Eutanasierea pensionarilor

17 octombrie 2014

Gânduri pentru pensionari

Cu ocazia "Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice", doamna ministru Plumb a publicat un mesaj (nu precizează către cine, dar putem deduce că se adresează vârstnicilor, dată fiind ocazia).

În mesaj se spune că "persoanele vârstnice au fost, din prima zi, una dintre priorităţile noastre şi rămân în continuare", adică declară că respectă "fişa postului".  (pentru cine nu ştie, domnia sa este Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice).

Cum însă face acest lucru doamna ministru şi cum au făcut asta miniştrii anteriori?

Legislaţia prevede că persoanele vârstnice sunt asigurate în urma contribuţiilor plătite în decursul zecilor de ani de muncă , respectându-se "principiul contributivităţii". 
Adică renta viageră (pensia) va fi proporţională cu suma cu care a contribuit pensionarul la fondul de pensii, prin cotizaţiile plătite.
Cei care realizează venituri în perioada activă cotizează la sistemul de pensii, din care se plătesc pensiile celor aflaţi la vârsta la care nu mai pot munci.
Numai că această lege nu li se aplică tuturor.

În primul rând, nu toată lumea cotizează , dar toată lumea primeşte pensie (sau ajutor social) !

Cine nu cotizează:

 - persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

- funcţionarii publici; 

- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; 

- persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate.

 - persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti; 

 - persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri; 

- cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii, 

- persoanele  care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii,

( Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare)

Nu cotizează nici agricultorii care nu sunt organizaţi în întreprinderi individuale sau familiale.

Desigur, nu cotizează nici cei care nu au venituri înregistrate scriptic (fie că lucrează "la negru", fie că nu lucrează deloc).

Toate aceste categorii de persoane beneficiază însă de pensii sau de ajutoare sociale acordate din bugetul Sistemului de Pensii , numit "strategic " şi de " ajutor social" .
În plus, cadrele militare ies la pensie la 50 de ani.
Prin urmare, pe lângă faptul că nu cotizează la fondul de pensii, au şi o perioadă scurtă de activitate, după care primesc pensii mai mari decât, sper exemplu un inginer sau alt absolvent de studii superioare care a muncit şi a cotizat peste 40 de ani . 
Parlamentarii au beneficiat şi ei de legi preferenţiale, care le permiteau să iasă la pensie după un singur mandat de parlamentar cu o pensie de circa 2000 de lei, după două mandate cu pensie mult mai mare, toate astea tot fără să cotizeze.  

De ce a crescut atât de mult numărul de pensionari

În acest mod simplu, numărul celor care contribuie la fondul de pensii a scăzut odată cu apariţia legilor privind exceptarea de la cotizaţii pentru pensie, în timp ce numărul de pensionari a crescut dramatic.

Astfel, dacă în 1990 erau circa 3,58 de milioane de pensionari în România, în anul 2010 numărul de beneficiari de pensii şi ajutoare sociale ajunsese la 5,66 de milioane. 

Cum a fost posibil acest lucru?

În primul rând prin faptul că după evenimentele din 1989 au fost legi speciale, care permiteau ieşirea la pensie de la 50 de ani, cu condiţía de a  exista o anumită perioadă minimă lucrată. O lege care le-a permis foştilor activişti de partid să iasă la pensie la 50 de ani după ce aduceau o adeverinţă cum că ar fi lucrat ca ucenici sau că ar fi lucrat la CAP de pe la 14 ani. Cum CAP-urile tocmai erau pe cale de lichidare şi pe acolo mai bântuiau doar câţiva slujbaşi îndoielnici, o hârtiuţă scrisă cu creionul chimic şi plătită cu o sticlă de ţuică putea asigura dreptul la pensie pentru bărbaţi sau femei de la vârsta de 50 de ani.
(Cei pensionaţí astfel la vârste relativ tinere au putut să treacă nestingheriţi la afaceri, mai ales dacă aveau şi bani puşi "la saltea" de pe timpul dinainte....).

A urmat perioada desfiinţării marilor uzine, combinate şi întreprinderi de tot felul.

