în prezent mai mulți specialiști cer reguli mai stricte.
Conform Le Parisien, ministerul Educației naționale din Franța a întocmit trei planuri de reîncepere a școlilor ce se vor desfășura în funcție de evoluția epidemiei.
Vor fi adaptări stabilite la reuniuni între prefecți, agenți de sănătate și rectori din fiecare regiune

Un decret stabilise ca persoanele considerate vulnerabile la Sars-Cov și familiile lor să beneficieze de activitate parțială la locul de muncă.
Printr-un nou decret publicat pe 30 august, persoanele considerate vulnerabile au fost stabilite ca fiind cele ce suferă de cancer evolutiv sub tratament imunosupresiv,  cu vârsta peste 65 de ani și suferind în plus de diabet asociat cu obezitate  sau cu complicații „micro sau macrovasculare” , persoanele dializate sau prezentând o insuficiență renală severă. Cei enumerați  vor putea să beneficieze de program parțial de lucru, la recomandarea medicului.  (În Franța, desigur)
În Franța, zonele în care virusul are o circulație activă (ZCA), stabilite pe baza ansamblului indicatorilor produși de Sănătatea publică din Franța dă posibilitatea prefecților din zonele respective să ia măsuri ca:
- limitarea sau interzicerea adunărilor

- închiderea parțială sau completă a localurilor ce primesc public neesențiale
- limitarea deplasărilor în teritoriu (100 km, sau limitare la un oraș sau departament)
Măsurile sunt adoptate de comun acord cu aleșii locali și cu autoritățile sanitare locale.
În plus, autoritățile sanitare pot lua împreună cu prefectul măsuri ca:
- întărirea gesturilor barieră (mască obligatorie, întărirea controalelor, sancțiuni administrative pentru localuri) 
-întărirea capacității de depistare
- mobilizarea așezămintelor sanitare și mărirea capacității lor în caz de necesitate.

Principalele criterii pentru declararea unei zone ZCA sunt indicele de incidență mai mare de 50/100000 de locuitori și o dinamică epidemică defavorabilă (creștere rapidă a indicelui de incidență).
Indicele de incidență (TI) reprezintă numărul de noi îmbolnăviri observate într-o perioadă dată. În cazul Covid-19, indicele se calculează pe baza numărului de teste de depistare (RT-PCR) pozitive la 100000 de locuitori, pe săptămână.

Începerea școlilor în Germania: diferențe regionale

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
21,0
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,08


În Germania, unii dintre elevi au început coala la jumătatea lunii august. Se observă diferențe de protocol sanitar în diferitele state din federație, chiar dacă sunt și elemente comune. Clasele trebuie să fie aerisite cu regularitate, elevii care prezintă simptome sunt imediat izolați, iar personalul poate fi testat gratuit. În anumite landuri , cum Mecklembourg-Pomerania-Occidentală , ce a fost doar puțin atins de virus elevii nu poartă măști și nu trebuie să respecte distanțe de siguranță. Ca și în Franța, elevii sosesc la școală conform unui orar decalat, pentru a se evita îmbulzeala. În schimb în alte regiuni purtarea măștii este obligatorie pentru toți în spațiile închise, iar în unele landuri chiar și în curțile școlilor.

Începerea școlilor în Belgia: măști pentru toți cei peste 12 ani

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
48,9
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,53

Primul ministru belgian Sophie Wilmès a anunțat că toți elevii încep școala pe 1 septembrie, școala fiind de luni până vineri. Spălarea mâinilor și a suprafețelor și aerisirea spațiilor vor fi întărite. Doar adulții for trebui să respecte distanțarea de siguranță de 1,50m și să poarte măști dacă situația o cere la scoala primară sau la grădiniță. În schimb, la colegii și licee purtarea măștii este obligatprie cu începere de la vârsta de 12 ani.

Începerea școlilor în Elveția: spălarea pe mâini și profesori cu mască.

