Epidemia Covid statistici de la ECDC

Cum arată situația epidemiei în Europa

Situația COVID-19 în UE / EEE și Marea Britanie, pe 26 iulie 2020

Conform Centrului european de prevenire și control al bolilor (ECDC)

e à jour épidémiologique

TwitterFacebookLié dansCourrier

Date colectate între orele  6h00 și 10h00 CET

Pe 26 iulie 2020, 1670732 cazuri au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie: Royaume Marea Britanie (298681), Spania (272421), Italia (245864), Germania (205269), Franța (180 528), Suedia (78997), Belgia (65634), Olanda (52732), Portugalia (49955), România (43678), Polonia (42622), Irlanda (25869), Austria (20349) , Cehia (15212), Danemarca (13438), Bulgaria (10312), Norvegia (9085), Finlanda (7388), Luxemburg (6189), Croația (4792), Ungaria (4435), Grecia (4166), Slovacia (2141), Slovenia (2066), Estonia (2063), Lituania (2001), Islanda (1843), Letonia (1206), Cipru (1053), Malta (686 ) et Liechtenstein (87).

Pe 26 julie 2020, 181568 decese (10,8%)au fost semnalate în UE / EEE și în Marea Britanie : Marea Britanie (45738-15,3%), Italia (35102-14,2%), Franța (30192-16,7%), Spania (28432-10,4%), Belgia (9821 -14,9%), Germania (9118-4,4%), Olanda (6140-11,6%), Suedia (5697-7,2%), România (2165-5%), Irlanda (1764-6,8%), Portugalia (1716-3,4%), Polonia (1664-3,9%), Austria (712-3,5%), Danemarca (613-4,5%), Ungaria (596-13,4%), Cehia (368-2,4%), Bulgaria (338-3,2%), Finlanda (329-4,4%), Norvegia (255-2,8%), Grecia (201-4,8%), Croatia (133-2,7%), Slovenia (115-5,5%), Luxembourg (112-1,8%), Lituania (80-3,9%), Estonia (69-3,3%), Letonia (31-2,5%), Slovacia (28-1,3%), Cipru (19-1,8%), Islanda (10-0,5%), Malta (9-1,3%) et Liechtenstein (1-1,1%).

(*cifrele cu roșu au fost calculate de mine raportând numărul de decese la numărul de cazuri raportate în țara respectivă.) 

UE / EEE și Marea Britanie	Total cazuri	Total decese	Număr cumulat de cazuri de COVID-19 pe 14 zile la 100000	Număr adunat pe 14 zile decese cauzate de COVID-19 la 100000
Marea Britania	298681	45738	14,6	1,4
Spania	272421	28432	39,4	0,1
Italia	245864	35102	5,0	0,3
Germania	205269	9118	7,8	0,1
Franța	180528	30192	14,6	0,3
Suedia	78997	5697	40,1	1,7
Belgia	65634	9821	25,3	0,3
Olanda	52732	6140	10,5	0,0
Portugalia	49955	1716	36,3	0,6
România	43678	2165	59,7 (pe locul 2 după Luxemburg)	1,5 (Pe locul 2 după Suedia)
Polonia	42622	1664	13,4	0,3
Irlanda	25869	1764	5,3	0,4
Austria	20349	712	17,5	0,1
Cehia	15212	368	19,7	0,2
Danemarca	13438	613	8,5	0,1
Bulgaria	10312	338	44,8	1.1
Norvegia	9085	255	2,3	0,1
Finlanda	7388	329	1,8	0,0
Luxemburg	6189	112	219,4	0,3
Croatia	4792	133	27,5	0,4
Ungaria	4435	596	2,1	0,0
Grecia	4166	201	3,7	0,1
Slovacia	2141	28	4.6	0,0
Slovenia	2066	115	11,5	0,2
Estonia	2033	69	1,4	0,0
Lituania	2001	80	4,9	0,0
Islanda	1843	dix	2,8	0,0
Letonia	1206	31	1,7	0,1
Cipru	1053	19	4,5	0,0
Malta	686	9	2,4	0,0
Liechtenstein	87	1	5.2	0,0
Total	1670732	181568	0,0	0,0

Observăm că deținem un nedorit loc 2 în Europa.

