Turcia foloseste migrantii ca sa intre in UE

Turcia cere să fie primită în Uniunea Europeană ca să se rezolve problema migranților.

Uniunea Europeană nu pare a fi găsit altă soluție decât să ceară ajutorul Turciei, care să primească mai mulți refugiați și în același timp să-și supravegheze mai bine frontierele (adică să nu-i lase să intre, sau să nu-i lase să iasă?)
Într-adevăr, atunci problema migranților se va rezolva dintr-o dată, căci cele trei milioane de migranți aflați în Turcia vor deveni și ei cetățeni europeni și deci vor putea circula legal spre Germania sau spre Suedia. 
Nu vor mai fi nevoiți să treacă prin Slovenia ori prin Croația, ci vor putea lua avionul direct spre Berlin. Asta va mări și cifra de afaceri a companiilor aeriene, deci iată - avantaje.

Portretul doamnei Angela Merkel cu văl islamic,
purtat de demonstranți pro imigrație

Doamna cancelar Angela Merkel, aflată azi (duminică) în vizită în Turcia pentru a discuta propunerile europene de ajutorare a Turciei: sume de bani, vize acordate ușor pentru cetățenii turci și până la urmă accelerarea formalităților de aderare a Turciei la UE.

Dar ministrul de externe turc a estimat că ar trebui ca UE să dea 3 miliarde de euro pe an Turciei.
Turcia dorește de asemenea instituirea unei „zone de securitate” de-a lungul frontierei cu Siria, dar europenii și americanii se tem că asta ar facilita intervențiile armate ale Turciei în nordul Siriei, unde locuiește o populație kurdă ce luptă cu Statul Islamic...

Păi atunci să fie primită Turcia în Uniunea Europeană, ca să știm o socoteală. Dacă intră și Statul Islamic în Uniunea Europeană, chiar nu vor mai fi probleme. Siria ar putea să fie primită de asemenea în UE. Adică de ce ar rămâne Siria pe dinafară? 

UE cauta bani pentru migranti

Deja nu li se mai spune refugiați?

Se vehiculează ideea unei taxe pentru migranți

În presa germană pe internet (Süddeutsche Zeitung) se scrie despre  discuțiile dintre Comisia europeană și guvernul german în privința înființării unei taxe europene excepționale destinate finanțării gestiunii crizei migranților.
Ideia acestui  ” impozit de solidaritate” ar fi fost discutată și la Adunarea generală  FMI - Banca Mondială.
Ar fi vorba despre o suprataxă pe carburanți sau pe TVA - cam în felul în care a susținut Germania de Vest , după reunificare, Germania de Est.
Sumele colectate în acest fel ar fi îndreptate spre Spania, Italia, Bulgaria și Grecia, pentru ca aceste țări să-și securizeze mai bine frontierele. De asemenea, o parte din bani ar fi folosiți în afara Europei, pentru a se îmbunătăți condițiile în care sunt primiți migranții în țări ”sigure” aflate la perferia Uniunii și a condițiilor de trai din țările de origine ale migranților.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german a dezmințit știrea, spunând  ” .nu dorim nici creșterea de impozite în Germania, nici crearea unei taxe europene”.

Totuși, Berlinul și Bruxelles caută surse de venit pentru a finanța măsurile preconizate pentru frânarea afluxului de migranți spre Europa - scrie Süddeutsche Zeitung.
Totuși, ideea a plăcut unor cercuri de extremă dreaptă din Franța .
Fluxul de migranți s-a mărit.
În acestă săptămână, în Grecia au ajuns 7000 de migranți pe zi!
Conform cotidianului Bild, Germania ar putea primi anul acesta până la 1,5 milioane de persoane, mult mai multe decât se preconizase.
UE s-a angajat joi, la o conferință ce a avut loc la Luxemburg, să ajute țările de tranzit din Balcanii de vest și cele învecinate cu Siria ,(ai căror reprezentanți veniseră la conferința respectivă)  cerându-le în schimb o serie de măsuri .

