Tarom

Noi uniforme la Tarom

Aflăm din presă că vor fi noi uniforme la Tarom, iar designerul ales este Cătălin Botezatu.

Să ne amintim cum sunt uniformele actuale>>>
Bleumarin, cu trese şi nasturi aurii şi cămăşi albe.
Se pare că au fost gândite, la vremea lor, de Pierre Cardin.
Există şi varianta cu vesta tivită cu roşu:

Dar cum vor fi noile uniforme?

Din cele prezentate în presă, vor fi tot bleumarin, tot cu cămăşi sau bluze albe şi cu nasturi aurii.
Dar sacourile nu vor mai fi la două rânduri, iar fetele vor avea eşarfe la gât.
Dar şi acuma există varianta cu eşarfă:


Bine, s-a spus că se mai lucrează încă la detalii, dar în linii mari ele vor fi aşa:

Vă plac?  (Bine...trecând peste atitudinea    necorespunzătoare a manechinelor din dreapta) Vi se par mai frumoase decât preceentele? Presupun că fireturile pe mâneci se vor păstra, totuşi, până la urmă.

Dar, ca să ne facem o ideie mai clară, să vedem cum sunt şi uniformele altor companii aeriene:

Mda
Parcă arată mai bine şi sunt mai bine croite.
Nu fac falduri, nu scot burţile în relief, "cad" bine pe corp.Culoarea bleumarin, tradiţională, a fost înlocuită la unele companii aeriene cu culori mai vesele - cum ar fi roşul rusesc. Oricum, există accente contrastante: roşu, galben, alb. Toţi au încercat să aducă ceva specific ţării: fie culorile naţionale, fie elemente din portul popular naţional. (Cazul unor companii asiatice). În privinţa uniformelor pentru piloţi, observăm că uniforma piloţilor de la Air France este aproape la fel cu uniforma actuală de la Tarom. Şi a fost proiectată de Christian Lacroix! Dar noi vrem să le schimbăm pe ale noastre cu cele ale lui Bote. 


Dar, să mai vedem câteva exemple:
Compania finlandeză  - tot cu bleumarin şi alb, cu eşarfe şi Thai Airlynes, cu costume de inspiraţie tradiţională
Mai există şi uniforme " de gata", puse la dispoziţie  de cine alţii decât de chinezi, şi care se pot cumpăra de pe internet.
Iată nişte exemple:

Pentru compania lor, China Southern, chinezii au apelat însă la un designer francez

Rochiile de la Singapore Airlines au fost gândite în 1968 de Pierre Balmain. Si au rămas nescimbate până astăzi. Stilul retro Uniformele de la Air Canada au fost create de o stilistă canadiană, în stil retro-modern, în culorile bleumarin, bleu-argintiu cu accente roşii.

Cathay Pacific a apelat la Nina Ricci << Uniformele bleu de la Korean Airlines au fost desenate în 2005 de Gianfranco Ferre. Şi arată bine până azi. V V

Care vă plac mai mult? 

Sau - să o luăm altfel - care sunt cele mai urâte?

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

22.04.2016

Noi uniforme-Tarom 2016

Iata ca in aceste zile sunt prezentate alte noi uniforme pentru Tarom , desenate de catre acelasi Catalin Botezatu. Ale sunt schimbate fata de cele prezentate acum doi ani, dar suntem anuntati ca dupa alti doi ani se vor face altele- tot de catre Catalin Botezatu..

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Diamante artificiale

Diamante sintetice

Sunt diamante cu aceeaşi compoziţie chimică şi cu structură şi aspect similare cu diamantele naturale, doar că au fost produse de om, după tehnologii sofisticate.
În ianuarie 2006 ele se vindeau cu preţuri cu numai 10% până la 59 % mai mici decât cele ale diamantelor naturale - deci, foarte scump. Producţia lor anuală atingea 600t/an, aducând cam un miliard de dolari. Extracţia de diamante naturale ar furniza circa 26t (130milioane carate) anual.

Tehnologia gazelor de sist

Firmele specializate explică tehnologia extragerii gazelor de şist.

Din mai multe astfel de pagini web, putem desprinde tehnologia prin care se scot gazele care se găsesc incluse (sub formă de bule mici de gaz) în rocile aflate la 2 - 3000 - 4000m adâncime.