************************************************************

Update 30 iulie 2020

Situația a devenit și mai rea.
Numărul de morți (cauzați de Covid-19) cumulat pe 14 zile raportat la 100 000 de locuitori e cel mai mare în România! Am depășit și Suedia, care a adoptat principiul de a nu adopta măsuri de izolareși a se baza doar pe rezistența naturală a populației (care la ei face sport și e călită într-o climă aspră).
Numărul de cazuri pe 14 zile , raportat la 100 000 de locuitori e foarte mare în Luxemburg, dar la ei mortalitatea e de trei ori mai mică decât la noi (raportată, cum am văzut, la 100 000 de locuitori) , ceea ce ne duce cu gândul că sistemul sanitar de la ei e de trei ori mai bun decât al nostru.
Din păcate pe locul doi la număr de cazuri e România. (Dintre țările europene desigur) .
Harta numărului de infectări raportate la suta de mii de locuitori arată sugestiv situația de la noi , pe regiuni, comparativ cu celelalte țări din Europa.
Aproape în toate țările europene au apărut mai puține cazuri față de situația de acum patru zile. Situația s-a înrăutățit doar în Catolonia (care are o situație mult mai rea decât în restul Spaniei) și la noi!
Au apărut cazuri și în Grecia- acolo unde anterior nu erau- dar totuși situația de la ei e printre cele relativ bune. La noi însă nu mai e nici o regiune cu număr atât de mic de cazuri!

Update 3 august 2020
Conform datelor colectate de ECDC avem cei mai mulți morți (din cauza Covid) din Europa (raportați la 100 000 de locuitori, pe ultiele 14 zile) !
Mai exact, în România au fost raportați 2 morți/100000 de locuitori, la mare distanță față de situația din celelalte țări europene!
Pe locul 2 : Marea Britanie cu 1,4/100 000, pe locul 3 Bulgaria, cu 1,3 decese/100000 locuitori. Urmează Suedia (1,2), Luxemburg (1), Croația (0,7), Portugalia (0,5) Slovenia , Polonia, Belgia (0,3), Italia, Franța, Irlanda, Cehia, (0,2), Germania, Oanda, Danemarca, Austria, Grecia(0,1), Spania, Norvegia, Finlanda, Ungaria, Slovacia, Lituania, Estonia, Groenlanda, Cipru, Malta, Lichtenstein (0 decese în ultimele 14 zile din Covid).

Observăm că de pildă în Spania, deși există regiunea foarte afectată (Catalonia), nu a murit nici un pacient bolnav de Covid.
În Luxemburg, unde nimărul de infectări raportat la numărul de locuitori e foarte mare, a murit un singur pacient /100000 de locuitori, deci au murit 6 persoane în ultimele 14 zile.
Cum se face că la noi au murit 388 de persoane în aceste 14 zile?
Îmi amintesc ceea ce spunea un medic important dintr-un spital din „linia I” : „din păcate decesele sunt cele care fac să mai existe locuri la ATI!”
Adică faptul că mor mulți pacienți la secțiile de terapie intensivă face loc altor bolnavi, care la rândul lor....
Ce să înțelegem de aici?********************************************

Update 6 august 2020

Situația noastră e tot albastră (adică pe harta ECDC maronie)În cadrul Europei, situația României e printre cele mai rele:

Se vede în detaliu aici, pe regiuni

În ultimele 14 zile în cele mai multe regiuni din țară

Scenarii pentru începerea școlilor
Conform conferinței de presă susținute miercuri de președintele Iohannis , există  trei scenarii întocmite în vederea începerii anului școlar:
scenariul verde, care înseamnă că în localitatea respectivă e mai puţin de o persoană în medie la mia de locuitori (adică mai puțin de 100/100000), în ultimele 14 zile, detectată cu COVID-19;
scenariul doi, scenariul galben – între unul şi trei persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile;(adică 100-300 /100000)
 scenariul trei (roșu – n.red) – când în media ultimelor zile au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă” (adică  mai mult de 300/100000)

La noi, acum  regiunea Satu Mare (cu galben pe hartă) dar și regiunile colorate în ocru (bej) , precum și cele colorate în maron deschis  ar fi în scenariul „verde”-  cu mai puțin de 100 de infectați/100000 de locuitori.

