 |
| caricatura de pe www ben-vautier com |
Praga — Republica cehă s-a dotat cu un organism anti-dezinformare în apropierea alegerilor legislative și prezidențiale, în timp ce Moscova e acuzată de NATO și de UE că lansează campanii de dezinformare pentru a influiența politica altor țări.
Centrul de luptă împotriva amenințărilor hibride (CTHH) a fost inaugurat la începutul anului , în Republica cehă.
« Una dintre sarcinile centrului este aceea de a demasca eventuale atacuri îndreptate împotriva alegerilor libere », a subliniat ministrul de Interne , Milan
Chovanec.
Organismul respectiv, la care lucrează peste douăzeci de specialiști, se ocupă - printre altele - cu analizarea nivelului de pericol prezentat pentru securitatea națională de informațiile false și propunerea de contra-măsuri.
Alegerile legislative se vor desfășura în Cehia în octombrie, iar alegerile prezidențiale în ianuarie 2018.
« Un stat responsabil trebuie să reacționeze la informațiile false, ca și la atacurile cibernetice, din ce în ce mai numeroase », a spus primul ministru ceh , Bohuslav Sobotka.
« Nu ne putem preface că nu suntem la curent cu eforturile desfășurate de către o putere străină», a adăugat el în fața presei, evitând să numească o anumită țară.
Riposta împotriva propagandei care generează panică
Conform generalului ceh Petr Pavel, Șeful Comitetului militar al NATO, care a luat cuvântul recent la conferința Stratcom, la Praga, propaganda rusă dorește să « provoace panică și frică », folosind o « vastă gamă de mijloace » în serviciul unei « propagande sofisticate împotriva țărilor membre în NATO ».
Generalul Pavel a repetat aceste afirmații în media din Germania, țară ce va avea de asemenea alegeri în acest an.
Pentru ministrul ceh al Apărării Martin Stropnicky, campaniile de dezinformare reflectă o « rea intenție de a provoca tensiune, incertitudine și frică printre oameni ».
Ministrul a reacționat astfel la recenta propagare a unor afirmații false cum că soldați germani desfășurați de NATO în Lituania ar fi comis un viol.
Raportul anual al serviciului de informații ceh BIS publicat la sfârșitul anului 2016 pomenește de asemenea de tentativele de a « slăbi potențialul de informație [al Republicii cehe] prin intermediul infiltrării mass-media și a internetului și printr-o distribuire masivă de propagandă și de dezinformare către Statul rus ».
Un pericol real
Pericolul de a vedea alegeri influiențate de dezinformare este « real », estimează Jakub Janda,
adjunct al directorului grupului de reflexie Valori europene, în interviul realizat de AFP.
Există vreo 40 de site uri wb în limba cehă, cum ar fi www.skrytapravda.cz (« adevăr ascuns ») sau www.ac24.cz, care difuzează informații « false sau exagerate » și a căror activitate poate fi deseori atribuită Rusiei- conform spuselor sale.
Oameni politici pro-occidentali cehi sunt « atacați » de către aceste site-uri , iar alți politicieni sunt « glorifiați » pentru atitudinea lor pro-Kremlin, a constatat dl. Janda.
« De asta aceste site-uri îl susțin pe președintele Milos Zeman și partidele de opoziție de obediență comunistă sau de extremă dreaptă »,
a analizat el.
Având în mod obișnuit atitudini anti-migranți, proruse și prochineze, dl. Zeman, ales la începutul lui 2013 pentru primul său mandat, a acuzat noul centru că ar fi un « organ de cenzură ».
După dl. Janda, o bună parte dintre informațiile propagate de către aceste site-uri sunt fabricate de către cehi, deseori apropiați ai vechiului regim totalitar răsturnat în 1989, și care sunt astăzi « frustrați » de apartenența țării lor la structurile occidentale.
După un sondaj al agenției STEM, cel puțin 25 % dintre cehi preferă aceste site-uri « alternative » mass-mediei clasice.