În Elveția, școala începe pe 10 august în cele mai multe cantoane. Se observă diferențe între regiuni, ca și în  Germania. Cei care au mai puțin de 15 ani nu sunt obligați să poarte mască. Masca e obligatorie la licee, dar elevii trebuie să se spele cu toții cu regularitate pe mâini și să respecte pe cât se poate o distanță de 1,5 m . Profesorii trebuie să poarte mască în permanență din momentul în care nu pot păstra distanța de 1,5 m de alte persoane.Unele școli au montat și parapete din plexiglas în clase pentru a evita purtarea de măști. Clanțele și întrerupătoarele sunt curățate de cel puțin două ori pe zi, iar tablele cel puțin o dată.


Începerea școlilor în Italia: măști de la 6 ani și pupitre individuale

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
24,8
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,13



În Italia, în condițiile unei recrudescențe a numărului de îmbolnăviri, la jumătatea lunii august ministrul Sănătății Roberto Speranza s-a arătat îngrijorat de scăderea vârstei celor ce se îmbolnăvesc , ajungând la media de 39 de ani. În aceste condiții, ministrul a ordonat închiderea discotecilor și a tuturor localurilor de petrecere nocturnă și a impus purtarea de măști seara în locurile publice frecventate.
După o izolare severă de două luni- în martie și aprilie și apoi o lentă destindere , deschiderea școlilor din Italia e prevăzută pentru jumătatea lunii septembrie.
În Italia, ce a fost epicentrul epidemiei din Europa, guvernul prevede o redeschidere a învățământului școlar la jumătatea lunii septembrie , dar tensiunile sunt foarte puternice în țară și popukația se teme de o reîncepere a contaminărilor. Începerea școlilor ar fi sfârșitul izolării.
Conform protocolului sanitar, elevii vor trebui să respecte o distanță de un metru între ei și vor avea pupitre individuale. Dacă nu se poate respecta distanța, masca va fi obligatorie pentru toți cei de peste 6 ani. Clădirile d eînvățământ școlar vor avea o sală pentru primire și pentru izolarea cazurilor suspecte.
 

Începerea școlii în Marea Britanie: Scoția are reguli proprii.

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
25.02
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,19


În Scoția școlile au început deja și elevii nu sunt obligați să poarte măști, chiar dacă unele școli cer acest lucru. De asemenea, acolo nu se respectă distanțare fizică între ei , dar respectă distanța de doi metri față de învățători și profesori.
Au fost organizate culoare cu sens unic și de asemenea se practică spălarea frecventă a mâinilor.
În Anglia școlile încep pe 1 septembrie . De fapt se pare că nu a fost stabilit nici un protocol sanitar precis la scară națională.
Unele sindicate au cerut să se instaureze o alternanță a cursurilor o săptămână din două.
Cu siguranță elevii ce prezintă unele simptome vor rămâne acasă, înghesuiala elevilor va fi redusă și spălarea regulată a mâinilor este obligatorie.


Începerea școlilor în Spania: Mare risc.

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
221.09
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,95

Observăm o creștere foarte mare a numărului de cazuri . Dar mortalitatea nu a depășit totuși 1/100000.

Conform recomandărilor naționale de acolo, din luna iunie masca e obligatorie cu începere de la colegiu, iar pentru cei mai mici , de la 6 ani doar în timpul transporturilor școlare. De fapt, cele 17 comunități autonome din Spania pot decide individual măsurile pe care să le ia. Fapt ce e considerat periculos de unii comentatori. Dar dacă ne uităm pe harta îmbolnăvirilor din Spania vedem că e mare diferență între regiunile de acolo și asta justifică și măsuri diferite de protecție.

În România

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
84,1
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
3.05
Număr foarte, foarte mare de decese, care întrece cu mult decesele din celelalte țări europene!
De pildă, aproape  același număr de îmbolnăviri ca și în Franța (proporțional cu numărul de locuitori), dar de 10 ori mai multe decese decât acolo!
Nici chiar în Spania, unde numărul de cazuri a crescut brusc în ultimul timp (probabil în urma valului de turiști) și a ajuns să fie de aproape trei ori mai mare decât la noi, numărul de decese nu a ajuns nici la o treime din numărul de decese de la noi!
Ce se întâmplă în spitalele de la noi, fraților!?!