Singurele regiuni care ar fi în scenariul „galben” ar fi cele colorate în maron închis pe hartă: Vrancea, Galați, Brăila, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Brașov și Mehedinți. Conform acestei încadrări permisive, nu ar fi probleme cu începerea școlilor.

.................................................................................................................

Update 11 august 2020
În continuare avem cel mai mare număr de decese din cauza molimei din Europa, dar de data asta am avut 2,7 morți/100000 de locuitori! Adică situația s-a înrăutățit în ultimele zile dintre cele 14 pe care se face raportarea!
Următorii cu situație rea  în privința deceselor sunt bulgarii, cu 1,6 decese/100000. Diferență mare!Pe locul trei Luxemburg, cu 1,5. Apoi Marea Britanie cu 1,2. Urmează Suedia cu  0,6 , Croația cu 0,5, Belgia, Portugalia, Polonia cu 0,4, Spania cu 0,3, Italia, Franța, Irlanda, Cehia cu 0,2, Ungaria, Slovenia, Letonia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Finlanda, Danemarca, Austria, Germania cu 0,1 și Olanda, Norvegia, Lituania, Estonia, Islanda, Cipru, Malta, Lichtenstein cu 0,0 decese!

Iată și situația pe județe

*****************************************************************

Update 12 august 2020
Aflăm că pentru Germania zonele  cu mai multe infectări decât 50/100000 intră în „zona roșie”. După aceste criterii, județele din țara noastră cu mai multe cazuri (colorate cu maron și cu maron închis  pe hartă) dar și Bucureștiul sunt considerate zone cu mare risc. Cu alte cuvinte, cam jumătate din țara noastră e de mare risc. Aceleași criterii sunt adoptate și în alte țări europene, acest fapt având ca efect măsuri preventive luate în privința cetățenilor români ce ar vrea să călătorească în acele țări.
Noi suntem îndemnați să plecăm în vacanțe în țară.
Dar cum să plecăm, dacă mare parte dintre județele de la noi sunt de mare risc?

***************************************************

Update miercuri 19 august
Nu m-am mai uitat pe statistică de câteva zile, sperând că după ceva timp voi vedea că situația se îmbunătățește în România, din acest punct de vedere.
Dar....e mult mai rău!
Numărul de decese din cauza Covid-19 pe ultimele 14 zile, raportat la numărul de locuitori depășește cu mult decesele din  oricare altă țară din Europa!
România: 3,1 decese/100000.
Bulgaria: 1,6
Belgia: 0,9
Spania, Italia, Suedia, Polonia,Portugalia: 0,4
Croația, Slovenia: 0,3
Marea Britanie, Franța, Irlanda, Cehia, Grecia: 0,2
Germania, Olanda, Austria, Cipru, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Letonia, Ungaria: 0,1
Slovacia, Lituania, Estonia, Islanda, Malta, Lichtenstein: 0,0!

În privința numărului de cazuri pe ultimele 14 zile (tot raportat la 100000 de locuitori) suntem după Spania , Malta și Luxemburg .
Dar mortalitatea de la noi e înfiorător de mare!
După cum spunea un doctor e la ATI, invitat la tv: dacă cineva ajunge la ATI, șansele lui să scape sunt foarte, foarte mici!
De ce la alții e altfel?
Sau: de ce nu e și la noi ca la alții?
Update miercuri 26 august

Situația deceselor din țara noastră continuă să fie cea mai gravă din Europa!

