Lupta contra dezinformarii sau cenzura

caricatura de pe www ben-vautier com

În apropiere de alegeri, Republica cehă ia măsuri contra dezinformărilor

Praga — Republica cehă s-a dotat cu un organism anti-dezinformare în apropierea alegerilor legislative și prezidențiale, în timp ce Moscova e acuzată de NATO și de UE că lansează campanii de dezinformare pentru a influiența politica altor țări. 

Centrul de luptă împotriva amenințărilor hibride  (CTHH) a fost inaugurat la începutul anului , în Republica cehă. 

« Una dintre sarcinile centrului este aceea de a demasca eventuale atacuri îndreptate împotriva alegerilor libere », a subliniat ministrul de Interne , Milan Chovanec.

Organismul respectiv, la care lucrează peste douăzeci de specialiști, se ocupă - printre altele - cu analizarea nivelului de pericol prezentat pentru securitatea națională de informațiile false și propunerea de contra-măsuri. 

Alegerile legislative se vor desfășura în Cehia în octombrie, iar alegerile prezidențiale în ianuarie 2018. 

« Un stat responsabil trebuie să reacționeze la informațiile false, ca și la atacurile cibernetice, din ce în ce mai numeroase  », a spus primul ministru ceh , Bohuslav Sobotka.

« Nu ne putem preface că nu suntem la curent cu eforturile desfășurate de către o putere străină», a adăugat el în fața presei, evitând să numească o anumită țară.

Riposta împotriva propagandei care generează panică 

Conform generalului ceh  Petr Pavel, Șeful Comitetului militar al NATO, care a luat cuvântul recent la conferința  Stratcom, la Praga, propaganda rusă dorește să  « provoace panică și frică », folosind o  « vastă gamă de mijloace » în serviciul unei  « propagande sofisticate împotriva țărilor membre în NATO ».

Generalul Pavel a repetat aceste afirmații în media din Germania, țară ce va avea de asemenea alegeri în acest an.

Pentru ministrul ceh al Apărării Martin Stropnicky, campaniile de dezinformare reflectă o  « rea intenție de a provoca tensiune, incertitudine și frică printre oameni  ».

Ministrul a reacționat astfel la recenta propagare a unor afirmații false cum că soldați germani desfășurați de NATO în Lituania ar fi comis un viol.

Raportul anual al serviciului de informații ceh BIS publicat la sfârșitul anului 2016 pomenește de asemenea de tentativele de a « slăbi potențialul de informație  [al Republicii cehe] prin intermediul infiltrării mass-media și a internetului și printr-o distribuire masivă de propagandă și de dezinformare către Statul rus  ».

Un pericol real

Pericolul de a vedea alegeri influiențate de dezinformare este  « real », estimează Jakub Janda, adjunct al directorului grupului de reflexie  Valori europene, în interviul realizat de  AFP.

Există vreo 40 de site uri wb în limba cehă, cum ar fi  www.skrytapravda.cz (« adevăr ascuns ») sau www.ac24.cz, care difuzează informații  « false sau exagerate » și a căror activitate poate fi deseori atribuită Rusiei- conform spuselor sale. 

Oameni politici pro-occidentali cehi sunt  « atacați » de către aceste site-uri , iar alți politicieni sunt « glorifiați » pentru atitudinea lor pro-Kremlin, a constatat dl.  Janda.

« De asta aceste site-uri îl susțin pe președintele Milos Zeman și partidele de opoziție de obediență comunistă sau de extremă dreaptă  », a analizat el.

Având în mod obișnuit atitudini anti-migranți, proruse și prochineze, dl.  Zeman, ales la începutul lui 2013 pentru primul său mandat, a acuzat noul centru că ar fi  un « organ de cenzură ».

După dl. Janda, o bună parte dintre informațiile propagate de către aceste site-uri sunt fabricate de către cehi, deseori apropiați ai vechiului regim totalitar răsturnat în  1989, și care sunt astăzi  « frustrați » de apartenența țării lor la structurile occidentale. 

După un sondaj al agenției STEM, cel puțin 25 % dintre cehi preferă aceste site-uri  « alternative » mass-mediei clasice. 

