Cutremure MAI 2015

Seismele din această lună

Nr crt	MAI 2015 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
27	31.05.2015, 01:12:31	2,8	138	45.5395 N	26.5327 E	N Terca, NE Ploștina, E-NE Vadu Oii, V-NV Buștea,  Vrancea
26	30.05.2015, 20:13:51	3,0	117	45.5458N	26.5747E	NE Terca, NV Buștea,V Bisoca,  Vrancea
25	30.05.2015, 12:50:52	2,4	28	45.8452 N	27.2439 E	E Tișița, S Mărășești, NV Doaga, Vrancea
24	30.05.2015, 00:57:53	2,7	113	45.4809 N	26.3764 E	N Păltiniș, NE Vinețișu, V Gura Teghii, NV Furtunești,  Vrancea
23	29.05.2015, 19:23:29	3,0	129	45.7831N	26.7785 E	NV Ghebari, E-SE Prahuda, NE Spulber, E Paltin, NE Spulber, Vrancea
22	29.05.2015, 03:36:25	3,3	137	45.6798 N	26.5932 E	NE Secuiu, V-SV Nereju, NV Vintileasca, Vrancea
21	27.05.2015, 23:51:33	2,9	122	45.5492N	26.5819 E	NE Terca, NV Buștea, SE Secuiu,SV Vintileasca,  Vrancea
20	25.05.2015, 04:09:16	2,9	30	44.5703N	32.2264 E	Marea Neagră, E de Gura Portiței, V Sevastopol,
19	24.05.2015, 05:46:19	2,1	14	44.636 N	27.2019 E	NE Gheorghe Doja, V Amara, SE Crunți, NE Slobozia, Muntenia
18	23.05.2015,03:50:46	3,0	129	45.6149 N	26.5298 E	E-NE Secuiu, V Vintileasca, SE Nereju Mic,  N Terca, Vrancea
17	22.05.2015,16:49:20	3,2	137	45.6207  N	26.4703   E	NV Secuiu, N-NV Terca, NE Gura Teghii,  Vrancea
16	21.05.2015, 17:30:34	2,1	8	45.6569  N	26.5475   E	NE Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
15	21.05.2015, 02:26:42	3,3	147	45.5721  N	26.2132   E	E Crasna, N Gura Siriului, NV Gura Teghii,  Vrancea
14	17.05.2015, 16:52:40	3,4	152	45.6552  N	26.515   E	N Secuiu, V Poiana Stoichii, V-SV Nereju,  Vrancea
13	17.05.2015, 14:08:44	3,0	5	45.3099  N	28. 0332   E	NE Brăila, S Galați, NV Măcin, Dobrogea
12	17.05.2015, 13:16:34	3,4	144	45.4752  N	26. 2915   E	V Mușcelușa, SE Cașoca, V Lunca Jariștei, N Lunca Priporului , Vrancea
11	16.05.2015, 01:58:41	2,3	5	45.4646  N	21. 2631   E	E Voiteg, SV Folea, N Opatița, NV Birda, S Giroc, S Timișoara, Banat
10	14.05.2015, 19:44:17	2,1	51	45.8478  N	26. 9057   E	S Vidra, NE Răuțí, E-NE Năruja, V Găgești,Vrancea
9	12.05.2015, 16:45:10	2,0	2	44.25  N	28. 6717   E	Marea Neagră E de Mamaia, NE Constanța, SE Năvodari („Ucraina” pe INFP!)
8	11.05.2015, 08:00:27	3,2	2	47.982  N	22. 9718   E	Porumbești, E Cidreag, V Halmeu,  la S de granița Ucrainei („Ucraina” pe INFP!)
7	10.05.2015, 21:39:51	3,0	135	45.6189 N	26.624  E	V-NV Vintileasca, NV Bisoca, SV Nereju,  Vrancea
6	08.05.2015, 20:40:29	2,8	110	45.5596 N	26.431  E	N Gura Teghii, V Bisoca, NE Nehoiu, Vrancea
5	08.05.2015, 06:27:13	3,2	109	45.4924 N	26.2615  E	16 km N Gura Teghii, E Sita Buzăului, S-SE Comandău, NE Siriu,  Vrancea
4	07.05.2015, 00:21:06	2,6	131	45.4924 N	26.2615  E	Cașoca, N Lunca Jariștei, V Gura Teghii,, Vrancea
3	04.05.2015, 08:00:24	3,5	119	45.6 N	26.46  E	V Secuiu, N Vadu Oii, V Vintileasca, 13km N Gura Teghii, NV Lopătari, V-NV Bisoca, SV Nereju, Vrancea
2	02.05.2015, 23:29:25	2,8	98	45.7008 N	26.577  E	11km V Nereju, SV Paltin, N-NV Bisoca, 36km SE Covasna, Vrancea
1	02.05.2015, 00:30:06	2,9	134	45.6061 N	26.5615  E	V Vintileasca, SV Nereju Mic, NV Bisoca,   Vrancea