Numărul de decese în România (din Covid-19)/100000 de locuitori: 3,1!
Număr de decese cu mult mai mare decât cel din oricare altă țară din Europa!
Decesele din celelalte țări,tot  în ultimele 14 zile: Bulgaria: 1,3 ; Belgia: 0,9; Spania: 0,7; Italia, Suedia, Polonia, Portugalia, Croația, Slovenia: 0,4;  Franța, Olanda, Grecia, Luxemburg: 0,3; Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Malta: 0,2; Germania, Irlanda, Austria, Ungaria, Lituania, Estonia, Cipru, Letonia: 0,1; Danemarca, Finlanda, Slovacia, Islanda, Lichtenstein: 0,0.

S-ar părea că în aproape toate țările europene epidemia aproape că a dispărut. Dar dacă privim numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile, raportate tot așa la 100000 de locuitori, vedem că epidemia continuă să se răspândească:
Spania: 183,1 cazuri noi/100000; Malta: 120,1; Luxemburg: 97,1;România: 85,6; Croația: 68,4; Franța: 65,6; Belgia: 49,7; Olanda: 43,7; Austria: 40,4; Suedia: 36,8; Cehia: 35,4; Lichtenstein: 31,3; Islanda: 30,5; Portugalia: 28,9; Irlanda: 28,5; Grecia: 28,4; Polonia: 26,6; Danemarca: 26,2; Bulgaria: 23,8; Marea Britanie, Cipru: 22,5; Germania: 20,7; Slovenia: 19,9; Italia: 16,5; Slovacia: 15,4; Lituania: 14,7; Norvegia: 13,3; Estonia: 9,6; Finlanda: 6,5; Ungaria: 4,8; Letonia: 2,0;

Prin urmare, Spania , Malta, Luxemburg, Croația, Franța,  au un mare număr de cazuri noi , dar mortalitatea e mică.În alte țări, chiar foarte mică. Numai la noi situația e dezastruasă!
Un medic important de la noi a declarat că mortalitatea în rândul celor internați la ATI trece de 60%! Nimeni nu se îngrijorează de acest lucru??? 

**********************************************************************

Update 28 august 2020
Situația de la noi e cam aceeași
Numărul de morți la fel de mare. Și numărul de cazuri noi, aproape același.(85,1)

**********************************************************************

Update      4 septembrie 2020

România

Suma cazurilor  91 256

Suma morților   3 765

Numărul cumulativ pe 14 zile de cazuri COVID-19 la 100 000 83,9

Numărul  cumulativ pe 14 zile de  decese COVID-19 la 100 000 3.1

***************************************************************

Update  Situația pe 16  noiembrie 2020

Situația a devenit mult mai tristă în foarte multe țări din Europa, și la noi.
Am pus pe prima coloană situația deseselor pe ultimele 14 zile, raportată la numărul de locuitori. Pentru că decesele sunt aspectul cel mai dureros.

Iar dacă acum două luni eram șocați că dintre cei ajunși la ATI supraviețuiesc puțini, acum aflăm că supraviețuiesc și mai puțini- după unele opinii unul din 10!
Mortalitatea cauzată de coronavirus a crescut la noi de trei ori față de situația de acum două luni, iar în alte 12 țări europene situația s-a înrăutățit chiar mai mult decât la noi- cum arată situația statistică publicată de ECDC pe 16 noiembrie. În toate țările în care mortalitatea a fost mai mare decât la noi, numărul de cazui noi de îmbolnăvire a fost sde asemenea mai mare decât la noi.

Alte 16 țări europene (incluzând și Marea Britanie) se află într-o situație mai bună decât a noastră din punct de vedere al pandemiei. 