« Trebuie să fin capabili să aducem explicații ca răspuns la dezinformări. Trebuie să reacționăm în minutul sau în ora (Nous devons être capables d’apporter des explications en réponse aux désinformations. Il faut réagir dans la minute ou dans l’heure [apariției dezinformării] altfel e degeaba », a subliniat dl. Chovanec, cu ocazia inaugurării CTHH.

Centrul folosește un cont Twitter pentru a informa publicul și a-i arăta imagini manipulate. 

Experții săi au fost primii care au descoperit un video difuzat pe plan mondial, care ar fi arătat  « migranți islamici » în timpul unei tentative de viol  « undeva în Europa », și care arăta de fapt o pragheză agresată de către compatrioții ei vânzători de droguri. 

Dezmințirea acestei tentative de intoxicare de origine necunoscută a fost unul dintre primele succese ale noului organism. 

Război hibrid 

Astfel de preocupări sunt vizibile și în state ca SUA, Franța, Germania, Elveția și altele.

În Germania

În Germania, la nouă luni de alegeri, serviciile de informații germane au notat o creștere a atacurilor de cybercriminalitate împotriva Republicii federale (conform letemps.ch). Berlinul vede în ele tentative ale marelui vecin din est  (sau ale extremei de dreapta, care ar fi în legătură cu acesta) de a influiența votul din septembrie. Se citează exemplul unei informații false despre o politiciană care ar fi luat apărarea unui violator și asasin refugiat afgan. În luna mai a anului trecut serviciile de informații germane acuzaseră guvernul r us că ar conduce campanii internaționale de atacuri cibernetice cu scop de spionaj și de sabotaj, vorbind de un « război hibrid » orchestrat de « 7 până la 11 ani », cu folosirea a circa 10000 de hackeri. Ministrul german de interne a avertizat și împotriva unor atacuri asupra infrastructurilor țării, cum ar fi centrale nucleare, rețele de telefonie mobilă și chiar spitale, victime ale unor programe informatice care cer răscumpărări. Astfel de viruși informatici blochează datele personale și le cifrează, cerând apoi proprietarului sume de bani pentru deblocarea lor. « numărul acestor atacuri a crescut de 55 de ori în 2016, în Germania» a spus ministrul de Interne german. 
Bundestag a investit masiv pentru infrastructuri informatice mai sigure, în ultimele 18 luni. Au fost de asemenea atenționați salariații în privința schimburilor de mail-uri și a folosirii USB-urilor. Au fost făcute și presiuni asupra Facebook, ce a declarat că dorește să lanseze o inițiativă pentru a lupta contra dezvoltării de știri false prin rețeaua sa germană.

Facebook a ales să solicite organizații specializate în „fact-checking”, adică în verificarea informațiilor publicate (în acest caz-pe rețeaua de socializare)

Luptă contra dezinformării sau cenzură?

Există însă și voci care spun că aceste măsuri de „luptă împotriva dezinformării” ar fi de fapt o nouă formă de cenzură.
Comentatorul Michel Garrote a scris că „Pentru Angela Merkel a lupta împotriva « discursului urii » constă în a lipsi de legitimitate orice critică a politicii de imigrație a guvernului....În clar, în Germania este acum criminal orice atrage atenția asupra consecințelor politicii guvernului asupra migrației”.(conf. lesobservateurs ch) 

În Franța

În Franța, Le Monde și echipa sa de „decodori” au lansat marțea trecută programul informatic Decodex, care categorisește aproape 600 de site-uri  franceze, engleze, americane și germane în 5 categorii :  de încredere (culoare verde- cum ar fi de exemplu Le Monde), prea puțin de încredere (portocalii) , neverificabil (gri- cum ar fi de exemplu Wikipedia), informații false (roșu) și parodice (albastru). Decodex ar putea fi folosit și ca motor de căutare, dar și ca extensie care să arate o notificare privind culoarea (încadrarea) site-ului pe care utilizatorul ar vrea să-l acceseze.  Același program informatic va oferi călăuzire și prin Messenger (serviciul de mesagerie al Facebook).