Primul hotspot deschis în insula Lesbos

În circa zece zile se va deschide primul centru de înregistrare și de triere a migranților, ( hotspot) în insula greacă Lesbos, la Mytilene. . Acolo migranții vor fi identificați, apoi triați. Următoarele centre hotspot se vor organiza în insulele Kos , Samos, Chios și Leros,
Centrul de la Lesbos va fi organizat într-o tabără existentă pentru refugiați , alcătuit din construcții prefabricate.
Pentru organizarea acestor centre, Grecia va primi un ajutor mărit din partea Uniunii Europene, cu mai mult personal și fonduri sporite.
În aceste centre se va stabili dacă migranții au venit în Europa din motive economice sau pentru că fug de război. Migranții din motive economice vor fi trimiși înapoi, iar refugfii  de război vor fi orientați spre procedura de azil.
La fața locului vor fi agențiile Frontex pentru supravegherea frontierelor, Eosa pentru azil și Europol pentru poliție. Amprentele digitale ale migranților vor fi stocate în baza de date europeană Eurodac.
De la începutul anului, 400 000 de persoane au debarcat pe coastele Greciei.

Jean Asselborn, Ministrul Afacerilor străine și europene și al imigrației și azilului din Luxemburg s-a deplasat sâmbătă la Atena împrenă cu Comisarul european pentru Migrații și Afaceri interne, pentru a observa gestionarea crizei migranților în insulele Greciei.
El a spus că solicitanții de azil vor fi ”primiți cu demnitate”, dar că ei trebuie să accepte să fie înregistrați, pentru că trebuie să știm ”cine bate la poarta noastră”.
Jean Asselborn a salutat colaborarea exemplară cu autoritățile din Grecia și a pledat pentru responsabilitatea colectivă și europeană în gestiunea frontierelor exterioare, explicând că ” asta nu înseamnă că suveranitatea unui stat e diluată, ci că se aduce un ajutpr celor care il cer în privința gestionării frontierelor exterioare”. .
El a adăugat că fără o gestionare rațională și eficace a frontierelor exterioare ale UE, spațiul Schengen se va distruge, pentru că fiecare țară va reintroduce controale la frontierele interioare.

Pentru moment cei veniți din Siria, din Eritreea și din Irak sunt considerați refugiați de război, cei din Afganistan nefiind incluși printre cei ce vor fi repartizați în țările UE.

ONU a cerut un efort internațional pentru a ajuta la repatrierea milioanelor de afgani care au plecat în străinătate în ultimii ani , existând opinia că această repatriere ar ajuta la stabilizarea situației din această țară.

Cam jumătate dintre cei ajunși pe insula Lesbos sunt sirieni, ceilalți fiind în majoritate afgani, dar și palestinieni, iranieni și pakistanezi.

Mulți tineri pretind că nu au încă 18 ani, pentru că minorii singuri primesc drept de azil.

Afganii refuză însă să fie retrimiși în patrie și fiind foarte numeroși, îi îngrijorează pe oficialii greci, care se tem că vor rămâne cu ei pe cap.
Ce vor face cu cei care nu sunt primiți în țările UE? Ar trebui ca Grecia să organizeze centre de detenție pentru zeci de mii de persoane ce urmează a fi repatriate forțat?
Ministrul grec Mouzalas a declarat că Grecia nu are vocația de a deveni ”un gigantic lagăr de concentrare ”. El a explicat că în Grecia nu se pot prevedea 100 000 de locuri de primire sau 200 000 de locuri de detenție pentru migranții ce nu vor primi drept de azil.
Cum au fost primiți în Franța
Unii afgani, mai norocoși, au ajuns deja în unele țări europene, cum ar fi Franța.
Presa relatează cum sunt cazați 700 de migranți într-un liceu parizian dezafectat. Cetățenii din zonă donează sistematic migranților colete cu haine - pe care unii migranți și le însușesc pentru a le vinde în exterior. O persoană voluntară le dă migranților lecții de limbă franceză.  Oamenii sunt cazați în fostele săli de clasă cu ziduri deteriorate și cu pardoseli umede și dorm pe saltele puse una lângă alta.  Li se oferă o masă pe zi. Masa e preparată la fața locului de o voluntară ajutată de unii dintre migranți. Situația lor e provizorie, căci primarul a declarat că locul prezintă un risc grav de securitate și probleme de igienă, așa încât trebuie să fie evacuat într-o lună. Cei ce sunt eligibili pentru azil vor fi adăpostiți timp de o lună până se vor îndeplini formalitățile. Persoanele vulnerabile, femeile și copiii vor fi relocate în alt centru de primire. Exită zvonuri despre violuri, cazuri de prostituție și taxe cerute pentru a dormi pe o saltea.