Conform protocolului elaborat, în colaborare cu UNICEF, există trei scenarii posibile de desfășurare a cursurilor școlare , în funcție de gravitatea evoluției epidemiei la noi.
(
Materialul a fost elaborat de către o echipă de 18 directori implicați în implementarea modelului ”Educație incluzivă de calitate” și reprezentanți ai instituțiilor județene din Bacău, fiind inițiat și coordonat de către UNICEF în România).
În funcție de numărul de bolnavi din fiecare  localitate se vor adopta măsurile din fiecare dintre scenarii.
Scenariul verde (risc mic sau deloc): mai puțin de un caz la mia de locuitori (adică mai puțin de 100 de cazuri/100000 de locuitori) detectat zilnic în ultimele 14 zile – cursurile se fac fizic la școală. 
Scenariul galben (risc mediu): 1-3 persoane medie zilnică în ultimele 14 zile (adică mai puțin de 300 /100000) – cursurile se țin mixt. 
Scenariul roșu – peste 3 cazuri (adică peste 300/100000) =(risc mare), în care școala se închide și se țin cursuri doar online.

După cum vedem pe hărțile publicate de ECDC, cea mai gravă situație, colorată cu maron închis pe hartă, e cea în care număru de cazuri noi pe ultimele 14 zile e mai mare de 120/100000 de locuitori. În scenariul nostru, acele zone s-ar încadra în „galben”-risc mediu, căci riscul mare ar fi abia la peste 300.
Conform acestei clasificări, chiar dacă harta noastră e colorată de ECDC îngrijorător, arătând o situație printre cele mai grave din Europa, conform medicilor specialiști de la noi riscul ar fi între „mic” și ”scăzut”.

Ce e de făcut în fiecare scenariu:

Scenariul Verde Începerea anului școlar cu frecvență normală, în condiții stricte de asigurare a sănătății tuturor elevilor, a cadrelor didactice și a personalului din școli

orar flexibil de începere a activităților, reducerea grupelor/claselor, reamenajarea spațiului (libertate de decizie la nivelul școlilor, având în vedere diferențele privind spațiile școlare existente și numărul de schimburi în care lucrează; posibil mutarea unor clase în spațiile excedentare sau apelarea la containere moderne); 
amenajarea spațiilor exterioare ale grădinițelor în vederea desfășurării unui număr mai mare de activități de învățare în aer liber; 
suspendarea programului ,,Școala altfel” la toate nivelurile de învățământ; 
identificarea și angajarea de personal suplimentar: didactic, nedidactic, auxiliar, de îngrijire, medical; suplinirea unor activități didactice, de către asistenți - elevi/studenți care se pregătesc pentru cariera didactică și fac practică pedagogică; 
desfășurarea de activități remediale pentru copiii/elevii care nu au participat la învățarea online/la distanță; 
realizarea unor adaptări curriculare diferențiate/individualizate, la nivelul fiecărei școli; 
sprijin din partea autorităților pentru liceele tehnologice în vederea susținerii practicii curente și comasate la agenții economici (HORECA). În caz contrar, va exista pericolul ca elevii să nu poată beneficia de aceste servicii atât de necesare pentru viitorul meseriei alese; 
vizite în școli și asigurare de consiliere din partea unor experți în sănătate publică; prezentarea punctului de vedere al/normativelor Direcțiilor de Sănătate Publică și verificarea unității școlare înainte de începerea anului școlar pentru autorizarea funcționării prealabile și nu prin asumarea de către directorii unităților de învățământ; 
asumarea de către părinți a carantinării în cazul apariției cazurilor de îmbolnăvire în colectivitate; 
interzicerea accesului părinților în școală/grădiniță; proceduri de aducere și preluare a copiilor de la grădiniță fără intrare în spațiul școlar.
Scenariul Galben Începerea anului școlar în condiții de cursuri organizate după un model mixt/hibrid (alternativ, jumătate de clasă vine la școală, jumătate participă online), în condiții stricte de asigurare a sănătății tuturor actorilor școlari. Prioritate: preșcolarii, elevii claselor pregătitoare – a IV-a și elevii din anii terminali
✔ obligativitatea participării tuturor preșcolarilor și elevilor la un minim de activități desfășurate de cadrul didactic online, precum și întocmirea unei proceduri de prezență online;
✔ activitatea online de tip asincron; orar flexibil;
✔ angajarea/detașarea, pe o perioadă determinată, de personal medical în număr suficient;
✔ asigurarea pentru cadrele didactice a unor cursuri de dezvoltare a competențelor digitale și adaptărilor curriculare în format online pentru toți copiii și, în mod particular, pentru copiii vulnerabili;
✔ reducerea presiunii volumului de muncă al cadrelor didactice prin simplificarea sau scăderea numărului documentelor de elaborat și a altor responsabilități administrative, în condițiile în care vor fi solicitate suplimentar în predarea-învățarea-evaluarea în sistem hibrid (blended-learning);
✔ ajustarea curriculară (prin condensare/prioritizare) și a metodologiilor de evaluare;
✔ planuri pentru învățare accelerată și educație remedială;
✔ predare colaborativă la nivel de școală, acolo unde sunt mai multe clase pe nivel;
✔ accesarea de fonduri pentru digitalizarea unităților de învățământ, conectarea la internet și pentru achiziția unor pachete pentru învățarea digitală;
✔ vizite în școli și asigurare de consiliere din partea unor experți în sănătate publică; prezentarea punctului de vedere/normativelor DSP și verificarea unității școlare înainte de începerea anului școlar pentru autorizarea funcționării prealabilă și nu prin asumarea de către directorii unităților de învățământ;
✔ dezvoltarea unor protocoale specifice de securitate și sănătate pentru personal, elevi și comunitatea școlară largă, completate de Ghiduri prezentate și discutate cu toți beneficiarii;
✔ parteneriate cu părinții, pentru continuarea/extinderea/susținerea activităților de învățare desfășurate de copii/elevi în familie; transmiterea informațiilor cheie către îngrijitorii și familiile elevilor cu privire la aplicarea protocoalelor de igienă și igienizare, la regulile nou instituite.