Scoala de ospitalitate

Aflăm din mass media că pe 17 Februarie s-a încheiat un parteneriat între ASE și „Școala de Ospitalitate din Lausanne”, „cea mai prestigioasă școală din lume în domeniul turismului și ospitalității”.

Ar fi vorba despre un program de studii postuniversitare în „Managementul Strategic al Ospitalității”.
Programul desfășurat în România va avea o durată de 36 de zile, după care cursanții pot urma un modul opțional de 5 zile la Lausanne.
Absolvenții vor primi un certificat de atestare a competențelor profesionale și un certificat de educație executivă.

Românii sunt ospitalieri

Abraham și îngerii- scenă biblică ilustrată în biserica din Ravenna
Ilustrează ospitalitatea față de străini

Așa știm și așa se dovedește că am fost în decursul timpului și cea mai bună dovadă este marele număr de etnii care trăiesc alături de români de foarte mult timp, în bună înțelegere.
Dar acum ni se spune că unii urmează cursuri scurte de ospitalitate.
Sunt puțin uimită: cum să ne învețe să fim ospitalieri: adică să ne primim bine musafirii în căminele proprii? Să îi primim bine pe refugiați? Sau ce?
Mă uit în dicționar, poate nu mai știu eu limba română.

Ce înseamnă ospitalitate?

OSPITALITÁTE s. f. Însușirea de a fi ospitalier. ♦ Primire, găzduire bună oferită cuiva. – Din fr.hospitalité, lat. hospitalitas, -atis.sursa: DEX '09 (2009)OSPITALITÁTE s. f. Însușirea de a fi ospitalier; primire bună, găzduire (plină de atenție față de oaspeți). Primarul i-a oferit ospitalitate chiar în familia sa. REBREANU, R. II 238. Sînt nerăbdător să le mulțămesc de ospitalitate. ALECSANDRI, T. I 283. În Tîrgul Ocnei tot se păstrează vechea ospitalitate romînă, ce era odinioară proverbială. NEGRUZZI, S. I 310. ◊ (Ironic) Permiteți-mi să plec. Dacă aceasta e ospitalitatea dumneavoastră. DUMITRIU, N. 37.
sursa: DLRLC (1955-1957)

 Dar atunci să vedem ce înseamnă Ospitalier

OSPITALIÉR, -Ă, ospitalieri, -e, adj. Care primește bucuros oaspeți; care este amabil, primitor cu oaspeții. ♦ (Despre o casă, un oraș, o țară) În care ești bine primit, în care te simți bine; care oferă ospitalitate. [Pr.: -li-er] – Din fr. hospitalier.·         sursa: DEX '09 (2009)
Adicătălea e vorba de primire fără plată, „pe prietenie”, nicidecum despre servicii plătite, așa cum e cazul în turism.

Să mergem și la origine, adică la termenul din limba franceză.

      Définition du mot Hospitalité : - Chez les anciens, société contractée entre deux ou plusieurs personnes de différents lieux, entre des familles et même des villes entières, en vertu de laquelle on se logeait mutuellement dans les voyages, et l'on se rendait toutes sortes de services.
Définition du mot Hospitalité : - Libéralité qu'on exerce en logeant gratuitement les étrangers.
Définition du mot Hospitalité : - Obligation où sont certains religieux de recevoir les voyageurs. Il y a hospitalité dans cette abbaye.(Larousse)
Poser une questionhospitaliténom féminin(latin hospitalitas, -atis)
·         Action de recevoir et d'héberger chez soi gracieusement quelqu'un, par charité, libéralité, amitié : Offrir l'hospitalité à quelqu'un.·         Générosité, bienveillance, cordialité dans la manière d'accueillir et de traiter ses hôtes : Un peuple connu pour son hospitalité.·         Asile accordé à quelqu'un, à un groupe par un pays : Donner l'hospitalité à des réfugiés politiques.

Și la francezi e vorba despre primire bună a musafirilor, din prietenie, sau de azil acordat străinilor.Nicidecum nu e vorba despre servicii plătite, așa cum sunt cele din turism.

