Firmele specializate explică tehnologia extragerii gazelor de şist.
Din mai multe astfel de pagini web, putem desprinde tehnologia prin care se scot gazele care se găsesc incluse (sub formă de bule mici de gaz) în rocile aflate la 2 - 3000 - 4000m adâncime.Principiul exploatării gazelor (sau petrolului) din şisturi
1. Se forează vertical până la adâncimea de 2000m, la 3000m sau mai mult.Sonda poate continua apoi să sape pe orizontală, până la distanţe de până la 2 km! Sonda cu foraj vertical costă cam 300000-1 milion €, în funcţie de adâncime, iar una ce forează şi orizontal costă între 4 şi 8 milioane €, dar oferă posibilitatea de a fractura rocile aflate până le 2 km de puţ. Terenul avut la dispoziţie se împarte în careuri cu latura de o milă (1,6 km), rezultând pătrate de câte 25,6 ha. Pe fiecare astfel de careu, în SUA se fac între 4 şi 8 puţuri de forare.
Cantitatea de substanţe chimice este cam 2% din cantitatea de apă, deci circa 80-300 m3 pentru fiecare puţ.
3. Fluidul injectat sub presiune zdrobeşte (fracturează) rocile întâlnite,provocând mai multe cutremure de mică intensitate pe toată lungimea porţiunii orizontale a forajului; bulele mici de gaz ies în lichid şi sunt trase - împreună cu circa 80% din lichidul injectat - la suprafaţă, prin sondă.
4. Apa poluată cu substanţe chimice aduce cu ea din adâncuri şi alte substanţe aflate acolo, dintre care unele radioactive (în funcţie de compoziţia solului).
Ea nu poate fi refolosită pentru altă fracturare şi nici pentru orice altceva! Rezultă cam 3200-12000 m3 apă poluată la fiecare puţ.
5. Decontaminarea şi epurarea apei contaminate ar costa mult, deci firmele preferă să o îngroape iar în sol, prin intermediul unor "foraje de injecţie". Ne putem gândi că acestea sunt mai puţin adânci decât cele de extragere a gazului, pentru că sunt cu atât mai ieftine cu cât sunt mai scurte şi e greu de controlat care a fost adâncimea lor.
Substanţele cancerigene, biocide, radioactive, acizii şi antigelurile pot ajunge în apa freatică şi de aici în apa potabilă sau în apa din râuri, fluvii, mare. Apa de irigaţii luată din râuri ar duce substanţele la suprafaţa ogoarelor, apoi în plante şi animale.
6. Cercetările din SUA au stabilit că apa reinjectată în sol poate produce alunecarea rocilor una faţă de alta (conţinând substanţe ce împiedică frecarea şi alţi aditivi) şi ca urmare apar seisme în zone une mai înainte nu erau. Nu se ştie ce se întâmplă în zonele care au deja o seismicitate ridicată!
7.Cantitatea de gaz extrasă după fracturare este mare la început, dar scade destul de repede (cam în doi ani) şi e necesară o nouă fracturare, apoi forarea unui nou puţ.
8. De la un singur puţ vertical se poate fora pe orizontală la diferite adâncimi şi la diferite distanţe între canalele orizontale, rezultând mult mai multe fracturări pentru un singur puţ de forare. Cantitatea de apă necesară şi cantitatea de substanţe chimice creşte proporţional.
Despre ce cantităţi ar fi vorba?
La un număr de 4-8 puţuri /25,6ha, pentru suprafaţa concesionată- de pildă- firmei Chevron, de 2700 km pătraţi ar însemna între 4154 şi 8308 puţuri, pentru care ar fi necesari 16 616 000 – 124 620 000 m3 apă dulce şi vor
rezulta 13 292 800 – 99 696 000 m3 apă poluată pentru câte o singură
fracturare/puţ.
Pentru cele 4154-8308 puţuri se vor folosi 332320- 2 492 400 m3
substanţe chimice nediluate.
Cantităţile de precipitaţii înregistrate statistic în zona Buzău
variază între 25,5 şi 79,5 l/m2/lună. = 255000 – 795000l/ha/lună = 255-795 m3/ha/lună.
Se observă că apa
provenită din precipitaţii nu e suficientă pentru a acoperi necesarul de apă
pentru fracturarea hidraulică, iar cantitatea de apă poluată rezultată dintr-o
singură fracturare pe fiecare puţ ar fi mai mare decât totalul precipitaţiilor
lunare.