Cutremure pe 22.05: unul listat la INFP, altul-nu

Cutremure pe 21.05.2015
Un cutremur neobișnuit în Vrancea, la foarte mică adâncime, cu o seismogramă ce pare mult mai importantă decât corespunzător magnitudinii 2,1

Cutremure pe 18.05

Cutremure pe 17.05. Interesant că seismograma cutremurului de la ora 16:53 (ultima din dreapta jos a imaginii) apare mult mai puțin semnificativă decât cea a cutremurului de la ora 13:16, deși ambele au fost anunțate cu magnitudinea 3,4, tot în Vrancea și la adâncimi apropiate.

Cutremure de pe data 14.05.2015 încă nelistate la INFP

Cutremur la 2km de Mamaia , pe 12.05, apare la INFP ca fiind în...Ucraina Se referă poate la faptul că zăcămintele petrolifere de pe platforma noastră continentală au fost date altora?

Nouă serie de cutremure puternice în Nepal- cutremur cu magnitudinea 7,3 urmat de o serie aproape neîntreruptă de cutremure mai mici, dar tot importante

Cutremure pe 10.05

Pe 8.05 au fost numeroase cutremure în prima parte a zilei, despre care INFP nu ne-a spus nimic:

Și un mic cutremur seara, urmat de alt cutremur „incognito”:

Cutremur cu magnitudinea 7,1 în Papua Noua Guineea

ȚARA	PROBABILITATE [%]	COMENTARII WORLD EARTHQUAKES                     04.05.2015, 17:07:32 PM UT
ROMANIA	0.3206376532 %	Foarte slabă activitate seismică poate surveni în următoarele 48 de ore

Unde sunt capsunile de altadata

În piețe au apărut căpșunile „românești”. Adică, cele produse de cultivatori români. Sper.
De fapt e foarte probabil să fie din Turcia, pentru că Rămânia e unul dintre principalii importatori de căpșuni din Turcia.
Cei care le vând ne asigură că fructele provin de la noi.
De ce nu regăsim însă gustul căpșunilor de altădată?

Căpșuni din soiul „cățărător”, tari .
În zona codiței este întărită (observați partea albă) , codița se îndepărtează foarte greu și nu iese împreună cu partea interioară a căpșunei

foto după Nutripedia

Căpșunile care umplu tarabele din piețele noastre nu mai seamănă cu cele cu adevărat românești, adică cele din soirile tradiționale. Chiar dacă nu sunt importate din Turcia, ci cultivate la noi, soiul e unul modificat genetic (se poate observa că unele fructe sunt și lipite între ele -adică sunt malformate).
Se pare că toți cultivatorii au renunțat la soiurile tradiționale, care creșteau în acele tufe joase, în favoarea soiurilor cățărătoare.

Cultură de căpșuni „cățărătoare”

foto după  Financiarul, Agora md, 

Cum sunt aceste soiuri cățărătoare: Dacă nu sunt foarte coapte, au un gust  de castravete dulce-acrișor. Adică sunt acre,  au și ceva dulceață, dar persistă și un fel de gust de castravete și mai ales o consistență de castravete a fructului.
Dacă sunt coapte, fructele sunt mai dulci, dar tot tari și persistă acreala.  Codițele lungi ale fructelor sunt bine înțepenite în acestea, așa că nu se pot smulge cu ușurință dacă vrem să aducem la masă fructele pără codițe și fără frunzulițele alăturate.
Căpșunile noastre românești erau mai moi, nu rezistau mult timp pe tarabe, dar aveau un gust incomparabil mai bun.

Căpșunile românești cresc în tufe joase, sunt mai greu de cules deci.
Dar sunt incomparabil mai bune!

foto după Capital

Iar codițele lor se scoteau odată cu un mic miez din interiorul fructului.
Chiar nu mai putem să găsim căpșunile pe care eu le numesc „adevărate”?
Să fie cumva soiul CORAL - soi românesc (1992), mediu productiv; planta este viguroasa, formeaza tufe sferice alungite, cu forme erecte; fructele primare sunt cuneiform-cilindrice, iar cele secundare sunt conic alungite. Epiderma este colorata în rosu aprins, lucioase, cu fermitate slaba. Pulpa este rosie intens, cu fermitate scazuta, cu gust foarte placut, foarte dulce, acidulat, aromata intensa. Productie medie pe planta - 300 g. Greutate medie a fructului - 13 g. Maturarea VI/1-3.?