UE / EEE și Marea Britanie	Număr cumulat pe 14 zile de decese din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori	Număr cumulat pe 14 zile de cazuri din pricina Covid-19 raportate la 100000 de locuitori
Cehia	26,1	1112,4
Belgia	22,3	761,4
Ungaria	13,3	661,8
Slovenia	13.2	931,9
Polonia	12,0	877,1
Franța	11.2	847,5
Bulgaria	11,9	631,2
Croatia	11,9	802,5
Franța	11.2	847,5
Italia	10,6	777,3
Spania	10,4	581,4
Luxemburg	10.1	1264,4
România	9,6	585,2
Portugalia	8.1	710,0
Marea Britanie	7,8	501,8
Austria	6,4	1042,9
Malta	6,3	351,5
Olanda	6.1	508,6
Slovacia	5,3	492,1
Grecia	4.4	310,3
Lituania	4.0	681,4
Islanda	3,6	83,8
Letonia	2.6	229,7
Liechtenstein	2.6	1130,9
Germania	2,4	308,7
Suedia	1,7	511,9
Cipru	1,6	298,6
Irlanda	1,3	120,3
Danemarca	0,6	255,5

Elisabeta Báthory, celebră criminală ce a ucis sute de fete

Persoana ce a comis cele mai multe crime din istorie în afară de război

(conform Cărții Recordurilor)

blazonul contesei

Contesa însângerată
Contesa unguroaică Báthory Erzsébet se născuse pe 7 august 1560 în Nyírbátor, un orășel din Ungaria. Făcea parte din celebra familie Báthory: fratele tatălui  ei a fost voievodul  Transilvaniei, Andrei Báthory, iar mama ei era fiica lui Stefan Báthory din Șimleu, ce a fost la rândul său voievod al Transilvaniei.
Logodită de la 11 ani cu contele Ferenc Nadasdy, a rămas însărcinată la 13 ani cu László Bende, un tânăr ce lucra la castelul Sárvár, unde locuiau.
Soțul înșelat l-a pedepsit drastic pe iubitul minor al soției lui, castrându- l și apoi aruncându-l unei haite de câini înfometați.
Ferenc a dus-o pe logodnica lui în alt castel, unde aceasta a născut o fiică pe care a căutat să o țină ascunsă și a dat-o spre creștere familiei băiatului, el căsătorindu-se apoi cu Elisabeta și aducînd-o iar la castelul Sárvár, în 1575.
Ferenc Nadasdy era plecat aproape în permanență fie la studii, fie apoi ca șef al trupelor ungare în Războiul Lung (1593-1606), timp în care Elisabeta conducea treburile la castel. Era poreclit „Cavalerul Negru”, fiind la rândul său vestit pentru cruzime. Elisabeta  născut alți 4 copii, lăsați în grija guvernantelor.
În 1604 a rămas văduvă, soțul ei fiind ucis se pare de o prostituată. 