Dar apa e necesară nu numai pentru fracturare hidraulică, ci şi pentru
băut, pentru culturile agricole , pentru industrie etc.
Cantitatea enormă de
apă poluată nu ar putea fi decontaminată şi tratată corespunzător şi va fi
reintrodusă în sol, sau va fi decantată superficial şi deversată în râuri, ajungând apoi pe ogoarele irigate.
De exemplu în Canada nu se practică această tehnologie, considerându-se că nu există suficiente surse de apă!
Chiar dacă nu se ajunge la numărul maxim de puţuri folosit uzual în SUA, cantităţile rămân uriaşe şi imposibil de decontaminat.
Chiar dacă nu se ajunge la numărul maxim de puţuri folosit uzual în SUA, cantităţile rămân uriaşe şi imposibil de decontaminat.
În alte ţări cum ar fi Franţa sau Bulgaria, tehnologia a fost interzisă.
În Marea Britanie şi în Germania s-a interzis folosirea procedeului în zone în care există apă freatică ce nu a fost deja poluată de alte procese tehnologice. Deci, aproape peste tot.
Dar la noi? Se pare că mulţi dintre politicienii importanţi, factori de decizie, nici nu ştiu despre ce este vorba. Unul dintre cei mai importanţi vorbea la televizor despre faptul că firmele au primit autorizare pentru a prospecta existenţa "pungilor de gaz"....
Ori, după cum vedem, nu e cazul unor pungi de gaz.....
De asemenea, ni se promite că prin exploatarea gazelor de şist nu vom mai avea nevoie de "gazul rusesc". Adică, vom cumpăra gazele de la firma Chevron. Dar nu numai de la firma Chevron, pentru că au primit autorizaţie de prospectare (şi apoi de exploatare) şi...firme ruseşti. Adică, tot de la ruşi vom cumpăra şi tot la preţul făcut de ei.
Înseamnă că România ar urma să primească foarte puţin din gazele extrase de marile companii străine!
Dacă noi importăm cam 3,12 miliarde m3 de gaz metan, iar gazele de şist ne-ar scuti doar de 10% din această cantitate, înseamnă că România ar primi doar 3 milioane m3 de gaz metan, în schimbul poluării permanente a unor suprafeţe enorme de teren şi a unor efecte necontrolabile asupra vieţii oamenilor şi animalelor. Această cantitate relativ mică de gaz metan nu are cum să producă un reviriment economic la noi. Dacă în alte ţări se observă scăderea considerabilă a preţului gazelor, asta este pentru că cei care le exploatează sunt cetăţeni ai ţărilor respective şi deci beneficiile nu merg peste graniţe.
O altă consecinţă nefastă a exploatării gazelor de şist este deteriorarea şoselelor ca urmare a traficului greu intens legat de tehnologia de fracturare hidraulică, ce presupune, după cum am văzut, deplasarea unor cantităţi uriaşe de apă. Iar deteriorarea infrastructurii rutiere va împiedica activitatea altor investitori, deci va duce la sărăcirea populaţiei.
Scumpirea apei de 20 de ori s-a constatat deja în Statele Unite, ca urmare a consumului intensiv şi a deteriorării ireversibile a resurselor de apă existente.
S-a constatat, de asemenea, apariţia malformaţiilor congenitale la copii în preajma puţurilor .
De asemenea, ni se promite că prin exploatarea gazelor de şist nu vom mai avea nevoie de "gazul rusesc". Adică, vom cumpăra gazele de la firma Chevron. Dar nu numai de la firma Chevron, pentru că au primit autorizaţie de prospectare (şi apoi de exploatare) şi...firme ruseşti. Adică, tot de la ruşi vom cumpăra şi tot la preţul făcut de ei.
Cât gaz ar primi România?
Potrivit specialiştilor, exploatarea acestor gaze ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia.Înseamnă că România ar urma să primească foarte puţin din gazele extrase de marile companii străine!
Dacă noi importăm cam 3,12 miliarde m3 de gaz metan, iar gazele de şist ne-ar scuti doar de 10% din această cantitate, înseamnă că România ar primi doar 3 milioane m3 de gaz metan, în schimbul poluării permanente a unor suprafeţe enorme de teren şi a unor efecte necontrolabile asupra vieţii oamenilor şi animalelor. Această cantitate relativ mică de gaz metan nu are cum să producă un reviriment economic la noi. Dacă în alte ţări se observă scăderea considerabilă a preţului gazelor, asta este pentru că cei care le exploatează sunt cetăţeni ai ţărilor respective şi deci beneficiile nu merg peste graniţe.