Falstaff

 La Opera din București

Am văzut în sfârșit și eu spectacolul cu Falstaff al Operei din București- pe care ezitasem să-l văd după ce auzisem criticile nefavorabile ale cunoscuților care îl văzuseră.

Ultima operă a maestrului Verdi, care la apusul vieții, la 79 de ani  a dorit să compună, după atâtea drame muzicale și o operă bufă. Nu orice operă bufă, ci una cu un personaj creat de  Shakespeare, libretul fiind scris de vechiul său colaborator și prieten Arrigo Boito.

Vreau să spun că deși e vorba de o operă bufă, ea nu ar trebui să fie dusă în derizoriu. Ca de fiecare dată când compunea o operă, Giuseppe Verdi transmitea un mesaj.

De data aceasta, mesajul e transmis prin intermediul personajului bătrânului nobil ruinat, abrutizat de vicii și de beție, dar păstrând încă în maniere ceva urme din fosta lui mărire. În spatele comediei spumoase se petrece, nevăzută, o dramă a decăderii implacabile , a decrepitudinii datorate în primul rând vârstei, dar și schimbărilor sociale la care nu s-a putut adapta.

Pe alte scene contemporane, cam asta e atmosfera ce se degajă, fie că personajele poartă costume de epocă, fie că sunt îmbrăcate contemporan. Acolo, fie că personajele poartă haine de epocă fie că au haine hontemporane, atmosfera este una de relativ lux , fiind vorba despre un nobil ce își permite încă să aibă doi servitori, dar și de burghezi bogați.

Falstaff la Scala, în 2013 foto Catherine Ashmore	Falstaff la Metropolitan, în 2013

Ce vedem la noi, când se ridică acea cortină jerpelită ?

 (Observăm că deși s-au cheltuit sume enorme pentru reabilitarea clădirii cortina e tot ponosită iar avanpostul scenei îmbrăcat tot cu o cârpă ruptă -vedeți poza mai jos).

Un decor alcătuit din panouri de reclame puse strâmb, o„toaletă ecologică” cu ușa deschisă, plasată în prim plan și mormane de gunoaie trântite prin tot locul, printre care își interpretează rolurile personajele operei.

S-a considerat probabil că în felul acesta vom simți personajele mai aproape de noi, dacă ele vor evolua în peisajul ce ne este familiar (și considerat de regie ca fiind specific ) nouă, românilor. 

E de înțeles că asta e imaginea care îi frapează pe străini când vin la noi: un oraș în mizerie, haotic, cu enorme reclame supărătoare trântite oriunde, gunoaie pe care nimeni nu le strânge, oribile „toalete ecologice” care nu pot suplini lipsa grupurilor sanitare civilizate , cu boschetari dar și cu posesori de mașini luxoase aflate în contradicție cu mizeria generală.

Nobilul scăpătat a devenit în această nouă regie un boschetar care locuiește pe o bancă din parc, devenind greu de înțeles cum de are totuși doi servitori și aspiră la rolul de seducător.

Nobilul scăpătat a ajuns la noi în postura de boschetar cu domiciliul pe o bancă , înconjurat de gunoaie  și de cabine  numite eufemistic „toalete”

Panoul luminos  ne împiedică să îi vedem bine pe interpreți

Regia a indicat chiar ca personajul principal să mimeze că urinează în cabina cu pricina, ca lucrurile să ne fie cât mai clare.

Personajul principal e „căptușit” cu perne pe toate părțile pentru a avea proporții într-adevăr exagerate. Nu mă puteam împiedica să nu mă gândesc tot timpul la supliciul la care era supus interpretul principal.

Dar iată că, în mijlocul acestui peisaj sordid, îmbrăcat cu costumul acela inconfortabil, baritonul Ştefan Ignat , interpretul lui Falstaff începe să cânte.

Și atunci ne dăm seama că suntem totuși la operă și anume în fața unui mare cântăreț. 

Da, în mijlocul mizeriei de pe scenă, are loc un act artistic și încă unul de cea mai bună calitate! 

Da, face să mergeți să vedeți acest spectacol chiar și numai pentru a-l asculta pe acest mare bariton care cântă la Opera noastră din București.