Cum rata şomajului nu trebuia să ajungă la cote alarmante, s-a permis în mod tacit salariaţilor ce urmau să fie disponibilizaţi să iasă la pensie "pe caz de boală". Salariaţii erau anunţaţi că urmau să fie daţi afară, iar  "din gură în gură"  se transmitea care era soluţia salvatoare: un certificat medical. 
La urma urmei, cine mai e sănătos la 50 de ani, după ce a îndurat frig, hrană proastă, condiţii grele de lucru, asistenţă medicală deficitară şi poluare?

În aceste condiţii, nici supravieţuirea după ieşirea la pensie nu era prea îndelungată. Exista şi o "poantă" legată de asta: 
"Ce or pune ăştia în pensie, dom'le, că îndată ce iese omu' la pensie, şi dă colţu' ".

Adică, speranţa de viaţă din România era -şi este - una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Prin urmare un cetăţean care a muncit şi a cotizat până la 65 de ani nu mai are de primit pensie decât câţiva ani , că pe urmă moare.

Cum se face atunci că nu ajung banii iar pensionarilor li se reproşează continuu că sunt prea mulţi?

De fapt pensionarii trebuie să ţină din banii ce ar fi trebuit să fie ai lor, adică din fondul de pensii şi pe cei care nu au cotizat dar care au dreptul la pensii coform legilor menţioate , dar şi pe cei care nu au venituri declarate şi care trebuie să primească ajutor social. 

Cum în aceste condiţii banii trebuiau să fie completaţi de la bugetul de stat, s-a găsit şi o soluţie prezentată ca salvatoare: fondurile private de pensii , botezate "Pilonul 2" şi "Pilonul 3".

Cetăţenii cotizează obligatoriu cu 10,5% din venitul lor brut pentru pensie. 

Până la apariţia fondurilor private de pensii, din fondul acumulat de pe urma acestor cotizaţii se plăteau pensiile celor aflaţi în retragere.

După instituirea "Pilonului 2" de pensii, o parte din aceste sume intră în bugetele fondurilor private de pensii, de care urmează să beneficieze tinerii de astăzi.  Pentru început cota pentru "Pilonul 2" a fost 2% din veniturile celor care cotizează, din 2010 procentul a crescut la 2,5%,  a ajuns la 4,5% în 2014, urmând ca din 2016 acesst procent să crească la 6%.

Bine, bine, ne bucurăm că pensiile private promit un viitor ceva mai sigur tinerilor , (să sperăm că nu vor fi "ţepe", aşa cum am mai văzut) dar vorba este că banii aceştia se scad din sumele pe care ar trebui să le primească actualii pensionari! 
Asta, deoarece Bugetul Asigurărilor Sociale nu mai primeşte acum decât 6% , în loc de 10,5% din veniturile celor ce cotizează, iar din 2016 (adică peste un an şi ceva) va mai primi doar 4,5% din aceste venituri. (Adică mai puţin de jumătate din cât se cotizează pentru pensii!). 

Ce se va întâmpla, în aceste condiţii, cu pensionarii din prezent? 

Lor li se spune mereu să se pregătească să nu le mai ajungă pensia, pentru că numărul de salariaţi a scăzut iar numărul de pensionari a crescut, ambele fenomene părând a fi nişte fenomene inexplicabile şi imputabile pensionarilor.

Pe de altă parte , pentru cei mai săraci cu duhul există practica amăgirii cu promisiuni.

Peste tot se vorbeşte despre măriri de pensii, prezente şi viitoare.

Un calcul simplu  arată însă că de fapt pensiile au fost, sunt şi vor mai fi micşorate ca putere de cumpărare, ele fiind scăzute prin inflaţie mult mai mult decât sunt indexate cu întârziere dar cu mare tam-tam de către guvern. 
         (vedeţi calculele aici: http://nazone.ro/2014/10/marire-de-pensii-in-2015.html)

Vă daţi seama că scăderea va fi şi mai accentuată când se va lua mai mult din cotizaţii pentru a se da fondurilor private de pensii. 

Practic, pensionarii actuali plătesc acum, din pensiile lor, pentru pensiile pe care ar urma să le primească generaţiile mai tinere, peste zeci de ani. 

Iar fondurile private de pensii nu plătesc deocamdată nici un fel de pensii, nimănui. Şi nu vor fi nevoite să o facă zeci de ani de acum înainte , cât timp actualii tineri care cotizează la ele nu vor fi împlinit vârsta de pensionare (din ce în ce mai înaintată, după cum vedem).