Scenariul Roșu Cursuri organizate exclusiv în sistem online 
✔ redimensionarea duratei unei lecții în context online și a categoriilor de activități propuse elevilor; regândirea orarelor, la nivelul fiecărei școli;
✔ formarea unor grupuri de experți care să ofere ghiduri și metodologii cu exemple concrete, eficiente în didactica predării-învățării-evaluării exclusiv în sistem online, la diferite vârste și pe diferite discipline;
✔ formarea cadrelor didactice pentru reconfigurarea întregii practici educaționale în context exlusiv online;
✔ accesarea de fonduri pentru digitalizarea unităților de învățământ, conectarea la internet și pentru achiziția unor pachete pentru învățarea digitală și sprijinirea cadrelor didactice pentru achiziția dispozitivelor necesare și a accesului la aplicații informatice necesare;
✔ accesul la platforme online recunoscute, oficiale, ușor de utilizat de către elevi (și părinți în cazul preșcolarilor), completat de kit-uri de învățare tipărite, pentru copiii din zone/familii defavorizate, care nu au acces la resurse online;
✔ obligativitatea participării preșcolarilor/elevilor la un minim de activități propuse de către cadrul didactic, precum și întocmirea unei proceduri de prezență online;
✔ ajustarea curriculară, prin condensare/prioritizare, cu accent doar pe competențele de bază și care permit progresul în învățare la nivelul următor; reconfigurarea metodologiilor de evaluare, în condițiile procesului educațional desfășurat exclusiv online.

Conform acestor încadrări e puțin probabil (sperăm) să fie aplicat scenariul roșu.
Prin urmare nu ar fi neapărată necesară tableta pentru toți copiii.

Observăm că la noi nu se vorbește de spălarea mâinilor, curățarea frecventă a întrerupătoarelor, clanțelor și tablelor și de aerisirea spațiilor. (Așa cum vedem că se vorbește consecvent în alte țări).
Ar fi cam greu să fie obligați copiii să se spele des pe mâini, dacă ei folosesc haznale fără apă curentă și care n-au fost nici măcar văruite de curând.
Chiar și noi, cei aflați în Capitala țării, suntem nevoiți - dacă petrecem mai mult timp departe de locuință- să folosim niște haznale portabile îngrozitoare în locul unor facilități sanitare decente.
Grupurile sanitare publice care existau înainte de 1989 au fost în mare parte desființate. Nu erau de nasul nostru? În locul lor au fost plantate acele haznale portabile, „botezate” în mod eufemistic „toalete ecologice”. Ecologice sau nu, sunt orice altceva în afară de toalete. Adică nu sunt locuri în care cineva și-ar putea aranja toaleta. Sau spăla pe mâini. 