************************************************************************************************************************

25.10.2015
Agenția europeană de supraveghere a frontierelor - Frontex - trebuie să organizeze procedura de înregistrare a celor care cer azil, dar și să participe mai activ la polititica de trimitere înapoi  a celor care nu primesc dreptul de azil. Dar ei așteaptă încă banii promiși din partea UE.

Rezolvarea problemei migranților - conform domnului Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex - este ”tratarea problemei la sursă, adică în Grecia” (conform Le Monde fr -”migrants dans les balkans un sommet operationnel pour une situation exceptionnelle”). El susține organizarea de ”hot spot” de către autoritățile naționale, ajutate de către agențiile europene. Un hot spot este un loc de debarcare și de primire în care diferite agenții europene să „trateze fluxul” împreună cu autoritățile naționale.
Frontex procedează la un prim examen pentru a determina naționalitatea, apoi o audiere pentru a stabili profilul persoanei, drumul pe care l-a urmat  etc.  Agenția poate de asemenea să culeagă informații asupra grupurilor criminale organizate, pe care le va transmite la poliție și la Europol.
Biroul de azil european primește informațiile și pornește procesul de „relocalizare” pentru cei care îndeplinesc condițiile de azil în UE.
Persoanele audiate și înregistrate care nu sunt eligibile pentru statutul de azilant trebuie să fie retrimise în țările de origine. Dar ei au dreptul de a face apel și de a aștepta răspunsul. În acest timp, aceste persoane vor rămâne în centre de reținere.
Responsabilii subliniază însă că marea majoritate a celor care cer azil refuză procedura de înregistrare, pentru că se tem că vor fi trimiși într-o țară în care nu doresc să meargă...

S-a constatat efectiv la Lesbos că 100 de sirieni au cerut azil de la 1 ianuarie 2015, în timp ce 120 000 de persoane (cel puțin) au ajuns pe această insulă. Se dorește ca adevărații refugiați să îndeplinească formalitățile necesare, pentru ca ceilalți să poată fi trimiși înapoi...
Jean-Claude Junker afirmă că această criză poate dura zece ani.
Se propune crearea unui corp de pază a frontierelor europene și se așteaptă proiectul Comisiei și decizia Consiliului în decembrie.
Dar la care frontiere europene se referă proiectul?
România este sau nu este între frontierele europene?
Domnul Fabrice Leggeri spune că misiunea FRONTEX este gestionarea frontierelor exterioare pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.

Prin urmare, atâta vreme cât România nu este primită în spațiul Schengen, ea nu va fi efectiv în interiorul granițelor europene, pe care ar urma să le păzească acel corp de pază integrată ce urmează a se înființa  și care va cupringe și pază de coastă, pentru frontierele maritime. 

S-a propus ca fiecare stat din UE să contribuie cu câte o sumă de bani pentru această pază integrată, iar suma va fi stabilită ”de o serie de criterii, printre care și partea de supraveghere a frontierelor exterioare ale UE pe care o asumă deja”.
Din câte știm, România a cheltuit deja sume mari de bani pentru securizarea frontierelor sale, pe care le consideră și ale Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă și Uniunea Europeană ne consideră în interiorul frontierelor sale, sau în afara lor.....

Comisia evocă și posibilitatea creării unei ”forțe de reacție rapidă” ce ar putea interveni în 24 sau 48 de ore, dar și înființarea unui „Birou de întoarceri” care să grăbească și să organizeze repatrierea celor care nu au primit drept de azil.
Condițiile în care stau migranții la Calais, în Franța
Între timp, Le Monde descrie în articolul „Dans la «jungle» de Calais” condițiile în care trăiesc circa 3000 de persoane (în alte articole se vorbește despre 800) pe un câmp din afara orașului, într-o tabără de corturi înghesuite unele într-altele, cu doar câteva puncte de apă, câteva toalete și câteva dușuri,  la care se stă la coadă.