Între timp, multe se pot întâmpla, doar deturnările de fonduri sunt uzuale la noi, iar situaţia în care nu există obligaţii de plată timp de zeci de ani favorizează puternic acest tip de infracţiune. 

În Ungaria fondurile private de pensii au fost preluate de către stat, iar FMI recomandase şi României să procedeze la fel, însă autorităţile noastre nu doresc asta. 

Pâă atunci însă, ce se întâmplă cu actualii pensionari şi ce gând au guvernanţii pentru ei?

Statistici cu totul aproximative

Constatăm în primul rând că acum, în era calculatoarelor, când totul se regăseşte în baze de date , în România evidenţele continuă să fie nebuloase.

Am văzut deja că nu se ştie care e numărul de cetăţeni români, nici care este numărul de copii.

Vedem din presă dar şi din comunicate oficiale  date contradictorii privind umărul de persoane care lucrează.

În 1990 era clar:  erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari.

În 2011 , Ministerul de Finanţe a anuţat că erau 4,7 milioane de angajaţi (sectorul privat+ bugetari+ agajaţi la stat)

 În 2012, aflăm că 4,3 milioane de angajaţi plăteau contribuţii pentru 5,3 milioane de pensionari +beneficiari de ajutoare.  Înseamnă că într-un an, numărul de angajaţi a scăzut cu 400 000 de persoane! 

În 2013, numărul de salariaţi a fost fix 4.328.000, conform INS, iar în primele cinci luni din 2014 a fost 4.423.000, în timp ce numărul de pensionari şi de asistaţi social era 5,2 milioane .

Când e vorba să se analizeze însă sistemul de pensii private, aflăm :

Peste 6,5 milioane de români au conturi private de pensii. 

Cum vine asta?

Observăm că în graficele Ministerului de Finanţe şi în cifrele vehiculate prin mass media nu se vorbeşte decât despre angajaţi însă nici un cuvânt despre cei care obţin venituri fără a fi salariaţi (şi aici nu vorbesc despre cei care lucrează "la negru", ci despre cei care sunt patroni, oameni de afaceri. Nici evidenţa acestora nu există?

Să înţelegem că există categorii de persoane (circa 2,1 milioane) care nu plătesc cotizaţia la sistemul public de pensii, dar plătesc la sistemul privat de pensii? 

Ni se precizează că ditre aceştia, 6,16 milioane de cetăţeni au cotizat la "Pilonul 2" de pensii. (Având acolo până acum  16,54 miliarde de lei. Aceste miliarde ar fi putut fi în contul Asigurărilor de Stat şi s-ar fi putut mări într-adevăr pensiile celor care au cotizat, măcar până la puterea de cumpărare din 2009, să zicem )

Păi se poate aşa, să cotizezi doar la "Pilonul 2", dar nu şi la "Pilonul 1", adică la Asigurările Sociale de stat? Cum au procedat cele 1,76 de milioane de cetăţeni ca să eludeze legea în acest mod? 

Iată de ce pare că totul pluteşte într-o ceaţă prielnică oricărei "inginerii financiare".

Nu întâmplător vedem pe străzile Bucureştilor mult mai multe maşini mari şi scumpe decât în capitale ca Roma sau Paris.

Sistemul public de pensii trebuie lichidat. 

În acelaşi timp, în unele articole publicate am citit că sistemul public de pensii trebuie lichidat cât mai repede. Adică, sa fie lichidat împreună cu beneficiarii lui, să înţelegem?

Pentru că actualii pensionari nu au cum să beneficieze de faimosul "Pilon 2", cu atât mai puţin de "Pilonul 3", dar se încăpăţânează să mai trăiască după ieşirea la pensie. 

Cum se gândesc autorii articolelor de acest gen, dar mai ales guvernanţii să scape de aceste persoane? 

Bun, am văzut că asistenţa medicală e din ce în ce mai drămuită şi mai scumpă. Medicamentele, la fel. Prin spitale, riscurile sunt de multe ori mai mari decât beneficiile pentru sănătate.