De unde provine confuzia?
În limba engleză se folosește termenul Hospitality Business pentru ceea ce noi numim Firme de Turism.
Cum holdingul EHL (Ecole Hotelière Lausanne) este în partenariat cu School of Hotel and Tourism Management de la Hong Kong Polytechnic University și cu  Conrad N. Hilton College de la Universitatea din Houston, pentru varianta în lima engleză s-a folosit termenul Hospitality.
Dar în Elveția („ la mama ei, în Șvițera”) , școala continuă să se numească Ecole hôtelière de Lausanne , al cărei Director General este din 2010 dl. Michel Rochat , cu care a semnat parteneriatul ASE.

Acuma, dacă folosim limba engleză, e normal să folosim termenul Hospitality.

Dar în limba română nu merge să traducem „după ureche”, să spunem „furculision”- cum greșit vorbea Coana Chirița.
În românește trebuie să folosim termenii din limba română. 
Deci traducerea corectă este Școala Hotelieră din Lausanne și nu „Școala de ospitalitate...”

******************************

Ce fel de școlarizare se va desfășura prin acest parteneriat?

Din păcate, parteneriatul prevede doar un curs de foarte scurtă durată, în urma căruia cursanții vor primi doar un simplu certificat. 

Ce fel de certificat? Ce valoare va avea el?

Dacă ne uităm pe pagina web a EHL, vedem că această Școală Hotelieră oferă cursuri cu durată mult mai mare finalizate desigur cu diplome de prestigiu. Să nu confundăm lucrurile!

De pildă, pentru 

Master of Science HES-SO in Global Hospitality Business

se studiază 16 luni , în limba engleză, full-time și costă circa 76000 CHF..

Pentru 

MBA in Hospitality

se studiază (12-36 de luni- în ritmul propriu) 80% la distanță  și 20% la fața locului (la Lausanne) iar taxele de școlarizare sunt peste 35000 CHF!

Dar există și diferite certificate, ce se pot dobândi pe diferitele domenii din turism și pentru care se poate studia și on line.

De pildă pentru certificat avansat în domeniul Driving hotel revenues (Administrarea veniturilor hotelului) se studiază 12 săptămâni câte 8 ore/săptămână , dar și costă CHF 5940!

Pentru școlarizarea de chelneri, bucătari sau recepționeri se fac la EHL
5 luni cursuri teoretice și 5 luni de practică

Un curs de 36 de zile nu există pe acolo. 

Prin urmare, să nu confundăm nici termenii folosiți, nici valoarea diplomelor/certificatelor obținute. 

******************************************************************************

Pe vremuri, pe timpul regimului socialist, se construise complexul de școlarizare și de practică în domeniul turismului în clădirile construite special în acest scop pe bd. Poligrafiei

Complexul cuprindea săli de curs și pentru diferite aplicații (aripa mai joasă a clădirii), un cămin pentru cursanți (conceput ca un hotel cu confort mai scăzut- numit „Turist”) și  mari unități în care cursanții să facă practică: un hotel (numit „Parc”), un restaurant , o cofetărie, un bar. S-a considerat probabil după 1989 că nu mai avem nevoie de așa ceva, astfel încât clădirile au fost privatizate și astăzi sunt hotelurile Ramada Parc și Ramada Plaza.  Dar școlarizarea? 
După cum putem constata, școlarizarea lasă de dorit și e puțin probabil că un curs de 36 de zile ar putea remedia lucrurile. 

Europa cu doua viteze

Reuniunea informala a șefilor de stat sau de guvern ai UE la Malta

Reuniunea informală a celor 28 de state membre ale Uniunii Europene,  la Malta pe 3 februarie a.c.

Temele oficiale de discuție au fost :

• excluderea refugiaților din UE
• viitorul UE după Brexit
• pregătirea celei de a 60-a aniversare a tratatului de la Roma

Într-un context marcat de tensiuni apărute între Europa și Statele Unite, numeroși lideri europeni au criticat presiunile făcute de către președintele american asupra Europei. Doamna cancelar Angela Merkel a chemat la întărirea rolului internațional al Europei.