Principiul exploatării gazelor (sau petrolului) din şisturi

1. Se forează vertical până la adâncimea de 2000m, la 3000m sau mai mult.
Sonda poate continua apoi să sape pe orizontală, până la distanţe de până la 2 km! Sonda cu foraj vertical costă cam 300000-1 milion €, în funcţie de adâncime, iar una ce forează şi orizontal costă între 4 şi 8 milioane €, dar oferă posibilitatea de a fractura rocile aflate până le 2 km de puţ. Terenul avut la dispoziţie se împarte în careuri cu latura de o milă (1,6 km), rezultând pătrate de câte 25,6 ha. Pe fiecare astfel de careu, în SUA se fac între 4 şi 8 puţuri de forare.

2. Pe zona orizontală a sondei se introduc tuburi cu găuri, prin care se introduce o mare cantitate de apă dulce sub presiune,(între 4000 şi 15000m³   apă, la presiunea de 1000 atmosfere) la care au fost adăugate cica 500 substanţe chimice diferite, dintre care unele au fost menţionate de firme, altele sunt secrete. Se introduc şi biluţe -gen nisip.

Cantitatea de substanţe chimice este cam 2% din cantitatea de apă, deci circa 80-300 m^{3 pentru fiecare puţ.}
3. Fluidul injectat sub presiune zdrobeşte (fracturează) rocile întâlnite,provocând mai multe cutremure de mică intensitate pe toată lungimea porţiunii orizontale a forajului; bulele mici de gaz ies în lichid şi sunt trase - împreună cu circa 80% din lichidul injectat - la suprafaţă, prin sondă.
4. Apa poluată cu substanţe chimice aduce cu ea din adâncuri şi alte substanţe aflate acolo, dintre care unele radioactive (în funcţie de compoziţia solului).
Ea nu poate fi refolosită pentru altă fracturare şi nici pentru orice altceva! Rezultă cam 3200-12000 m3 apă poluată la fiecare puţ. 
5. Decontaminarea şi epurarea apei contaminate ar costa mult, deci firmele preferă să o îngroape iar în sol, prin intermediul unor "foraje de injecţie". Ne putem gândi că acestea sunt mai puţin adânci decât cele de extragere a gazului, pentru că sunt cu atât mai ieftine cu cât sunt mai scurte şi e greu de controlat care a fost adâncimea lor.
Substanţele cancerigene, biocide, radioactive, acizii şi antigelurile pot ajunge în apa freatică şi de aici în apa potabilă sau în apa din râuri, fluvii, mare. Apa de irigaţii luată din râuri ar duce substanţele la suprafaţa ogoarelor, apoi în plante şi animale. 
6. Cercetările din SUA au stabilit că apa reinjectată în sol poate produce alunecarea rocilor una faţă de alta (conţinând substanţe ce împiedică frecarea şi alţi aditivi) şi ca urmare apar seisme în zone une mai înainte nu erau. Nu se ştie ce se întâmplă în zonele care au deja o seismicitate ridicată!

7.Cantitatea de gaz extrasă după fracturare este mare la început, dar scade destul de repede (cam în doi ani) şi e necesară o nouă fracturare, apoi forarea unui nou puţ.

8. De la un singur puţ vertical se poate fora pe orizontală la diferite adâncimi şi la diferite distanţe între canalele orizontale, rezultând mult mai multe fracturări pentru un singur puţ de forare. Cantitatea de apă necesară şi cantitatea de substanţe chimice creşte proporţional. 

Despre ce cantităţi ar fi vorba?

La un număr de 4-8 puţuri /25,6ha, pentru suprafaţa concesionată- de pildă- firmei Chevron, de 2700 km pătraţi ar însemna între  4154 şi 8308 puţuri, pentru care ar fi necesari 16 616 000 – 124 620 000 m³ apă dulce şi vor rezulta 13 292 800 – 99 696 000 m³ apă poluată pentru câte o singură fracturare/puţ.

Pentru cele 4154-8308 puţuri se vor folosi 332320- 2 492 400 m³ substanţe chimice nediluate.