 Costurile mari de întreţinere îi obligă pe pensionari să-şi sudeze caloriferele, îndurând frig mai rău ca pe timpul "dinainte". Transportul în comun se transformă într-o adevărată odisee pe rutele ce vin din cartierele mai nevoiaşe. Alimentele procesate conţin din ce în ce mai multe componente declarate dăuătoare de studiile de specialitate. Multe legume și fructe au fost tratate de cultivatori cu cantități mari de îngrășăminte dăunătoare omului sau cu pesticide . Dar au mai fost tratate și în supermarketuri, pentru conservare îndelungată. Apa conţine tot mai mulţi nitraţi , nitriţi, dar în curând se vor înmulţi şi efectele fracturării hidraulice. (vedem deja că la Izvoarele apa freatică de la mare adâncime nu mai e potabilă, iar sondele de acel gen se vor înmulţi vertigios).  Credeţi că toate acestea vor determina dispariţia rapidă a pensionarilor fără pensii private, sau guvernul mai are în vedere şi alte măsuri?

Sumedenia de blocuri calculate pentru gradul 7 seismic nu a fost consolidată, deşi se preconizează cutremure cu grad seismic mult mai ridicat. Primăria Bucureştilor a prevăzut deja ca la 20 de minute după producerea unui cutremur destructiv să vină buldozerele la clădirile afectate, să elibereze terenurile - doar ştiţi cât sunt de scumpe.  Dar asta e o "măsură" neselectivă, în blocuri nu locuiesc numai pensionari, mai sunt şi persoane în plină activitate, sau copii. Dar în orice război sunt şi victime colaterale, nu?

Am văzut că de mai multă vreme începuse să se discute la noi despre posibilitatea introducerii eutanasierii la cererea persoanei implicate. S-or fi gândit oare guvernanţii că în felul acesta se grăbeşte dispariţiei categoriei supărătoare a pensionarilor?
"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
Update 27.11.2014
Ni se aduce la cunoştinţă prin România TV că "statul poate plăti numai 450 de lei din pensia medie de 800 de lei în 2015". Chiar aşa! Şi asta pentru că, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, statul are bani doar pentru plata a jumătate din pensiile românilor.

Pe de altă parte, prin virarea unor sume din ce în ce mai mari către fondurile private de pensii, care nu plătesc în prezent nici un fel de pensii, exact aceste sume lipsesc din Fondul de Asigurări Sociale. 
Drept urmare, ce să vezi, statul spune că nu mai poate plăti pensiile celor care au cotizat zeci de ani!
Adică, în traducere le spune pensionarilor că nu le va mai plăti pensiile, pentru că pune banii deoparte pentru cei care vor ieşi la pensie peste 30 de ani. 
Nu ştiu ce mă face să cred că peste 30 de ani se va veni cu alte "explicaţii", cum că greaua moştenire sau mai şiu eu ce fenomene imprevizibile au  dus la dispariţia acestor bani.
Dar până atunci, guvernul mai prevede câteva măsuri care să grăbească desfăşurarea lucrurilor: 
Printr-o modificare legislativă, o serie de categorii de salariaţi , circa 20000, vor putea să se pensioneze anticipat pentru că lucrează în sectoare dificile de activitate. 

Dacă n-ai ce mânca vino la noi, să murim de foame împreună. 

Dacă oricum nu sunt locuri de muncă, pentru că nu se dezvoltă nimic în economie, hai să scoatem iar oameni la pensie mai devreme, (cum s-a tot făcut după 1989) ca să raportăm pe urmă că ....s-au creat noi locuri de muncă!

• Din banii ce se colectează prin CAS, dăm mai mult de jumătate unor fonduri private, care nu plătesc pensii. 

Constatăm că banii rămaşi nu ajung pentru plata pensiilor actuale.
Ce facem atunci?

• Reducem CAS! 
• Scoatem la pensie anticipat 20000 de salariaţi. 
• În acelaşi timp, tot în 2015 România va fi nevoită să plătească 6 miliarde de euro la datoriile pecare au fost făcute şi la dobânzile acestora. Şi nu se ştie de unde. (repartizat pe "cap de locuitor", ar reveni cam 300 de euro pentru fiecare român, fie el copil, bătrân sau din indiferent care categorie).

La urmă...vai! Nu avem bani de pensii! Cine e de vină? 
Noi nu ştim. Noi am "mărit" pensiile , (Vedeţi mai sus că de fapt pensiile sunt micşorate cu circa 24% faţă de 2009). Am anunţat că sunt bani pentru pensii până la sfârşitul anului. Iar pentru anul 2015, am anunţat că nu avem decât jumătate din banii necesari. Asta, ca să nu spuneţi că n-aţi ştiut. 

Mai departe, faceţi ce ştiţi.