duminică, 26 iulie 2020

Epidemia Covid statistici de la ECDC


Cum arată situația epidemiei în Europa

Situația COVID-19 în UE / EEE și Marea Britanie, pe 26 iulie 2020

Conform Centrului european de prevenire și control al bolilor (ECDC)

e à jour épidémiologique
Date colectate între orele  6h00 și 10h00 CET
Pe 26 iulie 2020, 1670732 cazuri au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie: Royaume Marea Britanie (298681), Spania (272421), Italia (245864), Germania (205269), Franța (180 528), Suedia (78997), Belgia (65634), Olanda (52732), Portugalia (49955), România (43678), Polonia (42622), Irlanda (25869), Austria (20349) , Cehia (15212), Danemarca (13438), Bulgaria (10312), Norvegia (9085), Finlanda (7388), Luxemburg (6189), Croația (4792), Ungaria (4435), Grecia (4166), Slovacia (2141), Slovenia (2066), Estonia (2063), Lituania (2001), Islanda (1843), Letonia (1206), Cipru (1053), Malta (686 ) et Liechtenstein (87).
Pe 26 julie 2020, 181568 decese (10,8%)au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie : Marea Britanie (45738-15,3%), Italia (35102-14,2%), Franța (30192-16,7%), Spania (28432-10,4%), Belgia (9821 -14,9%), Germania (9118-4,4%), Olanda (6140-11,6%), Suedia (5697-7,2%), România (2165-5%), Irlanda (1764-6,8%), Portugalia (1716-3,4%), Polonia (1664-3,9%), Austria (712-3,5%), Danemarca (613-4,5%), Ungaria (596-13,4%), Cehia (368-2,4%), Bulgaria (338-3,2%), Finlanda (329-4,4%), Norvegia (255-2,8%), Grecia (201-4,8%), Croatia (133-2,7%), Slovenia (115-5,5%), Luxembourg (112-1,8%), Lituania (80-3,9%), Estonia (69-3,3%), Letonia (31-2,5%), Slovacia (28-1,3%), Cipru (19-1,8%), Islanda (10-0,5%), Malta (9-1,3%) et Liechtenstein (1-1,1%).

(*cifrele cu roșu au fost calculate de mine raportând numărul de decese la numărul de cazuri raportate în țara respectivă.) 

UE / EEE și Marea Britanie
Total cazuri
Total decese
Număr cumulat de cazuri de COVID-19 pe 14 zile la 100000
Număr adunat pe 14 zile decese cauzate de COVID-19 la 100000
Marea Britania
298681
45738
14,6
1,4
Spania
272421
28432
39,4
0,1
Italia
245864
35102
5,0
0,3
Germania
205269
9118
7,8
0,1
Franța
180528
30192
14,6
0,3
Suedia
78997
5697
40,1
1,7
Belgia
65634
9821
25,3
0,3
Olanda
52732
6140
10,5
0,0
Portugalia
49955
1716
36,3
0,6
România
43678
2165
59,7 (pe locul 2 după Luxemburg)
1,5 (Pe locul 2 după Suedia)
Polonia
42622
1664
13,4
0,3
Irlanda
25869
1764
5,3
0,4
Austria
20349
712
17,5
0,1
Cehia
15212
368
19,7
0,2
Danemarca
13438
613
8,5
0,1
Bulgaria
10312
338
44,8
1.1
Norvegia
9085
255
2,3
0,1
Finlanda
7388
329
1,8
0,0
Luxemburg
6189
112
219,4
0,3
Croatia
4792
133
27,5
0,4
Ungaria
4435
596
2,1
0,0
Grecia
4166
201
3,7
0,1
Slovacia
2141
28
4.6
0,0
Slovenia
2066
115
11,5
0,2
Estonia
2033
69
1,4
0,0
Lituania
2001
80
4,9
0,0
Islanda
1843
dix
2,8
0,0
Letonia
1206
31
1,7
0,1
Cipru
1053
19
4,5
0,0
Malta
686
9
2,4
0,0
Liechtenstein
87
1
5.2
0,0
Total
1670732
181568
0,0
0,0