Cantităţile de precipitaţii înregistrate statistic în zona Buzău variază între 25,5 şi 79,5 l/m²/lună. = 255000 – 795000l/ha/lună = 255-795 m³/ha/lună.

Se observă că apa provenită din precipitaţii nu e suficientă pentru a acoperi necesarul de apă pentru fracturarea hidraulică, iar cantitatea de apă poluată rezultată dintr-o singură fracturare pe fiecare puţ ar fi mai mare decât totalul precipitaţiilor lunare. 

Dar apa e necesară nu numai pentru fracturare hidraulică, ci şi pentru băut, pentru culturile agricole , pentru industrie etc. 

Cantitatea enormă de apă poluată nu ar putea fi decontaminată şi tratată corespunzător şi va fi reintrodusă în sol, sau va fi decantată superficial şi deversată în râuri, ajungând apoi pe ogoarele irigate. 

De exemplu în Canada nu se practică această tehnologie, considerându-se că nu există suficiente surse de apă!
Chiar dacă nu se ajunge la numărul maxim de puţuri folosit uzual în SUA, cantităţile rămân uriaşe şi imposibil de decontaminat.

În alte ţări cum ar fi Franţa sau Bulgaria, tehnologia a fost interzisă.

În Marea Britanie şi în Germania s-a interzis folosirea procedeului în zone în care există apă freatică ce nu a fost deja poluată de alte procese tehnologice.  Deci, aproape peste tot. 

Dar la noi? Se pare că mulţi dintre politicienii importanţi, factori de decizie,  nici nu ştiu despre ce este vorba.  Unul dintre cei mai importanţi vorbea la televizor despre faptul că firmele au primit autorizare pentru a prospecta existenţa "pungilor de gaz"....

Ori, după cum vedem, nu e cazul unor pungi de gaz.....
De asemenea, ni se promite că prin exploatarea gazelor de şist nu vom mai avea nevoie de "gazul rusesc". Adică, vom cumpăra gazele de la firma Chevron. Dar nu numai de la firma Chevron, pentru că au primit autorizaţie de prospectare (şi apoi de exploatare) şi...firme ruseşti. Adică, tot de la ruşi vom cumpăra şi tot la preţul făcut de ei. 

Cât gaz ar primi România?

Potrivit specialiştilor, exploatarea acestor gaze ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia. 
Înseamnă că România ar urma să primească foarte puţin din gazele extrase de marile companii străine! 
Dacă noi importăm cam 3,12 miliarde m³ de gaz metan, iar gazele de şist ne-ar scuti doar de 10% din această cantitate, înseamnă că România ar primi doar 3 milioane m³ de gaz metan, în schimbul poluării permanente a unor suprafeţe enorme de teren şi a unor efecte necontrolabile asupra vieţii oamenilor şi animalelor. Această cantitate relativ mică de gaz metan nu are cum să producă un reviriment economic la noi. Dacă în alte ţări se observă scăderea considerabilă a preţului gazelor, asta este pentru că cei care le exploatează sunt cetăţeni ai ţărilor respective şi deci beneficiile nu merg peste graniţe.
O altă consecinţă nefastă a exploatării gazelor de şist este deteriorarea şoselelor ca urmare a traficului greu intens legat de tehnologia de fracturare hidraulică, ce presupune, după cum am văzut, deplasarea unor cantităţi uriaşe de apă. Iar deteriorarea infrastructurii rutiere va împiedica activitatea altor investitori, deci va duce la sărăcirea populaţiei. 
Scumpirea apei de 20 de ori s-a constatat deja în Statele Unite, ca urmare a consumului intensiv şi a deteriorării ireversibile a resurselor de apă existente. 
S-a constatat, de asemenea, apariţia malformaţiilor congenitale  la copii în preajma puţurilor . 