Corturile au fost donate de către ONG-uri. Se distribuie o singură masă pe zi (pentru care se așteaptă trei ore la coadă)  și doar 500 de persoane pot accede zilnic la duș.
Cadre medicale care u vizitat centrul  Jules-Ferry semnalează o puternică epidemie de râie. O epidemie de varicelă, ca și diferite răni căpătate în urma încercărilor de a trece garduri de sârmă ghimpată au fost de asemenea semnalate.
Femeile și copiii, tot circa 3000, au primit adăpost într-un centru de recreere care „a fost rechiziționat” în acest scop.
În tabăra de corturi (tabăra de la Jules-Ferry) nu există autorități sanitare, iar pompierii refuză să intre. (Nici n-ar putea, după cât de înghesuite sunt corturile).
De săptămâna viitoare, însă, se vor lua măsuri pentru a se îmbunătăți asistența sanitară pentru migranți. Se vor face vaccinări, iar asistența medicală va fi pe toată durata zilei.
Pentru îngrijiri medicale, pentru cei care nu au asigurare de sănătate (cum e cazul migranților) , un medic acordă consultații timp de două-trei ore pe zi, într-un cabinet aflat la distanță de o oră de mers pe jos. Pentru îngrijiri stomatologice, o jumătate de zi pe săptămână.
Acești migranți s-au adunat la Callais pentru a trece în Marea Britanie prin tunelul de sub Canalul Mânecii, dar autoritățile au sporit acum paza la acest tunel....
Migranții nu vor să se îndepărteze de Calais, sperând să poată trece până la urmă în Marea Britanie.
Între timp, din pricina lipsei de condiții igienice, tabăra de corturi a fost desființată - iar migranții s-au adăpostit pe unde au putut.
S-a solicitat autorităților să furnizeze căsuțe din lemn pentru adăpostirea migranților.

************************************************************************************************************************

29.10.2015

Migranții din Calais sunt trimiși în „centre de reținere” din alte zone ale Franței

La 21 octombrie, după demolarea taberei de corturi , 46 de persoane au fost trimise cu avionul la mii de kilometri spre sud, la Centrul de reținere administrativă (CRA) din Nîmes . A urmat un val de puneri în retenție de o amploare fără precedent. (Conform Le Monde)
Pe 22 octombrie, alți 50 de migranți au fost trimiși cu autobuzul la CRA Mesnil-Amelot (Seine-et-Marne), apoi alți 50 au fost trimiși cu avionul la CRA din Cornebarrieu, aproape de Toulouse.
Încă 50 de persoane au fost trimise la Marsilia iar alți 50 de migranți - la Metz.  Alt grup de 50 de persoane a fost trimis la Mesnil, Fluxul trimiterilor în centrele de reținere este proporțional cu fluxul  de sosiri în zona Calais.

************************************************************************************************************************

Ministrul de Interne al Franței se felicită pentru măsurile luate în zona Calais: nici un migrant nu mai trece în Marea Britanie de le 25 octombrie (ilegal, prin canalul Pas-de Calais).

Spre Norvegia prin Rusia

Ruta nordica de intrare in Europa cu ajutorul Rusiei

O nouă rută de migrare pentru sirienii ce vor să ajungă în Europa: prin Rusia.

Deși drumul e foarte lung, el este mult mai puțin periculos decât traversarea Mediteranei în bărci supraaglomerate ce se pot scufunda și are mai mulți sorți de izbândă decât traversarea frontierelor securizate ale statelor din Europa de Est, pentru că pe acest traseu beneficiază de ajutorul Rusiei.

Traseul are și marele avantaj de a duce direct în Norvegia, țara cu cel mai ridicat nivel de trai!

Iar frontiera dintre Rusia și Norvegia se trece foarte simplu pe bicicletă.

Pentru moment ruta e mai puțin cunoscută, astfel încât doar puțin peste 200 de refugiați sirieni au parcurs acest lung traseu pentru a ajunge în Norvegia. 

Traseul de 5000 km între Damasc și Kirkens (un orășel nordic din Rusia, aflat la 500 km de cercul polar arctic) se parcurge cu avionul și cu trenul. 

Conform AFP, Rusia și Siria sunt în bune relații iar sirienii obțin ușor viza de intrare în Rusia. Ei pot călători cu avionul până la Moscova, apoi ajung cu trenul la Murmansk (oraș mare din nordul Rusiei), de unde merg la Nikel, un orășel aflat la 20 de kilometri de granița cu Norvegia.

Ultima parte a traseului se parcurge pe biciclete.

Rusia interzice trecerea frontierei pe jos, iar Norvegia amendează cu sume mari pe cei care transportă migranți în vehicule, aceștia făcându-se vinovați de trafic de ființe umane.

Așa că rămâne soluția bicicletelor.

