Mergem la un film?
În fața cinematografului Patria, pe lângă îndemnul „ Hai la
film”, vedem și alte afișe.
Se vorbește
despre distrugerea rețelei de cinematografe administrate de stat.
Deja numărul cinematografelor de la noi a scăzut
îngrijorător. De unde aveam străzi unde cinematografele se înșirau unul langă
altul, așa cum era pe bulevardul Elisabeta pe vremea când se chema 6 Martie,
acum mai avem doar vreo opt cinematografe în București. (Dacă nu numărăm și
sălile ce aparțin unor instituții străine sau unor muzee). Avem orașe mari în
țară unde nu a mai rămas nici un cinematograf.
Este drept că au și apărut unele cinematografe noi în
București, în mall-uri. Ele sunt însă dispuse în zone mai îndepărtate ale
orașului și necesită adevărate excursii pentru a ajunge acolo.
Dar dacă noi vrem să vedem un film în centru? Și, dacă nu avem cine știe ce buget disponibil pentru asta?
În seara asta am trecut pe lângă cinematograful Patria, din centrul
orașului București. O serie de afișe puse pe stâlpii de la intrare mi-au atras
atenția și îndată am zărit și câțiva protestatari ce purtau pancarte pe care
scria „GREVA FOAMEI”.
Se spunea că cinematografele- cele câteva care au mai rămas- urmează a fi
vândute , deși se autofinanțează, viitorul lor fiind total nesigur. Până aici
s-a ajuns?
Mărturisesc că vestea m-a speriat. O să pierdem și
cinematografele?
Deja Casele de Cultură au fost de mult desființate. În
marile orașe din țară mai sunt foarte puține cinematografe, în altele
cinematografele au dispărut cu totul.
Unii își permit să merg la mall, la multiplex, să vadă o premieră de interes major. Pentru asta, se deplasează cu mașina, cumpără biletul cu 25 de lei, mai iau o răcoritoare şi popcorn şi, uite cum au plătit 50 de lei, plus benzina și uzura mașinii. . Credeţi că tot românul îşi permite asta? Pensionarii, copiii până în 14 ani , persoanele cu handicap, studenţii nu sunt- în general- în această situație. Și poate că tocmai ei ar fi interesați să vadă un film de autor, un film de artă, un film românesc...
Citesc că regia „România Film" mai deține vreo 30 de cinematografe , cu totul, în țară.
Față de cele vreo 600 care erau înainte de 1989, e foarte puțin. Ce fac cei de
la țară, sau din orașele mai mici? Ei nu au nici o șansă să vadă un film
românesc sau un film produs de cinematografia europeană.
Dacă vin la oraș, vor
trebui să plătească minim 25 de lei ca să vadă un film american. În general, de
aventuri. Dar sunt orașe unde nu sunt mall -uri. Acolo, chiar nici un film nu
poate fi vazut?
Acum, aflăm că și aceste 30 de cinematografe sunt în pericol
să dispară. Deși ar putea fi modernizate cu bani europeni! Deși ar putea oferi
unor adolescenți o alternativă la „clubul" bântuit de personaje dubioase
și la etnobotanice.....
Câțiva disperați stau în greva foamei în fața cinematografului Patria.
Cineaștii români iau premii la festivaluri, iar la noi în
țară majoritatea populației nu poate vedea filmele lor. Să înțelegem că în
curând nimeni nu le va mai putea vedea?
Peste 100 de cinematografe au fost deja trecute în patrimoniul
administrațiiloor locale, cu clauza de a nu se schimba destinația lor și...a
mai rămas doar unul în funcțiune!
Asta îmi amintește de povestea chioșcurilor construite în
stațiile de autobuz. Am citit atunci în ziar că aceste chioșcuri vor vinde
bilete de autobuz, dar vor vinde și alte produse, ca să fie rentabile. Foarte
repede la ele nu puteai găsi bilete de autobuz. Vânzătorii răspundeau că
biletele nu le aduc profit, așa că nu-și mai pierd timpul cu ele. Chioșcurile
din stațiile de autobuz vând kitch-uri ieftine sau dulciuri ambalate.
Vrem să avem numai kitch uri frumos ambalate, vândute scump? Vrem ca tinerii să nu mai aibă nici un loc în care să se întâlnească fără să cheltuiască mulți bani și fără să fie tentați cu droguri și băutură, sau cu jocuri de noroc?
Chiar, nu putem să ne apărăm valorile culturale și educative decât prin gesturi extreme?
Iurie Darie n-a trăit s-o mai vadă și pe asta. Odihnească-se în pace!
Un comentariu:
Cinema Patria este ultimul cinema adevarat din Bucuresti.
Spatios, central, ecran mare, locuri bine impartite, etc.
Din pacate, totul se naruie din interior.
Ultima oara cand am fost sa vad un film acolo m-a dezamagit proiectarea si sonorizarea foarte proasta. Se vede ca acolo nu mai este un administrator ci un paznic, care asteapta sa treaca luna sa-si ia leafa.
Trimiteți un comentariu