Listă orientativă a substanţelor folosite:

Metanol (alcool metilic)                  – toxic-letal
Etilenglicol (1, 2 – etandiol)           – malformant, induce cașexie
BTEX (emulsie din benzen, toluen, etilbenzen și xilen) – cancerigen, toxic-letal
Naftalina                                          – cancerigen, volatil
Xilen (dimetilbenzen)                      – presupus cancerigen, mutagen
Acid clorhidric                                – biocid, puternic reactiv
Toluen (Toluol sau Metilbenzen)    – puternic cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Etilbenzen (feniletan)                      – presupus cancerigen
Dietanolamina (2, 2 – iminodietanol)
Formaldehida (Aldehida formică)   – cancerigen, afectează sistemul nervos central (SNC)
Acid sulfuric                                     – cancerigen, biogen, puternic reactiv
Tiouree                                             – cancerigen, volatil
Clorură de benzil                              – cancerigen
Cumen (Izopropilbenzen)                – toxic-letal
Acid nitrilotriacetic                          – cancerigen, toxic-letal
Dimetil-formaldehidă                       – presupus cancerigen, toxic-letal, biocid, volatil
Fenol                                                 – toxic-letal, biocid
Benzen                                             – cancerigen (cancer de piele, cancer ganglionar)
Di-2-etilfenilftalat                            – cancerigen, mutagen, biocid, folosit la detergenții industriali
Acril-amida                                      – cancerigen, mutagen, folosit la detergenții industriali
Acid fluorhidric                                – biocid, toxic-letal
Anhidridă ftalică                              – induce cașexie
Acetaldehidă                                    – cancerigen, asociat canceului hepatic și celui pancreatic
Acetofenonă                                     – afecțiuni oftalmologice
Săruri de cupru                                 – toxic-letale
Oxietilena                                          – puternic cancerigen
Plumb                                                – cancerigen
Oxipropilena                                     – puternic cancerigen
Para-xilen                                         – mutagen, presupus cancerigen

Harta perimetrelor de explatare a petrolului si gazelor din Romania

Cine exploateaza resursele petroliere ale tarii noastre

Petrol, gaze, inclusiv gaze de sist

Harta perimetrelor de exploatare- conform ANRM

"acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector)".
Orice tip de colector înseamnă inclusiv exploatarea petrolului şi gazelor din şisturi, prin fracturarea rocilor de la mari adâncimi , cu mari riscuri de seismicitate şi de poluare ireversibilă a mediului.
Din pacate, nu vedem firme romaneşti , ci doar firme străine. 
Polonia a concesionat 15% din teritoriul ei , pentru moment pentru prospecţiuni, condiţionat de asocierea cu firme de stat poloneze şi stabilit dinainte că 40% din profit va fi pentru statul polonez.
Si noi? 

Liber la gazele de şist. ANRM: "Exploatarea gazelor de şist din România NU este interzisă"

Un copil din Goi, Nigeria, stă pe un mal poluat cu petrol.
Sursa FOE Olanda

Ex:

Sterling a cumparat 40% din perimetrul petrolier in Marea Neagra

Lukoil - noi exploatari de petrol in Marea Neagra

Într-un interviu televizat, ambasadorul Rusiei în România a fost întrebat de reporter: ştiţi că am descoperit noi zăcăminte în Marea Neagră şi...

Ambasadorul i-a tăiat repede vorba: "Da, le vom exploata şi pe acelea!" - a spus el.

Ce redevenţe încasează România pentru hidrocarburile pe care le iau alţii din moştenirea noastră?

Rezervele de petrol sunt pe cale de a se termina, pe plan mondial. Desigur, preţul petrolului va creşte pe măsură ce rezervele se vor termina. În aceste condiţii, unii analişti critică de pildă faptul că Marea Britanie şi-a exploatat rezervele de petrol din Marea Nordului în loc să le păstreze pentru a le valorifica la preţ mult mai mare mai târziu.

Dar ce să mai spunem despre situaţia noastră, care ne dăm rezervele de petrol şi de gaze pe nimic, primind în schimb redevenţe penibile de 3,5%?