Observăm că deținem un nedorit loc 2 în Europa.
************************************************************
Update 30 iulie 2020

Situația a devenit și mai rea.
Numărul de morți (cauzați de Covid-19) cumulat pe 14 zile raportat la 100 000 de locuitori e cel mai mare în România! Am depășit și Suedia, care a adoptat principiul de a nu adopta măsuri de izolareși a se baza doar pe rezistența naturală a populației (care la ei face sport și e călită într-o climă aspră).
Numărul de cazuri pe 14 zile , raportat la 100 000 de locuitori e foarte mare în Luxemburg, dar la ei mortalitatea e de trei ori mai mică decât la noi (raportată, cum am văzut, la 100 000 de locuitori) , ceea ce ne duce cu gândul că sistemul sanitar de la ei e de trei ori mai bun decât al nostru.
Din păcate pe locul doi la număr de cazuri e România. (Dintre țările europene desigur) .
Harta numărului de infectări raportate la suta de mii de locuitori arată sugestiv situația de la noi , pe regiuni, comparativ cu celelalte țări din Europa.
Aproape în toate țările europene au apărut mai puține cazuri față de situația de acum patru zile. Situația s-a înrăutățit doar în Catolonia (care are o situație mult mai rea decât în restul Spaniei) și la noi!
Au apărut cazuri și în Grecia- acolo unde anterior nu erau- dar totuși situația de la ei e printre cele relativ bune. La noi însă nu mai e nici o regiune cu număr atât de mic de cazuri!

14-day COVID-19 case notification rate per 100 000, weeks 29-30, 30 July

Update 3 august 2020
Conform datelor colectate de ECDC avem cei mai mulți morți (din cauza Covid) din Europa (raportați la 100 000 de locuitori, pe ultiele 14 zile) !
Mai exact, în România au fost raportați 2 morți/100000 de locuitori, la mare distanță față de situația din celelalte țări europene!
Pe locul 2 : Marea Britanie cu 1,4/100 000, pe locul 3 Bulgaria, cu 1,3 decese/100000 locuitori. Urmează Suedia (1,2), Luxemburg (1), Croația (0,7), Portugalia (0,5) Slovenia , Polonia, Belgia (0,3), Italia, Franța, Irlanda, Cehia, (0,2), Germania, Oanda, Danemarca, Austria, Grecia(0,1), Spania, Norvegia, Finlanda, Ungaria, Slovacia, Lituania, Estonia, Groenlanda, Cipru, Malta, Lichtenstein (0 decese în ultimele 14 zile din Covid).

Observăm că de pildă în Spania, deși există regiunea foarte afectată (Catalonia), nu a murit nici un pacient bolnav de Covid.
În Luxemburg, unde nimărul de infectări raportat la numărul de locuitori e foarte mare, a murit un singur pacient /100000 de locuitori, deci au murit 6 persoane în ultimele 14 zile.
Cum se face că la noi au murit 388 de persoane în aceste 14 zile?
Îmi amintesc ceea ce spunea un medic important dintr-un spital din „linia I” : „din păcate decesele sunt cele care fac să mai existe locuri la ATI!
Adică faptul că mor mulți pacienți la secțiile de terapie intensivă face loc altor bolnavi, care la rândul lor....
Ce să înțelegem de aici?********************************************
Update 6 august 2020
Situația noastră e tot albastră (adică pe harta ECDC maronie)În cadrul Europei, situația României e printre cele mai rele:

În ultimele 14 zile în cele mai multe regiuni din țară

Scenarii pentru începerea școlilor

Conform conferinței de presă susținute miercuri de președintele Iohannis , există  trei scenarii întocmite în vederea începerii anului școlar:
scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie la mia de locuitori (adică mai puțin de 100/100000), în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19;
scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile;(adică 100-300 /100000)
 scenariul trei (roșu – n.red) – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă” 
(adică  mai mult de 300/100000)