Războiul Lung(numit și Războiul de treisprezece-sau de cincisprezece ani) a fost un război de frontieră între monarhia habsburgică și imperiul otoman. El s-a purtat pe teritoriile Principatelor Române: Transilvania, Moldova,  și Țara Românească, dar și pe teritoriul actual al Ungariei și al Slovaciei și în Balcani.Au fost implicațe și: ducatul de Ferrara, Marele Ducat de Toscana, ducatul de Mantua  și Statul Papal. Tratatul de pace, semnat la Zsitvatoroz, în Slovacia, în 1606 a fost semnat de sultanul Ahmed I și Matia arhiduce al Austriei, fratele împăratului Rudolf al II-lea. În pe 28 octombrie 1599 a avut loc bătălia de la Șelimbăr (Schellenberg în germană) între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Principatului Transilvaniei, condusă de cardinalul Andrei Bathory. Victoria decisivă repurtată de Mihai Viteazul i-a deschis acestuia drumul spre Alba Iulia , unde a fost consfințită unirea Transilvaniei cu Țara Românească. În 1595 voievodul de atunci al Transilvaniei, Sigismund Bathory se aliase cu Mihai Viteazul și îi dăruise domeniul Buia (cu 7 comune) din Județul Sibiu și domeniul Sona din județul Alba precum și dreptul de a construi o mănăstire lângă Alba Iulia (Bălgrad).  Apoi însă Sigismund Bathory a cedat principatul Transilvaniei (?) imperiului habsburgic în schimbul a două ducate din Silezia.
 Mihai Viteazul încheiase la rândul său un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea (la 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu) . Mihai recunoștea suzeranitatea Habsburgilor asupra Țării Românești, fără a fi prevăzută plata vreunui tribut, împăratul obligându-se în schimb să întrețină pe socoteala sa 5000 de mercenari din oastea lui Mihai și recunoștea dreptul la domnie ereditară al acestuia.
În 1598 Sigismund Bathory a revenit în Transilvania și i-a cedat vărului său  cardinalul Andrei Bathory drepturile sale asupra tronului Transilvaniei (la care renunțase, cum am văzut). Dieta Transilvaniei a aprobat „rocada”.
Mihai Viteazul a înaintat cu trupele sale în Transilvania, obținând și sprijinul sașilor din Brașov și al sătenilor din Țara Făgărașului. Din oastea sa făceau parte pe lângă oșteni din Țara Românească  și escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni, dar și unguri și secui.  În 1598 Sigismund Bathory a revenit în Transilvania și i-a cedat vărului său  cardinalul Andrei Bathory drepturile sale asupra tronului Transilvaniei (la care renunțase, cum am văzut). Dieta Transilvaniei a aprobat „rocada”.Mihai Viteazul a înaintat cu trupele sale în Transilvania, obținând și sprijinul sașilor din Brașov și al sătenilor din Țara Făgărașului. Din oastea sa făceau parte pe lângă oșteni din Țara Românească  și escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni, dar și unguri și secui, sub comanda lui Gheorghe Makó.
Victoria lui Mihai Viteazul, secondat de bravul Baba Novac a vost zdrobitoare. Apărătorii sași ai cetății Sibiu  au reușit să salveze 350 de ostași sași care luptaseră în armata cardinalului trăgându-i cu funiile peste ziduri, în interiorul cetății. Mihai Viteazul a plecat apoi spre Alba Iulia, fiind primit cu entuziasm de populație.Mihai Viteazul a plecat apoi spre Alba Iulia, fiind primit cu entuziasm de populație. 

Dar între anii 1602 și 1604 pastorul luteran István Magyari a reclamat autorităților de la Viena , aducând și acuzații în public în fața nobilimii, că această contesă comitea crime în serie.
Contesa, ajunsă la aproape 40 de ani devenise invidioasă pe frumusețea tinerelor fete care o serveau și începuse să le pedepsească fără milă pentru orice abatere- reală sau închipuită.
Când sângele unei victime i-a ajuns pe față și pe mâini, Elisabeta a avut impresia că pielea i-a întinerit .
Ajutată de colaboratorii ei Anna Darvulia, Dorotya Szentes, Jo Ilona , Katarina  Benická și János Ujváry, Elisabeta se scălda în sângele tinerelor fecioare al căror corp era zdrobit cât timp acestea încă trăiau. Era folosit și dispozitivul numit „fecioara de fier”, o cușcă din metal cu ace și cuie în interior în care victimele erau zdrobite.
Constatând după un timp că ridurile tot nu  dispăruseră, Anna Darvulia  i-ar fi explicat că efectul ar fi mai bun dacă victimele ar fi de origine nobilă și astfel ar fi început să fie ademenite la castel și fiicele unor mici nobili, sub pretextul educării lor pentru înalta societate.