Constituţia României 

ARTICOLUL 136: Economia

      (1) Proprietatea este publică sau privată.
      (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
      (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
      (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
      (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Dar în noua Constituţie, cum se vor modifica aceste articole?
  

sursa: namr.ro/licensse_petrol_ro

Blazon pentru Opera Nationala Bucuresti

Opera Nationala  Bucuresti are un nou insemn heraldic si un nou logo

"Este un însemn heraldic care vorbeşte despre istorie dar în acelasi timp despre ceea ce înseamnă opera în general. (...) Blazonul heraldic este realizat de domnul Tiron, membru în Comisia de Heraldică a Academiei Române. Este un extraordinar heraldist. El vorbeste despre tradiţia din România a operei, despre tradiţia operei în general şi despre muzele care domină opera în general",  spus Razvan Ioan Dinca, directorul Operei.
Logo-ul ales este:

 "ARS GRATIA ARTIS"

  

Expresia în limba latină ars gratia artis   înseamnă artă pentru artă (sau, cuvânt cu cuvânt,  arta este recompensa artei) şi este deviza societăţii americane media Metro-Goldwyn-Mayer, însemnând că arta este independentă de exigenţele politice şi sociale. 

Verdi nu ar fi fost probabil de acord cu acestă deviză. pentru el, opera a fost un mijloc de exprimare a patriotismului şi de mobilizare la luptă împotriva ocupaţiei străine. Nici Puccini nu ar fi fost de acord. El a demascat comportamentul imoral faţă de străini, poziţia inferioară a femeilor în societate şi situaţia mizeră a tinerilor artişti. Iar Mozart a demascat imoralitatea nobilimii. Exemplele pot continua foarte mult, dar ...fiecare cu părerile lui!

Atenţie, emblema şi logo-ul MGM sunt marcă înregistrată- vedeţi să nu aveţi probleme cu ei!

Emblemele şi logo-urile altor teatre celebre de operă din lume:

Metropolitan New York (The Met)	Scala din Milano  (cuprinde stema Lombardiei)
	Opera de stat din Viena
Opera din Paris	Opera din Parma

 

Mangleala - superlativul de la cardeala

Extrase din dicţionare pentru uzul unor oameni politici

Marian Vanghelie este autorul zicerii din titlu.

Cum termenii folosiţi nu sunt cunoscuţi de toată lumea, le-am căutat în dicţionare pentru a le prezenta definiţuule.

CORDEALĂ

Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane | 

cordeală, cordeli s.f. act sexual.

·         1.a cordi
a întreţine relaţii sexuale (nu prea merge!)

 MANGLEALĂ 

Tot în argou:

mangleală, mangleli s. f. furt, hoție Sursa: Argou (2007) |

MANGLEÁLĂ, mangleli, s. f. (Arg.) Faptul de a mangli. – Mangli + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) |

Sinonime pentru MANGLEÁLĂ s. v.:   furat, furătură, furt, hoție, pungășeală, pungășie, milogeală, milogit, cerșeală, cerșetorie, cerșit. 

Sursa: Sinonime (2002) |

mangleálă (arg.) s. f., g.-d. art. manglélii; pl. mangléli
Sursa: DOOM 2 (2005) |

Dar mai e un sens pentru mangleală:

• Acela de discurs înşelător, "vrăjeală" 

---

Dar mai e şi cardeala:

cardeală, cardeli s. f. 1. furt. 2. bătaie. 
Sursa: Argou (2007) | 

Asta, se mai leagă de mangleală.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Păi, domnul Vanghelie are un vocabular argotic bogat. Să ne mai înveţe şi alte cuvinte - că o să avem nevoie!
Dacă primul sens al" manglelii" este hoţie, la fel ca pentru "cardeală", atunci unul nu e superlativul celuilalt, ci sunt pur şi simplu sinonime.
Atunci deducem că este vorba despre celelalte sensuri menţionate în dicţionarele de argou, atunci am putea afla că cerşetoria este superlativul furtului, adică este furtul absolut, cel mai grav.
Şi probabil că aşa şi este, pentru că se fură puţinii bani ai pensionarilor (cei mai milostivi), speculându-se bunătatea oamenilor pentru a-i excroca.
Cum explicaţiile primarului au fost date în contextul analizării relaţiilor politice, am putea deduce că  termenul de "mangleală" a fost folosit în sensul de discurs înşelător, care este, într-adevăr o culme a furtului. 

Într-adevăr, discursul politic înşelător este culmea furtului!

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Bomba ecologica a fost trimisa in Romania

Nava Flaminia

(Port –containerul Flaminia)

Flaminia este un port-container ce navighează sub pavilion german, pentru compania  Mediterranean Shipping Company (MSC).