La noi, acum  regiunea Satu Mare (cu galben pe hartă) dar și regiunile colorate în ocru (bej) , precum și cele colorate în maron deschis  ar fi în scenariul „verde”-  cu mai puțin de 100 de infectați/100000 de locuitori.
Singurele regiuni care ar fi în scenariul „galben” ar fi cele colorate în maron închis pe hartă: Vrancea, Galați, Brăila, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Brașov și Mehedinți. Conform acestei încadrări permisive, nu ar fi probleme cu începerea școlilor.
.................................................................................................................
Update 11 august 2020
În continuare avem cel mai mare număr de decese din cauza molimei din Europa, dar de data asta am avut 2,7 morți/100000 de locuitori! Adică situația s-a înrăutățit în ultimele zile dintre cele 14 pe care se face raportarea!
Următorii cu situație rea  în privința deceselor sunt bulgarii, cu 1,6 decese/100000. Diferență mare!Pe locul trei Luxemburg, cu 1,5. Apoi Marea Britanie cu 1,2. Urmează Suedia cu  0,6 , Croația cu 0,5, Belgia, Portugalia, Polonia cu 0,4, Spania cu 0,3, Italia, Franța, Irlanda, Cehia cu 0,2, Ungaria, Slovenia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Finlanda, Danemarca, Austria, Germania cu 0,1 și Olanda, Norvegia, Lituania, Estonia, Islanda, Cipru, Malta, Lichtenstein cu 0,0 decese!

Iată și situația pe județe
*****************************************************************
Update 12 august 2020
Aflăm că pentru Germania zonele  cu mai multe infectări decât 50/100000 intră în „zona roșie”. După aceste criterii, județele din țara noastră cu mai multe cazuri (colorate cu maron și cu maron închis  pe hartă) dar și Bucureștiul sunt considerate zone cu mare risc. Cu alte cuvinte, cam jumătate din țara noastră e de mare risc. Aceleași criterii sunt adoptate și în alte țări europene, acest fapt având ca efect măsuri preventive luate în privința cetățenilor români ce ar vrea să călătorească în acele țări.
Noi suntem îndemnați să plecăm în vacanțe în țară.
Dar cum să plecăm, dacă mare parte dintre județele de la noi sunt de mare risc?
***************************************************

Update miercuri 19 august
Nu m-am mai uitat pe statistică de câteva zile, sperând că după ceva timp voi vedea că situația se îmbunătățește în România, din acest punct de vedere.
Dar....e mult mai rău!
Numărul de decese din cauza Covid-19 pe ultimele 14 zile, raportat la numărul de locuitori depășește cu mult decesele din  oricare altă țară din Europa!
România: 3,1 decese/100000.
Bulgaria: 1,6
Belgia: 0,9
Spania, Italia, Suedia, Polonia,Portugalia: 0,4
Croația, Slovenia: 0,3
Marea Britanie, Franța, Irlanda, Cehia, Grecia: 0,2
Germania, Olanda, Austria, Cipru, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Letonia, Ungaria: 0,1
Slovacia, Lituania, Estonia, Islanda, Malta, Lichtenstein: 0,0!

În privința numărului de cazuri pe ultimele 14 zile (tot raportat la 100000 de locuitori) suntem după Spania , Malta și Luxemburg .
Dar mortalitatea de la noi e înfiorător de mare!
După cum spunea un doctor e la ATI, invitat la tv: dacă cineva ajunge la ATI, șansele lui să scape sunt foarte, foarte mici!
De ce la alții e altfel?
Sau: de ce nu e și la noi ca la alții?
Update miercuri 26 august

Situația deceselor din țara noastră continuă să fie cea mai gravă din Europa!

Numărul de decese în România (din Covid-19)/100000 de locuitori: 3,1!
Număr de decese cu mult mai mare decât cel din oricare altă țară din Europa!
Decesele din celelalte țări,tot  în ultimele 14 zile: Bulgaria: 1,3 ; Belgia: 0,9; Spania: 0,7; Italia, Suedia, Polonia, Portugalia, Croația, Slovenia: 0,4;  Franța, Olanda, Grecia, Luxemburg: 0,3; Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Malta: 0,2; Germania, Irlanda, Austria, Ungaria, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia: 0,1; Danemarca, Finlanda, Slovacia, Islanda, Lichtenstein: 0,0.