Poziția înaltă a contesei a făcut ca multă vreme crimele să nu fie anchetate, dar în 1610 regele Matia al II-lea (inițial rege al Ungariei, apoi împărat al Sfântului Imperiu Roman (din care făcea parte acum fosta Ungarie) l-a desemnat pe palatinul Ungariei să investigheze cazul. 
La ordinul palatinului, notarii au colectat peste 300 de mărturii până la sfârșitul anului 1610. Au fost chestionați nobili, preoți, personalul castelului și oameni de rând.
Potrivit mărturiilor, cele mai multe victime ale contesei erau adolescente din familii de țărani șerbi din partea locului, ce erau aduse la castelul din Csejte ca servitoare și care erau ucise se pare pentru ca Elisabeta să se scalde în sângele lor, ea considerând că asta îi va păstra tinerețea.
Elisabeta a ajuns să ucidă și fiice provenind din mica nobilime ce erau trimise la castel să învețe eticheta curții. Mărturiile spun că au avut loc și răpiri.
Fetele erau bătute crunt, mutilate, arse , contesa le mușca fețele , mâinile și alte părți ale corpurilor, fetele erau lăsate să înghețe sau să moară prin înfometare.
Unii martori au numit rude ale contesei ce i-au devenit victime, alți martori au descris urmele de tortură de pe cadavre. Doi martori, Jakob Szilvassy și Benedikt Deseo au declarat că au văzut cu ochii lor cum tortura și asasina contesa mai multe tinere servitoare, nu doar la castelul din Csetje, dar și pe proprietățile sale din  Sarvar, Németkeresztúr, Bratislava și Viena. Martorii au numit și câteva persoane care îi aduceau contesei fete tinere.
Se crede că Elisabeta a ucis circa 650 de fete între anii 1585 și 1610.
Palatinul György Thurzó a luat declarații și celor trei fii ai contesei, toate mărturiile ducând la aceeași concluzie, a vinovăției contesei.
Dar un proces și o execuție ar fi fost de neconceput pentru un membru al familiei ce conducea Transilvania în acea vreme. Așa încât palatinul a convenit cu fiii contesei ca aceasta să fie trimisă o vreme la o mănăstire de călugărițe și apoi să fie izolată la castel. Regele Matia al II-lea a cerut condamnarea la moarte a Elisabetei, dar ...
Pe 30 decembrie 1610 palatinul Thurzó a arestat-o pe contesă dar și pe patru dintre slujitorii ei, care au fost acuzați de complicitate: Dorotya Semtész, Ilona Jó, Katarina Benická și János Újváry ("Ibis"sau Fickó) .
În momentul arestării acestora au fost găsite și două dintre victime în subteranele castelului.  Palatinul a reușit să-l convingă pe rege să amâne pe timp nelimitat procesul, pentru a nu fi afectat prestigiul nobilimii.
Dar cei patru complici au fost aduși în 1611, pe 7 ianuarie în fața judecătorilor-  (instanța fiind alcătuită din Judecătorul Regal al Curții Supreme Theodosious Symiensis de Szulo  și alți 20 de judecători).Procesul a avut loc la Biecse (În Slovacia de astăzi). Elisabeta nu s-a prezentat la proces.
Zeci de martori și de supraviețuitori au depus mărturie la proces. Au fost examinate ca probe și cadavrele găsite.
Martorii au povestit torturile înfiorătoare la care au fost supuse victimele.
Arderi cu fierul înroșit până la moarte, persoane lăsate să înghețe  ...
Au fost aduse și pagini din jurnalul Elisabetei în care ea își descria crimele cu lux de amănunte, din acesta reieșind că au fost ucise circa 650 de fecioare, dintre care 50 de origine nobilă.
Acuzațiile s-au extins asupra a 80 de persoane, ce au fost găsite vinovate în diferite grade.
Trei dintre inculpați: Dorotya Semtész, Ilona Jó,  și János Újváry au fost condamnați la moarte. Cele două femei au fost condamnate la ardere pe rug după ce le-au fost smulse degetele cu clești fierbinți, iar Fickó, considerat mai puțin vinovat, a fost decapitat. 
Elisabeta nu a fost supusă niciodată unui proces, dar familia ei a închis-o într-un turn din castelul Čachtice,(Čachtický hrad ) unde a mai trăit patru ani- fiind găsită moartă la 54 de ani, în august 1614.  
Inițial a fost înmormântată în cimitirul bisericii din Csejte, dar în urma protestelor sătenilor, care o numiseră „tigroaica din Csejte”, trupul ei a fost în cripta familiei Báthory din Ecsed.
În 2008 a fost făcut un film inspirat din viața ei: „Elizabeth de Bathory, contesa însângerată”, regizat de regizorul slovac Juraj Jakubisko. A fost cel mai scump film slovac, ceh și maghiar din istorie, cu un buget de peste 300 de milioane de coroane
 