Nava a fost construită în 2001 în Coreea de Sud.

La 14 iulie 2012 s-a declanşat un incendiu la bordul navei, pe când aceasta era în centrul Atlanticului de Nord.

Încărcătura navei

Conform comandamentului (german) al navei, aceasta conţinea 151 containere etichetate ca periculoase , conţinând solvenţi inflamabili şi produse toxice.

Descrierea navei

Navă port-container cu lungimea de 300m şi încărcătura de 80 000 t

Istoricul accidentului

Incendiul din 2012

La 14 iulie 2012, pe când nava venea din SUA cu destinaţia Le Havre- Franţa, apoi Anvers-Belgia, a avut loc o explozie la bord. S-a declanşat un incendiu în care a murit  un marinar, iar altul e dat dispărut, un al treilea a fost grav rănit, alţi doi răniţi .

Operaţiunile de salvare

Echipajul şi răniţii au fost evacuaţi de nave comerciale. Nava a plutit în derivă 3 zile, apoi a fost tractată de remorchere, care au stins şi focul, pe 23 iulie. La 28 august, temperatura în interiorul navei era încă de 60 de grade, deci incendiul continuase mocnit. (Temperatura a fost supravegheată de la distanţă cu un termometru laser).

Expertizări şi abandonul navei

Pe 10 august starea navei a fost expertizată de cabinetul independant Germanischer Lloyd, care a estimat că nava poate fi remorcată. Pe 24 august, autorităţile franceze au spus că în urma parţialei îndreptări a înclinării şi a faptului că incendiul este sub control, e posibil ca nava să intre pe Canalul Mânecii şi apoi pasul Calais pentru a ajunge în portul german de destinaţie.  S-a precizat că, pe lângă alcool şi produse menajere, containerele conţin şi produse chimice pentru industria germană. Pe 31 august nava îşi începe acestă deplasare, trecând şi de pasul Calais, dar nu este primită în nici un port !

Pericole

Containerele refrigerate conţin gaze generatoare de frig.

• Una dintre explicaţiile –neverificate-incendiului ar fi explozia sistemului de refrigerare ce ar fi conţinut gaz frigogen contrafăcut (cu clor)
• Riscuri pentru securitatea maritimă şi riscuri de poluare a aerului şi apei.  
• Mai mult de 50% dintre cele 2876 containere au ars sau sunt deteriorate, lăsând probabil să se scurgă substanţele toxice conţinute.

După o lună şi jumătate de la accident, ONG-ul francez Robin des Bois, dezvăluie (cu confirmarea prefecturii maritime a canalului Mânecii şi a mării Nordului) că în containere se află şi alte substanţe periculoase :

• O mare cantitate de policlorobifenili (PCB ; « probabil cancerigen », cu utilizare interzisă în Franţa din 1987)-circa 40 tone ! Transportul era destinat uzinei Tredi din Saint –Vulbas (Ain), singura unitate agreată în lume pentru a decontamina şi elimina PCB. Deci substanţele cancerigene erau trimise spre a fi anihilate în singurul loc din lume unde există utilajele şi expertiza necesare. Atunci, la noi, cum se va face cu acele substanţe?
• În proporţie de 95% ar fi  ulei de transformator şi echipamente de protecţie folosite la operaţiunile de  condiţionare a PCB. Aceste substanţe nu pot fi arse în crematorii, deoarece în acest caz  au loc reacţii de piroliză şi emisiuni importante de dioxină şi de alte produse toxice, cum ar fi furane, şi Dibenzo-p-dioxine (PCDD), policlorodibenzofurane (PCDF), diverse hidrocarburi aromatice polihalogenate (PHAHs) şi acid clorhidric (HCl), ansamblul acestor produse putând să se găsească şi în calele navei, dacă PCB a ars. 
• În plus, clorurile prezente în apa de mare ce a fost folosită pentru stingerea incendiului pot fi la rândul lor, în urma supraîncălzirii, surse suplimentare de cloraţi organici (între care PCB, PCDD şi PCDF).
• Alte produse periculoase la bord : eter, isopropilamină şi nitrometan (gaz exploziv).
• Există şi pericole potenţiale pentru nave, porturi şi transporturi, pentru că accidentele de acest tip au fost legate în trecut de folosirea frauduloasă a unui gaz frigogen contaminat cu compuşi ai clorului şi cu aluminiu.
• E posibil să se fi format un lichid care arde în contact cu aerul cum ar fi TMA (trimetilaluminiu- Al2(CH3)), sau Al2Me6, (AlMe3)2) care s-ar fi format după contaminarea cu clorură de metil din gazul refrigerant contrafăcut (clorometan, CH3Cl) ; acest gaz reacţionează cu conductele din aluminiu formând trimetilauminiu.

Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor a fost făcută de mai multe ţări. Trei experţi au fost angajaţi de armatorul Reederei NSB ; alţii au fost folosiţi de Smit Salvage (grup olandez specializat în salvări), alţii de cabinetul LLoyd (Germanischer LLoyd) ; a lucrat şi o echipă internaţională de experţi ce au urcat la bord pentru a preleva eşantioane din cale.

Asociaţia Robin des Bois a cerut şi un  « diagnostic radiologic » , dat fiind că armatorul navei Flaminia ( societatea MSC), transportă ocazional şi materiale radioactive de uz industrial sau medical.

Reacţii şi dezbateri

Preşedintele societăţii armatoare a navei, Helmut Ponath s-a arătat «şocat că o navă sub pavilion german nu obţine permisiunea de a intra într-un port european», în condiţiile în care legislaţia europeană prevede obligaţia de a primi nave ce au nevoie de asistenţă.  Asociaţia franceză a căpitanilor de nave (AFCAN) se întreabă cum şi de ce Franţa refuză dreptul de asistenţă şi de acces în port-refugiu, care ar intra în obligaţiile ei, în acest caz,  conform legislaţiei europene.

Soluţia : trimiterea în România !

Cum vor face autorităţile române pentru a decontamina şi elimina PCB fără să-i dea foc ? Cum vor face ceea ce celelalte ţări europene nu au putut să facă ? Cum vor anixila substanţele toxice când singura unitate acreditată în materie a refuzat?
Sau vor pune pe foc deşeurile, pur şi simplu, degajând dioxina cancerigenă în aer?

Ce se spune la noi?

Nava a fost într-un port german, unde i s-au făcut unele reparaţii, pentru a putea să mai facă un drum. 

De ce nu s-au descărcat acolo containerele?

Nava va intra în dana UMEX pe 28 martie la ora 11.00, unde vor fi descărcate containerele, după care vasul va intra la reparaţii în Portul Mangalia.

La bord are  containere cu conţinut periculos. Radio Bremen, citat de hotnews.ro, a precizat, pe pagina sa de internet, că 

”într-un port din România urmează a fi tăiate containerele topite şi resturile de metal din porţiunea arsă a navei. Startul său a fost oprit în mod repetat. Restricţiile de mediu din Germania şi România au întârziat plecarea, căci în interiorul navei se găseşte încă un amestec noroios şi ruginos care n-a putut fi evacuat. România trebuie prin urmare să garanteze că şi aceste resturi nocive vor fi regulamentar debarasate“, mai relatează sursa citată.  Nici un cuvânt despre natura substanţelor periculoase, nici despre opiniile numeroşilor experţi consultaţi în Vest.

Ce "măsuri" a luat ANR

”Am primit primele informaţii de la agent. Am dat dispoziţii ­Serviciului de Siguranţă şi ­Securitate Nave să ­monitorizeze şi să adune cât mai multe informaţii,(nu au primit informaţii de la experţii consultaţi de firmele implicate? Dacă s-au făcut unele reparaţii în Germania, e clar că s-au făcut şi analize. Ce au arătat ele, de nu au vrut să facă ei decontaminarea?) astfel încât să fie acolo un mediu cât mai sigur pentru oamenii noştri care se duc în control, dar şi pentru comunitate, pentru că nu o să introducem o navă care are ­probleme”, declară Andrian Mihei, directorul general al Autorităţii Navale Române. 

Dar ei, acolo, de ce n-au vrut să o introducă la ei şi mai ales să o descarce acolo unde se află singura unitate acreditată să trateze aceste substanţe?