Președintele polonez al Consiliului UE, Donald Tusk a vorbit despre „declarații neliniștitoare ale noii administrații americane”, calificând Statele Unite drept o „amenințare” exterioară ce se adaugă la  „politica agresivă a Rusiei”, la o „Chină să spunem în plină afirmare” și la „războaiele, teroarea și anarhia din Orientul Mijlociu și din Africa”.
În același timp, „în interiorul UE crește un sentiment naționalist, din ce în ce mai xenofob”.
 Pentru a face față acestor mari probleme, președintele Tusk a chemat la „măsuri decisive și spectaculoase”.

Acestea ar fi:

• Întărirea definitivă a frontierelor exterioare ale UE ( vedem că de fapt se referă la frontierele spațiului Schengen; Consiliul recomandă și prelungirea temporară a granițelor interioare din spațiul Schengen). (Dar noi nu suntem în UE? -n.n.) 
• O mai bună colaborare între agenții însărcinați cu lupta împotriva terorismului
• Apărarea păcii și ordinei în zona fără frontiere (zonele de litoral spre Mediterana, să înțelegem? -n.n.)
• Creșterea cheltuielilor pentru apărare
• Întărirea politicii externe pe ansamblul UE

- Cotidianul german Handelsblatt afirmă că UE va SUA pune pe lista  prevăzută a paradisurilor fiscale (cu măsurile asociate respective).

- UE va coopera cu Libia pentru a stăvili fluxul de migranți din Libia spre Italia.

(În 2016 au sosit peste 181000 de migranți clandestini prin Marea Mediterană, iar numărul de decese și de dispariții e în creștere cu fiecare an).

Comentatori de la mondialisation ca afirmă că adevărata cauză a agravării relațiilor transatlantice și a tensiunilor crescânde din interiorul UE ar fi contradicțiile fundamentale ale sistemului capitalist mondial:

•  contradicția dintre integrarea și interconexiunea globală a economiei și divizarea sa în state naționale cu interese opuse
• contradicția dintre caracterul social  al producției mondiale și subordonarea  la proprietatea privată a mijloacelor de producție și acumularea profitului privat de către clasa conducătoare.

Uniți vom învinge, divizați vom eșua. 

Donald Tusk a chemat conducătorii din UE să rămână uniți.
„Trebuie să fie foarte clar: dezintegrarea Uniunii Europene nu va reda statelor membre o suveranitate integrală, ce e puțin mitică; în realitate, ea le va înfeuda de fapt marilor supraputeri, care sunt Statele Unite, Rusia și China. Numai împreună putem fi total independenți”.

Uniunea Europeană nu ar trebui să își abandoneze rolul de superputere comercială  deschisă celorlalți, care își protejează cetățenii și întreprinderile, păstrând principiul că liberul schimb trebuie să fie însoțit de tranzacții comerciale corecte. „Noi va trebui să apărăm de asemenea hotărât ordinea internațională fondată pe statul de drept. Nu putem să ne înclinăm în fața celor care se silesc să slăbească sau să invalideze legăturile transatlantice, garante ale perenității ordinei și păcii la nivel mondial. Ar fi bine să le amintim prietenilor noștri americani propria lor deviză: Uniți vom învinge, divizați vom eșua. ” scrie în scrisoarea asupra viitorului UE adresată de președintele Tusk celor 27 de șefi de state înainte de reuniunea de la Malta.

Comentatori din presă remarcă  însă și tendințele de destabilizare

caricatură: deligne          vaporul cu însemnele UE  are în față două aisberguri: Trump și Brexit, 
                                                         iar cei de pe punte spun: 
                                   „să rămânem uniți; să ne separăm!;drept înainte!;la babord!;cu totul la tribord!

Soluția : integrare și dezvoltare.

Președintele Consiliului UE a chemat la unitate, dar pentru a se face față aprigei concurențe a marilor puteri sunt necesare eforturi majore pentru dezvoltare.

Pentru asta s-a creat în UE    EFSI.

Pe 6 decembrie 2016, Consiliul European a stabilit prelungirea Fondurilor europene pentru investiții strategice (EFSI), inițiativă far a UE în cadrul „planului de investiții pentru Europa”. Se prevede o extindere a EFSI, cu mobilizarea a 500 de miliarde de euro până în anul 2020. De asemenea s-au prevăzut îmbunătățiri operaționale după experiența căpătată în primul an de aplicare a programului. (EFSI a fost creat la mijlocul anului 2015 și avea ca obiectiv să realizeze 315 miliarde de euro suplimentar până la mijlocul anului 2018).