« Trebuie să fin capabili să aducem explicații ca răspuns la dezinformări. Trebuie să reacționăm în minutul sau în ora (Nous devons être capables
d’apporter des explications en réponse aux désinformations. Il faut réagir dans
la minute ou dans l’heure [apariției dezinformării] altfel e degeaba », a subliniat dl. Chovanec, cu ocazia inaugurării CTHH.
Centrul folosește un cont Twitter pentru a informa publicul și a-i arăta imagini manipulate.
Experții săi au fost primii care au descoperit un video difuzat pe plan mondial, care ar fi arătat « migranți islamici » în timpul unei tentative de viol « undeva în Europa », și care arăta de fapt o pragheză agresată de către compatrioții ei vânzători de droguri.
Dezmințirea acestei tentative de intoxicare de origine necunoscută a fost unul dintre primele succese ale noului organism.
Bundestag a investit masiv pentru infrastructuri informatice mai sigure, în ultimele 18 luni. Au fost de asemenea atenționați salariații în privința schimburilor de mail-uri și a folosirii USB-urilor. Au fost făcute și presiuni asupra Facebook, ce a declarat că dorește să lanseze o inițiativă pentru a lupta contra dezvoltării de știri false prin rețeaua sa germană.
Facebook a ales să solicite organizații specializate în „fact-checking”, adică în verificarea informațiilor publicate (în acest caz-pe rețeaua de socializare)
Comentatorul Michel Garrote a scris că „Pentru Angela Merkel a lupta împotriva « discursului urii » constă în a lipsi de legitimitate orice critică a politicii de imigrație a guvernului....În clar, în Germania este acum criminal orice atrage atenția asupra consecințelor politicii guvernului asupra migrației”.(conf. lesobservateurs ch)
Război hibrid
Astfel de preocupări sunt vizibile și în state ca SUA, Franța, Germania, Elveția și altele.În Germania
În Germania, la nouă luni de alegeri, serviciile de informații germane au notat o creștere a atacurilor de cybercriminalitate împotriva Republicii federale (conform letemps.ch). Berlinul vede în ele tentative ale marelui vecin din est (sau ale extremei de dreapta, care ar fi în legătură cu acesta) de a influiența votul din septembrie. Se citează exemplul unei informații false despre o politiciană care ar fi luat apărarea unui violator și asasin refugiat afgan. În luna mai a anului trecut serviciile de informații germane acuzaseră guvernul r us că ar conduce campanii internaționale de atacuri cibernetice cu scop de spionaj și de sabotaj, vorbind de un « război hibrid » orchestrat de « 7 până la 11 ani », cu folosirea a circa 10000 de hackeri. Ministrul german de interne a avertizat și împotriva unor atacuri asupra infrastructurilor țării, cum ar fi centrale nucleare, rețele de telefonie mobilă și chiar spitale, victime ale unor programe informatice care cer răscumpărări. Astfel de viruși informatici blochează datele personale și le cifrează, cerând apoi proprietarului sume de bani pentru deblocarea lor. « numărul acestor atacuri a crescut de 55 de ori în 2016, în Germania» a spus ministrul de Interne german.Bundestag a investit masiv pentru infrastructuri informatice mai sigure, în ultimele 18 luni. Au fost de asemenea atenționați salariații în privința schimburilor de mail-uri și a folosirii USB-urilor. Au fost făcute și presiuni asupra Facebook, ce a declarat că dorește să lanseze o inițiativă pentru a lupta contra dezvoltării de știri false prin rețeaua sa germană.
Facebook a ales să solicite organizații specializate în „fact-checking”, adică în verificarea informațiilor publicate (în acest caz-pe rețeaua de socializare)
Luptă contra dezinformării sau cenzură?
Există însă și voci care spun că aceste măsuri de „luptă împotriva dezinformării” ar fi de fapt o nouă formă de cenzură.Comentatorul Michel Garrote a scris că „Pentru Angela Merkel a lupta împotriva « discursului urii » constă în a lipsi de legitimitate orice critică a politicii de imigrație a guvernului....În clar, în Germania este acum criminal orice atrage atenția asupra consecințelor politicii guvernului asupra migrației”.(conf. lesobservateurs ch)