Într-o ştire mai veche din presa aflăm  că o navă italiană încărcată cu 2700 t de deşeuri a sosit pe 20 martie în portul Constanţa şi a fost verificată de Agenţia de Mediu. Asta- pentru că deşeurile vor rămâne la noi? În ziar nu se spune, dar se deduce. 
(Ziua de Constanţa)

Ultimele ştiri despre Flaminia (13 aprilie)

Vasul aşteaptă încă rezultatele analizelor, în rada exterioară a portului Constanţa.  Dacă vasul va primi avizul pentru intrarea în port, deşeurilor vor fi "decontaminate" de firma  Uni-Recycling SRL.  După parcurgerea acestor operaţiuni nava va putea să plece la şantierul Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), pentru reparaţii la suprastructură. (Ziua de Constanţa)
Mai nou: analizele sunt gata, dar rezultatele au fost trimise la Bucuresti, pentru ca...la Constanta nu sunt competenti sa le interpreteze! De asemenea, s-a solicitat doar depistarea substantelor prezente, dar nu si a compusilor acestora - care formeaza, de fapt majoritatea....
Gurile rele spun ca ar fi si o ancheta in derulare...asteptam cu interes!

Ştiri despre Flaminia pe 10 iunie (Digi24)

Pe navă s-au găsit (şi) trei containere cu carne alterată - aflată, desigur, în putrefacţie încă de aproape un an.  Zeama fetidă s-a scurs afară din containere, dar se spune că nu ar fi ajuns în contact cu solul (adică s-a scurs în mare, să înţelegem). Conţinutul containerelor, cică, va fi trimis în Germania (de data asta, bine ambalat de către ai noştri) .

Dar toate controalele şi expertizele care, cică s-ar fi făcut în Germania nu au ajuns şi la containerele cu pricina? Ce alte surprize mai sunt în miile de containere cu conţinut incert? Ce se aude despre cele 40 de tone de policlorobifenili (PCB)?

Nota: Sursele sunt colorate cu verde

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ştiri din 19 iulie 2013
14000 de tone de deşeuri (dintre cele 23000 tone aflate la bordul navei) au fost declarate de autorităţile române "import ilegal", urmând ca, în consecinţă, ele să fie preluate de statul german.
În schimb restul de 9000 de tone vor fi "gestionate" de o firmă libaneză ce activează  la noi.
 A fost menţionat şi numele deputatului PSD Sebastian Ghiţă, acţionar majoritar al fiemei Glar Construct Ploieşti, care a încheiat contractul de decontaminare a navei Flaminia.
Un mic detaliu: staţia de epurare de la Ploieşti nu este funcţională - conform datelor de la Antena 3.
Până la urmă se pare că ecologizarea se va face de către un consorţiu de trei firme condus de către UniRecycling. Rămâne de văzut dacă firma are expertiza de a face procedurile necesare.
Ele sunt alcătuite din 8000t fier vechi, (din containere ce vor fi dezmebrate şi din părţi din corpul navei ce vor fi tăiate pentru reducerea pescajului) care va fi spălat şi decontaminat într-un bazin şi 1000t şlam,(amestec mâlos rezultat din amestecul zecilor de substanţe chimice vărsate pe parcursul accidentului cu apa de mare şi cu agenţi de stingerea focului folosiţi de pompieri) ce va fi ars în fabrici de ciment.
Apa cu care se vor spăla deşeurile de fier va fi decontaminată apoi într-o staţie de epurare mobilă şi apoi deversată...într-ul loc încă neprecizat.
Nava va fi reparată în şantierul din Mangalia, aparţinând acum Daewoo .

N-am citit însă, în presă, vreo ştire despre transportul efectiv al celor 13000 de tone de deşeuri în Germania.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ştiri din 6.10,2013
Nava s-a aflat de la sfârşitul lunii martie 2013 în rada portului Constanţa, la 15 km de intrarea în port, iar din 17 mai 2013 portcontainerul e acostat în portul Constanţa, la o dană de cereale (!) deţinută de o firmă înregistrată în Cipru. 
Pentru comparaţie, nemţii au luat măsuri excepţionale de securitate când nava ajunsese la ei, mergându-se până la închiderea spaţiului aerian. (sursa: Pro tv)