Migranții cumpără (la prețuri mari) biciclete din Rusia își încarcă pe ele puținele bagaje, iau copiii în brațe și parcurg cei 20 de kilometri până la frontiera norvegiană. După trecerea frontierei, bicicletele nou-nouțe sunt abandonate , iar migranții sunt trimiși spre centrele de primire de la Oslo, unde vor depune cererile de azil. 

Drumul costă între 3000 și 4000 de euro, adică mai puțin decât celelalte rute .

Refugiații parcurg drumul în mod legal și nu sunt expuși riscurilor .

De la începutul anului 1800 de sirieni au cerut azil în Norvegia , mult mai puțini decât în Suedia. 

(conform bigbrowser).

Dezavantajul ar fi temperaturile scăzute din această regiune, la Kirkens media temperaturile fiind puțin peste 0 grade Celsius. În rest, totul merge de minune!

Le Guardian a discutat cu singurul polițist aflat la frontiera norvegiană, care a spus:

„E ceva destul de nou, A început cam de șase luni. Cam douăzeci de persoane încearcă în fiecare lună. A fost și un cuplu care a trecut pe o singură bicicletă. Dar ceilalți au venit în mașini rusești. E foarte ușor pentru ei să traverseze. Și e legal.”

Sirienii, afganii sau cei din Eritreea aflațí deja în România ori cei care urmează să vină aici după „relocare” ar putea ajunge foarte simplu de aici în Norvegia.
Biletul de avion de la București la Moscova costă foarte puțin (cu Tarom e cel mai ieftin)

Viza de intrare în Rusia se poate obține de la București fără probleme.
Avantajul plecării în Norvegia este acela că de acolo refugiații nu vor mai fi „relocați” în alte țări din Ue în care aceștia nu vor să se stabilească. În schimb, dacă ei vor vrea să plece din nou spre Germania sau spre Suedia, ori spre alte țări din Uniunea Europeană după ce au fost „relocați” deja, ei vor fi retrimiși de autoritățile de acolo în țările în care li s-a stabilit domiciliul după trierea din UE.
Norvegia însă, nefăcând parte din UE tratează cererile de azil fără a avea legătură cu „cotele” UE.
Prin urmare, cei care vor fi trimiși aici fără voia lor și care vor să trăiască într-o țară cu nivel de trai foarte ridicat pot lua de aici avionul spre Moscova, ca apoi să parcurgă traseul descris anterior spre Murmank și Nikel cu trenul și să treacă frontiera cu bicicleta.  Drumul ar costa mult mai puțin, având în vedere costul scăzut al biletelor de avion până la Moscova. 

Orban propune un plan de ajutorare

Primul ministru ungar Viktor Orban a propus un plan de ajutorare cu 3 miliarde de euro a țărilor vecine cu Siria pentru ca refugiații sa aibă o viață mai bună acolo.

Într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul german Bild , Viktor Orban a afirmat că are un plan, pe care îl va prezenta șefilor Uniunii europene la viitoarea întâlnire la nivel înalt.
Viktor Orban a spus : „ Acești migranți nu vin din zone de război, ci din tabere situate (în aceste țări frontaliere). Acolo, ei erau în siguranță. Deci acești oameni nu fug de pericol, ei au fugit deja și nu mai trebuia să se teamă pentru viața lor” , considerând că acești refugiați nu vin în Europa „pentru a căuta securitate, ci pentru că vor o viață mai bună decât într-o tabără. Ei vor o viață germană, poate o viață suedeză”.
Soluția propusă de domnul Orban ar fi un ajutor economic masiv acordat Turciei, Libanului și Iordaniei, care au primit aproape patru milioane de refugiați sirieni .
În ultima perioadă însă, refugiații se îndreaptă masiv spre Europa, chiar dacă au de înfruntat riscuri.
Pentru a contracara această tendință, domnul Orban propune trimiterea de ajutoare (3 miliarde de euro sau mai mult, la nevoie) celor trei țări din vecinătatea Siriei, iar pe de altă parte a luat măsuri pentru închiderea frontierei Ungariei cu Serbia cu un șir dublu de garduri din sârmă ghimpată.
De asemenea, Ungaria a făcut cunoscut că după data de 15 septembrie orice imigrant ilegal va fi pasibil de pedeapsa cu închisoare.
Anunțul a provocat un aflux și mai mare de migranți, care au încercat să traverseze Ungaria înainte de a intra în vigoare măsurile anunțate. Sâmbătă Ungaria a înregistrat un nou record de sosiri, cu 4330 de intrări.
Poziția domnului Viktor Orban e adoptată în condițiile în care Ungariei nu i s-a cerut de către Uniunea Europeană să primească nici un azilant.
E drept că Ungaria se confruntă cu probleme ca urmare a marelui flux de migranți care îi tranzitează teritoriul, dar migranții nu doresc să rămână în Ungaria și nici Uniunea Europeană nu a prevăzut ca vreun solicitant de azil să fie repartizat Ungariei, toți migranții urmând a fi repartizați obligatoriu în alte țări .
Planul UE prevede ca toți migranții care au ajuns în Ungaria, în Grecia și în Italia să fie repartizați în celelalte țări din Uniunea Europeană. 
Planul prevede și amprentarea azilanților și obligarea lor de a rămâne în țările în care ar fi repartizați din centrele de triere, fiind retrimiși în statele respective în cazul în care ar continua să vină în alte țări din UE.  Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière a declarat că cei care cer azil trebuie să înțeleagă că „ei nu pot alege statele în care caută protecție”. 
Nu a spus însă cine va decide unde anume să se stabilească azilanții și după ce criterii se va stabili aceasta.
Dar Viktor Orban a avertizat că migranții au refuzat să le fie prelevate amprentele.
Poziția Ungariei a fost aspru criticată de diferite personalități din Europa, cu atât mai mult cu cât și alte țări din Europa de Est s-au opus sistemului de „cote obligatorii” de migranți repartizați în pofida voinței lor. Duminică, Slovacia și-a reafirmat opoziția fată de acest sistem, asigurâd că va „face totul (...) pentru a convinge Europa că aceste cote sunt un non-sens”.

