Cum sunt văzuți românii în Italia
Am găsit acum un articol apărut pe 11/07/2013 în publicația Il Giornale, scris de Fausto Biloslavo Giuseppe Marino .
Am găsit util să îl reproduc aici, ca să vedem cum văd italienii relațiile cu noi. Comentariile mele sunt scrise cu maron.
Schimb nebunesc Italia-România . La noi criminalii, la ei afacerile .
De la sfârșitul comunismului un român din opt a emigrat. La noi este comunitatea care comite cele mai multe infracțiuni. Și în București 35.000 de firme italiene formând 10% din PIB
De la căderea comunismului în Europa de Est trei milioane de
români și-au părăsit țara, ca și cum de la noi s-ar fi golit Sicilia și
Campania. O treime din această maree umană trăiește acum în Italia.
 |
| Fotografia ce ilusrtează articolul pe care îl reproduc aici în traducere. Nu a fost pusă, din păcate, nici o fotografie cu medicii români care muncesc în Italia. |
Marea majoritate este cu siguranță oameni cinstiți, dar cu
București în Europa din 2007, Italia este mai mult un paradis pentru
infractorii din București. Conform rapoartelor poliției statului, în 2008 au fost
42177 de români incriminați sau arestați, iar în anul următor - 43228.
În aceiași ani, din Italia a inceput un alt exod, în
direcția opusă. "Schimbul" nu fusese convenit: noi le-am implantat
lor 35000 companii care se bucură de privilegiile pieței unice, dar nu și de
inconvenientele monedei euro, ce nu a fost adoptată încă în România. Deci, ei
au pierdut 13% din populație, dar au câștigat 10% din bogăție: la atât se
ridică ponderea din PIB a zestrei aduse de "Made in Italy" externalizate în
România.
(Deosebirea este însă că profitul acestor întreprinderi se repatriază în țara de origine, în cazul acesta în Italia, ceea ce autorul articolului pare să uite - nn)
Un schimb nebunesc, care are ca urmare faptul că românii din închisorile italiene sunt a doua
populație din închisoari, între străini, cu 3661 de deținuți , numărul lor fiind
în creștere constantă. Mai rău, dacă te
uiți la "cealaltă jumătate a criminalității": un deținut străin din
patru este român, un record, legat de asemenea, de faptul că delincvența
importată din București este specializată în exploatarea prostituției și în
imigrația clandestină din țările de Est.
Italienii s-au îngrozit de mafioții români
Îngrijorător este faptul că românii se organizează în veritabile
mafii proprii care le fac să pălească pe cele locale. Pe 20 iunie au fost emise 17 mandate de arestare
ale procuraturii din Torino îndreptate împotriva tot atâtor români acuzați de delicte de tip mafiot, trafic de
droguri și alte infracțiuni.
"Este prima dată în istoria noastră ca urmărirea penală
să fie îndreptată spre o structură mafiotă compusă din străini ce operează pe
teritoriul italian", a subliniat Gian Carlo Caselli, procurorul-șef din
Torino.
Iar în 2009, ministrul Justiției român, Cătălin Predoiu, a spus ceva
alarmant: 40% dintre cei căutați cu mandate de căutare internațională emise de București erau
în Italia.
În același an, potrivit datelor de la Ministerul de Interne,
românii s-au distins prin 107 tentative
de omor, 2211 vătămărt corporale, 21 de abuzuri sexuale asupra minorilor, 12572
furturi, în creștere față de cele 12371
din anul precedent, 1302 jafuri, 1135 fraude legate de calculator. Pentru
droguri au fost de 470 plângeri sau arestări iar 602 pentru exploatarea
prostituției.
Începând cu anul 2004 românii au fost pe primul loc în
rândul străinilor pentru crime, furturi și infracțiunea de viol.Fenomenul nu a fost
stăpânit până în 2006, când forțele de poliție din cele două țări au inițiat
schimburi de agenți operativi, șase super-polițiști români, care îi urmaresc pe
conaționalii lor. Unul dintre aceștia, George, care a capturat zeci de fugari,
este la sediul poliției din Nuoro. "La noi lucrurile sunt mai simple - a
spus el răspicat - care greșește merge direct la închisoare, și iese. Infractorii
noștri știu acest lucru. Și încearcă să vină să facă pagube în alte țări, mai
avansate, mai democratice, dar, de asemenea "mai comode", pentru ei.
"
Conform celor mai recente cifre oficiale românii din Italia
sunt 968 576, prima populație străină. În realitate, numărul adevărat ar fi în jur de un milioan și 300 de mii.
Există, desigur, de asemenea, și o mulțime de oameni care
lucrează. În calitate de contribuabilii
din țara noastră, sunt primii dintre străini, datorită numărului, reprezentând
18,1%, deși se declară salarii de numai 9100 de euro în medie. (Probabil pe an n.n.) Dar, de
asemenea, munca cinstită a contribuit, conform datelelor Fundației Leone Moressa,
la dezvoltarea România. Români, după chinezi, trimit acasă cele mai mari sume
de bani, cu un total de 894 milioane de euro.
(Nu se spune însă cât reprezintă în bani contribuțiile reprezentate de taxe și impozite plătite de către români, dar și cât de mare e importanța muncii prestate de către acești români pentru economia Italiei. Pentru că acești 1,4 de milioane de români -mai puțin numărul amintit de infractori - -muncesc cinstit , pentru salarii în general mai mici decât ale italienilor, de multe ori „la negru”, adică fără a beneficia de asigurări sociale și contribuie la dezvoltarea economică a Italiei. )
"Schimbul" marchează un buget mult pe roșu pentru
noi. România a fost "invadată" de companii italiene. Țara noastră
este al doilea cel mai mare partener comercial după Germania.
Hemoragia s-a
terminat, dar ne-a costat scump. "Relocarea din anii nouăzeci e o fază terminată.
(Deci italienii și-au retras investițiile , să înțelegem -n.n.) Acum investițiile italiene se
dezvoltă în agricultură și în energia regenerabilă de la fotovoltaice la hidroelectrică ", spune
avocatul din Timișoara Andrea de Polo, aflat de 13 ani în România.
Dintre cele
35 de mii de companii o bună parte este inactivă, dar celelalte de schimb au atins în
ultimii ani vârfuri de 12 miliarde (de euro, bineînțeles).
De
altfel România, făcând parte din Uniunea Europenă, dar evitând problemele monedei
euro cunoaște cu o creștere economică strălucită.
(Păcat că această creștere economică nu se vede și în nivelul de trai al românilor, pentru că miliardele produse de companiile străine merg în țările patronilor acestora -n.n.).
"Costul forței de muncă este în creștere nominală - subliniază De Polo în Il Giornale - Dar investiția în euro
compensează creșterile datorită deprecierii leului, moneda locală."
(Da, creșterile de salarii sau de pensii mai mici decâ inflația reprezintă de fapt scăderi de salarii. Iar creșterea egală cu inflația nu este decât o actualizare, nu o creștere. Iar dacă actualizarea se face târziu față de perioada de devalorizare a leului pe care ar trebui să o compenseze,diferența crează de asemenea o pierdere în puterea de cumpărare a salariaților și pensionarilor respectivi - n.n.)
Am
angajat 800 de mii de oameni, în timp ce la noi este o explozie a șomajului.
Păcat pentru noi: schimbul nebunesc e făcut acum, și Italia nu a fost capabilă să-l
gestioneze.