}ns[ alături de Ștefan Ignat cântă și alți interpreți de mare valoare:

• ·         soprana Iulia Isaev,  cu o voce minunat stăpânită și cu un fizic perfect adecvat rolului,conturând perfect rolul Alice Ford
• ·         mezzosoprana Andreea Iftimescu, cu o voce bună, care acoperă și registrul de contralto cerut de rol  și al cărei fizic îi permite un joc de scenă seducător, în spiritul operei bufe - în rolul Quickly
• ·         tânăra soprană Ana Cebotari, și ea bine distribuită în rolul puștoaicei fâșnețe Nannetta, regia mizând puternic pe atuurile fizice ale acesteia evidențiate prin costumul sumar, dar având și calitățile vocale cerute
• ·         baritonul Cătălin Ţoropoc, o altă surpriză plăcută din toate punctele de vedere, cu o voce puternică și bine impostată și cu un fizic plăcut, interpretând foarte bine rolul burghezului Ford. (Inspirați de numele personajului probabil, regizorul și scenograful au plasat pe scenă și o limuzină-e drept că BMW , considerată mai aproape de specificul proaspeților îmbogățiți de la noi). Limuzina șade pe un postament rotativ, ca la expozițiile auto, iar personajele urcă și coboară din ea ca să pară că are un rol în acțiune)
• ·         basul Iustinian Zetea în rolul secundar al lui Pistola, interpretează corect, (ceea ce aș spune că e mai puțin adevărat pentru  Valentin Racoveanu în rolul lui Pistola, pe care l-a interpretat mai apropiat de un rol de operetă sau de vodevil)
• ·         Sorana Negrea corectă în rolul secundar al lui Meg Page.
• ·         mai slabă mișcarea pe partea tenorilor: Liviu Indricău –tenor liric neproeminent și invitatul   Ştefan von Korch, cu o bună condiție fizică dar.. cam atât.

Din păcate se impune ca personaj principal și decorul, care devine chiar supărător în destule situații când estompează prin strălucirea panourilor publicitare desfășurarea acțiunii de pe scenă.

În alte situații, mobilierul îi pune la încercări neplanificate pe interpreți. Patul escamotabil a coborât  accidental la ridicarea interpretului de pe canapea, din fericire tânărul bariton a avut reflexul necesar de a para cu mâna lovitura , aranjând apoi mobilierul și pernele.

În final un element de decor a căzut de sus, cu zgomot,  în preajma interpretului principal – un alt element de „sporire a dificultății” ...

Elementul de decor considerat primordial de către regie, cabina de toaletă ne-a urmărit ca ul leit-motiv de-a lungul întregii desfășurări a operei. Iar în final și-a făcut apariția ca element dominant al decorului un imens porc , ce emană apoteotic „vânturi” de confetti pentru a marca finalul comédiei. 

Tonul acesta extrem de vulgar nu cred că servește mesajului operei, care este mai subtil de atât.

Sigur, în final ni se spune că suntem cu toții victimele unor astfel de farse, chiar fără să ne dăm seama.

Dar speram să nu fim chiar în halul acesta.

Aplauzele de la final, după „vântul” tras de porcul uriaș

Din păcate sala era doar pe trei sferturi plină – sigur, spectacolul era concurat în această săptămână de concertul de excepție de la Ateneu, cu actul al III-lea din Parsifal într-o distribuție de zile mari!

Sigur, nu putem „aspira” la un astfel de Parsifal pe scena Operei din București. Cel puțin, nu acum.

Să sperăm că mai târziu se va putea și acolo.

un caine mănâncă un ou moale

Întâmplare adevărată

Cu mai mult timp în urmă, într-o iarnă geroasă plecam de la serviciu.
În stația de autobuz, un câine „maidanez” s-a apropiat de mine privindu-mă rugător. Era limpede că era lihnit de foame și îmi era milă de el, așa că m-am gândit ce aș putea să-i dau. Aveam la mine un ou fiert pe care îl luasem ca să-l mănânc la serviciu, dar nu avusesem timp să mănânc.
M-am gândit că oricum nu o să mai mănânc oul acela , așa că l-am scos din geantă, l-am curățat și i l-am dat. Era un ou moale.
I l-am dat să-l miroasă, apoi l-am pus pe zăpadă în fața lui.
Probabil că era pentru prima dată când amărâtul de câine primea un ou.
Câinele a mirosit oul și a simțit mirosul de proteine de care avea mare nevoie. Dar nu era lămurit ce este.

Știa că nu avea voie să rateze nici o fărâmă din această hrană prețioasă. A apucat oul ușor cu dinții și și-a dat seama că e moale la interior. Și-a dat seama că dacă ar încerca să-l apuce mai zdravăn cu dinții ca să-l ia în gură, o parte din conținutul moale s-ar putea risipi.
Așa că a lăsat oul pe jos, dar a mușcat cu grijă o parte mică de deasupra acestuia, descoperind astfel gălbenușul. Apoi a lins cu grijă gălbenușul din interior cu limba, iar la urmă a mâncat albușul.
Am rămas uimită de felul în care acest animal care se descurca prin propriile puteri rezolvase această problemă cu totul nouă pentru el.

După ce a mâncat, câinele nu a uitat să-mi mulțumească prin limbajul său corporal expresiv.