S-ar părea că în aproape toate țările europene epidemia aproape că a dispărut. Dar dacă privim numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportate tot așa la 100000 de locuitori, vedem că epidemia continuă să se răspândească:
Spania: 183,1 cazuri noi/100000; Malta: 120,1; Luxemburg: 97,1;România: 85,6; Croația: 68,4; Franța: 65,6; Belgia: 49,7; Olanda: 43,7; Austria: 40,4; Suedia: 36,8; Cehia: 35,4; Lichtenstein: 31,3; Islanda: 30,5; Portugalia: 28,9; Irlanda: 28,5; Grecia: 28,4; Polonia: 26,6; Danemarca: 26,2; Bulgaria: 23,8; Marea Britanie, Cipru: 22,5; Germania: 20,7; Slovenia: 19,9; Italia: 16,5; Slovacia: 15,4; Lituania: 14,7; Norvegia: 13,3; Estonia: 9,6; Finlanda: 6,5; Ungaria: 4,8; Letonia: 2,0;

Prin urmare, Spania , Malta, Luxemburg, Croația, Franța,  au un mare număr de cazuri noi , dar mortalitatea e mică.În alte țări, chiar foarte mică. Numai la noi situația e dezastruasă!
Un medic important de la noi a declarat că mortalitatea în rândul celor internați la ATI trece de 60%! Nimeni nu se îngrijorează de acest lucru??? 

**********************************************************************
Update 28 august 2020
Situația de la noi e cam aceeași
Numărul de morți la fel de mare. Și numărul de cazuri noi, aproape același.(85,1)

**********************************************************************

Update      4 septembrie 2020
RomâniaSuma cazurilor 





91 256
 Suma morților
 




3 765
Numărul cumulativ
pe 14 zile de
cazuri COVID-19
la 100 000


83,9
Numărul
 cumulativ
pe 14 zile de
 decese
COVID-19
la 100 000

3.1

***************************************************************

Update  Situația pe 16  noiembrie 2020

Situația a devenit mult mai tristă în foarte multe țări din Europa, și la noi.
Am pus pe prima coloană situația deseselor pe ultimele 14 zile, raportată la numărul de locuitori. Pentru că decesele sunt aspectul cel mai dureros.

Iar dacă acum două luni eram șocați că dintre cei ajunși la ATI supraviețuiesc puțini, acum aflăm că supraviețuiesc și mai puțini- după unele opinii unul din 10!
Mortalitatea cauzată de coronavirus a crescut la noi de trei ori față de situația de acum două luni, iar în alte 12 țări europene situația s-a înrăutățit chiar mai mult decât la noi- cum arată situația statistică publicată de ECDC pe 16 noiembrie. În toate țările în care mortalitatea a fost mai mare decât la noi, numărul de cazui noi de îmbolnăvire a fost sde asemenea mai mare decât la noi.

Alte 16 țări europene (incluzând și Marea Britanie) se află într-o situație mai bună decât a noastră din punct de vedere al pandemiei. 

UE / EEE și Marea Britanie

Număr cumulat pe 14 zile de decese din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori

Număr cumulat pe 14 zile de cazuri din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori

Cehia

26,1

1112,4

Belgia

22,3


761,4

Ungaria

13,3

661,8

Slovenia

13.2

931,9

Polonia

12,0

877,1

Franța

11.2

847,5

Bulgaria

11,9

631,2

Croatia

11,9

802,5

Franța

11.2

847,5

Italia

10,6

777,3

Spania

10,4

581,4

Luxemburg

10.1

1264,4

România

9,6

585,2

 Portugalia

8.1

710,0

Marea Britanie

7,8

501,8

Austria

6,4

1042,9

Malta

6,3

351,5

Olanda

6.1

508,6

Slovacia

5,3

492,1

Grecia

4.4

310,3

Lituania

4.0

681,4

Islanda

3,6

83,8

Letonia

2.6

229,7

Liechtenstein

2.6

1130,9

Germania

2,4

308,7

Suedia

1,7

511,9

Cipru

1,6

298,6

Irlanda

1,3

120,3

Danemarca

0,6

255,5