 Un alt criminal în serie din perioada medievală a fost Gilles de Rais, din Franța.
Numele său complet era Gilles de Montmorency-Laval, baron de Rais, conte de Brienne. (Conform grafiei moderne, Gilles de Retz). El se născuse în jurul anului 1405 la castelul  Champtocé-sur-Loire. Rămas orfan de din 1415, a fost crescut de bunicul dinspre mamă, împreună cu fratele său mai mic.
În 1417 bunicul său îl logodise cu o bogată moștenitoare, dar Parlamentul din Paris a interzis căsătoria până la majoratul fetei și căsătoria nu s-a mai realizat.
În 1419 bunicul i-a găsit altă logodnică bogatului său nepot, dar nici această căsătorie nu s-a încheiat, din motive necunoscute.
Gilles de Rais s-a logodit apoi cu verișoara sa Catherine, pe care a răpit-o și cu care s-a căsătorit în 1420, însă Biserica a anulat acestă căsătorie pe motiv de incest. În cele din urmă, după penitență și anchetă, celor doi tineri li se aprobă să se căsătorească. Marile averi deținute de cei doi au făcut obiectul mai multor litigii. . 
Moștenitor a peste 40 de castele, cu preocupări de alchimie, războinic de temut în Războiul de 100 de ani , promovat  mareșal al Franței , după terminarea războiului a început să ucidă din plăcere.
Familia sa l-a acuzat că distruge patrimoniul moștenit (a vândut cea mai mare parte dintre castelele și pământurile deținute făcând  cheltuieli extravagante după ce ar fi împlinit 20 de ani- printre care întreținerea unei trupe de 200 de călăreți și se pare și alte cheltuieli militare, precum și întreținerea unei suite de peste 50 de persoane, între care capelani, paji, servitori și copii de cor, fiind citate straie cu blănuri scumpe, stofe cu fir de aur și mătase, potire de aur cu pietre scumpe , organizarea de jocuri și spectacole teatrale grandioase ce ar fi reconstituit faptele sale de arme). La cererea familiei sale, a fost pus sub interdicția de a-și vinde proprietățile  de către regele Charles VII (cel care îl ridicase la rangul de mareșal) în anul 1435.
Atenția lui s-a îndreptat în special asupra băieților de 7-15 ani, pe care aparent îi admira pentru vocile lor armonioase . Dar copii săraci , aduși la castel sub pretextul organizării unui cor,  au fost uciși pentru delectarea bolnavă a seniorului Gilles de Rais, care ulterior a intreat în legende ca prototip al personajului Parbă Albastră. Seniorul organizase într-adevăr un cor ce reunea 30-40 de băieți, această activitate furnizând și o acoperire pentru racolarea de copii, de preferință din mediile sărace.
Istoricul Matei Cazacu a studiat contextul istoric în care s-au desfășurat faptele.

Între anii 1432 și 1440, Gilles de Rais ar fi  ucis între 100 și 140 de băieți.
În 1440 el a fost arestat și judecat, mărturiile de la proces păstrându-se până astăzi.
„Nu e nimic de înțeles- e modul meu de viață” a declarat învinuitul.
El a adăugat că „lenea și vinul fiert” îl incitau să comită crime.
Fapta care l-a adus în fața judecătorilor a fost răpirea  unui preot în timpul slujbei religioase, dar în cadrul procesului au fost dezvăluite și numeroase violuri și crime comise asupra a numeroși copii. Au fost citate mărturiile părinților ai căror copii dispăruseră. El a fost judecat pentru erezie , sodomie și crime.
A fost judecat la Nantes și condamnat la moarte prin spânzurare și ardere pe rug, ca și doi dintre valeții săi, care l-au ajutat. .
A fost spânzurat deasupra unui rug ce ar fi urmat să-i ardă rămășițele, dar ca o concesie făcută rangului său înalt s-a permis unor femei să îi ia trupul după execuție și să-l îngroape.