O altă consecinţă nefastă a exploatării gazelor de şist este deteriorarea şoselelor ca urmare a traficului greu intens legat de tehnologia de fracturare hidraulică, ce presupune, după cum am văzut, deplasarea unor cantităţi uriaşe de apă. Iar deteriorarea infrastructurii rutiere va împiedica activitatea altor investitori, deci va duce la sărăcirea populaţiei.
Scumpirea apei de 20 de ori s-a constatat deja în Statele Unite, ca urmare a consumului intensiv şi a deteriorării ireversibile a resurselor de apă existente.
S-a constatat, de asemenea, apariţia malformaţiilor congenitale la copii în preajma puţurilor .
Listă orientativă a substanţelor folosite:
Metanol (alcool metilic) – toxic-letal
Etilenglicol (1, 2 – etandiol) – malformant, induce cașexie
BTEX (emulsie din benzen, toluen, etilbenzen și xilen) – cancerigen, toxic-letal
Naftalina – cancerigen, volatil
Xilen (dimetilbenzen) – presupus cancerigen, mutagen
Acid clorhidric – biocid, puternic reactiv
Toluen (Toluol sau Metilbenzen) – puternic cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Etilbenzen (feniletan) – presupus cancerigen
Dietanolamina (2, 2 – iminodietanol)
Formaldehida (Aldehida formică) – cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Acid sulfuric – cancerigen, biogen, puternic reactiv
Tiouree – cancerigen, volatil
Clorură de benzil – cancerigen
Cumen (Izopropilbenzen) – toxic-letal
Acid nitrilotriacetic – cancerigen, toxic-letal
Dimetil-formaldehidă – presupus cancerigen, toxic-letal, biocid, volatil
Fenol – toxic-letal, biocid
Benzen – cancerigen (cancer de piele, cancer ganglionar)
Di-2-etilfenilftalat – cancerigen, mutagen, biocid, folosit la detergenții industriali
Acril-amida – cancerigen, mutagen, folosit la detergenții industriali
Acid fluorhidric – biocid, toxic-letal
Anhidridă ftalică – induce cașexie
Acetaldehidă – cancerigen, asociat canceului hepatic și celui pancreatic
Acetofenonă – afecțiuni oftalmologice
Săruri de cupru – toxic-letale
Oxietilena – puternic cancerigen
Plumb – cancerigen
Oxipropilena – puternic cancerigen
Para-xilen – mutagen, presupus cancerigen
Etilenglicol (1, 2 – etandiol) – malformant, induce cașexie
BTEX (emulsie din benzen, toluen, etilbenzen și xilen) – cancerigen, toxic-letal
Naftalina – cancerigen, volatil
Xilen (dimetilbenzen) – presupus cancerigen, mutagen
Acid clorhidric – biocid, puternic reactiv
Toluen (Toluol sau Metilbenzen) – puternic cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Etilbenzen (feniletan) – presupus cancerigen
Dietanolamina (2, 2 – iminodietanol)
Formaldehida (Aldehida formică) – cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Acid sulfuric – cancerigen, biogen, puternic reactiv
Tiouree – cancerigen, volatil
Clorură de benzil – cancerigen
Cumen (Izopropilbenzen) – toxic-letal
Acid nitrilotriacetic – cancerigen, toxic-letal
Dimetil-formaldehidă – presupus cancerigen, toxic-letal, biocid, volatil
Fenol – toxic-letal, biocid
Benzen – cancerigen (cancer de piele, cancer ganglionar)
Di-2-etilfenilftalat – cancerigen, mutagen, biocid, folosit la detergenții industriali
Acril-amida – cancerigen, mutagen, folosit la detergenții industriali
Acid fluorhidric – biocid, toxic-letal
Anhidridă ftalică – induce cașexie
Acetaldehidă – cancerigen, asociat canceului hepatic și celui pancreatic
Acetofenonă – afecțiuni oftalmologice
Săruri de cupru – toxic-letale
Oxietilena – puternic cancerigen
Plumb – cancerigen
Oxipropilena – puternic cancerigen
Para-xilen – mutagen, presupus cancerigen