Principalele schimbări ale EFSI:

• prelungirea duratei EFSI până în 2020
• obiectiv de investiții: 500 de miliarde euro
• mărirea garanției bugetare a Uniunii la 26 de miliarde € (dintre care 16 miliarde € vor fi disponibile până la mijlocul anului 2018)
• creșterea contribuției Băncii europene de investiții la 7,5 miliarde €.
• încurajarea investițiilor private
• îmbunătățiri tehnice, privind: extinderea acoperirii geografice, includerea de sectoare suplimentare ca agricultura, silvicultura și pescuitul, aquacultura și alte sectoare eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate sau în tranziție, acțiuni legate de schimbările climatice, caracterul complementar al investițiilor (proiecte care să remedieze investițiile ce nu sunt optime sau sunt periclitate de criza pieței), dispoziții privind transparența precum și „platforma europeană a consiliului în investiții” care să ajute statele membre să dezvolte proiecte.

Bun, dar România ce face în privința investițiilor? Ce fonduri au fost prevăzute pentru investiții în Bugetul României pe anul 2017? Participă România la programul EFSI al UE? 

Ori ne mulțumim să rămânem din ce în ce mai mult în urmă față de celelalte țări din UE?
Să ne uităm pe documentele oficiale publicate pe site ul EFSI:

Sunt figurate grafic domeniile în care s-au aprobat fonduri europene pentru investiții strategice, iar în dreapta volumul de investiții din fiecare țară (raportat la PIB): culoarea mai închisă reprezintă un volum de investiții mai ridicat. Remarcăm că România e codașă la investiții. Fruntașe sunt: Finlanda, Estonia, Lituania, Bulgaria, Italia și Spania. Iată că nu ne mai asemănăm (nici măcar) cu Bulgaria!

Ca pe urmă să ne mirăm că în UE se pune problema din ce în ce mai des a Europei cu două viteze?
Era un program pentru IMM-uri, parcă inițiat de „guvernul tehnocrat”, dar cică nu se mai dau bani pentru asta în noul buget. Mai avem întreprinderi românești?

Deja organizarea UE arată cam așa

Dar acum se propune deschis o 

Europa cu mai multe categorii de membri.

Statele din  Benelux, care sunt și fondatoare ale Uniunii Europene au prezentat o declarație comună în care punctează faptul că « diferitele căi de integrare și de cooperare crescută furnizează răspunsuri eficace la problemele cu care se confruntă în mod diferit statele membre  ».
(Adică- înțeleg eu- statele membre au probleme diferite: unele au probleme cu prea multe aeroporturi (Spania, de pildă are peste 41) , altele au probleme cu lipsa de autostrăzi , de aeroporturi și de toalete, deci pentru fiecare ar fi căi diferite)
Documentul pune accentul pe principiile de « subsidiaritate și proporționalitate », sugerând că  « UE nu va face ceea ce statele membre nu sunt în măsură să ofere ele însele cetățenilor lor  », fraza reluând criticile aduse unei Europe care face prea multe lucruri și care trebuie să -și concentreze eforturile asupra domeniilor în care   « valoarea adăugată » este fără echivoc, cum ar fi securitatea, comerțul și climatul,  Iar François Hollande a admis de asemenea că acestă Europă cu mai multe viteze va fi « una dintre căile posibile, pentru ca la Roma să putem spune  ce vrem să facem cu toții și apoi doar unii în mai multă Europa ». 
Cu alte cuvinte, să încetăm să le dăm ajutoare sociale mai mari decât salariile din țara lor sărăntocilor ăstora veniți din țările de la periferia UE și să folosim banii mai bine pentru nevoile noastre adevărate  - cam așa, nu? (n.n.)

Adicătălea, înțeleg eu, hai să ne integrăm noi, cei care vrem asta și care ne putem dezvolta corespunzător și să-i lăsăm pe cei care nu pot ține pasul să stea în zona lor de subdezvoltare, că nu putem să facem noi în locul lor eforturile de dezvoltare necesare.