Opoziția față de relocarea refugiaților e aprobată și de partidul CSU din Bavaria.

Opoziția față de priirea de migranți a primit un sprijin neașteptat, chiar din partea partidului CSU din Bavaria, component al coaliției de guvernământ din Germania. Uniunea crești-socială din Bavaria (CSU) s-a distanțat de poziția doamnei cancelar Angela Merkel în privința emigranților.  Într-un interviu din ziarul Spiegel , Horst Seehofer , președintele CSU și ministru-președinte al Bavariei a apreciat că decizia de a primi refugiații care se găsesc în Ungaria este «o greșeală care ne va da de lucru încă multă vreme» a spus că nu vede «nici o posibilitate de a reastupa sticla » și l-a invitat pe Viktor Orban în Bavaria pentru a «căuta o soluție». Un alt om politic din conducerea CSU, Hans-Peter Friedrich considerase de asemenea că primirea unui număr foarte mare de refugiați ar fi „ o eroare de judecată fără precedent”  și a adăugat de asemenea că printre refugiați s-au infiltrat teroriști.

Europa de Est are dreptate

Vineri 11 septembrie, cotidianul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un editorial intitulat « Europa de Est are dreptate ». 
Acest ziar apără atitudinea conducătorilor ungar, român și polonez care nu aprobă cotele de refugiați pe care caută să le impună Angela Merkel. „ principalul lor argument este acela că niște cote fixe nu rezolvă nici o problemă câtă vreme frontiera exterioară a spațiului Schengen nu este cu adevărat închisă(...). Cel care aprobă cote obligatorii atâta timp cât migranții trec frontierele în deplină libertate semnează un cec în alb”.

Nu se pomenește însă nici un cuvânt despre faptul că România și Bulgaria nici măcar nu sunt în spațiul Schengen! 

Prin urmare refugiații care ar fi „relocalizați” în aceste țări ar fi de fapt expulzați din spațiul Schengen.

Adică, ce folos că România a cheltuit vreo două miliarde de euro ca să-și securizeze frontierele, pentru a fi admisă în spațiul Schengen! Rezultatul este că migranții trec ilegal prin alte părți frontiera spațiului Schengen, pentru ca apoi să fie trimiși de către UE și spre România, care are frontierele securizate. Iar despre admiterea României în spațiul Schengen- nici o veste!.
Potopiți de valul de emigranți , germanii închid parțial frontiera cu Austria.
Duminică Germania a decis să reintroducă vechile controale ale frontierelor (în mod special spre Austria) pentru a stăvili afluxul de refugiați pe care nu mai e în măsură să-i primească. Anterior fuseseră luate măsuri asemănătoare și la frontiera dintre Ungaria și Austria. 
Marșul migranților pare a se transforma într-o competiție de alergare cu garduri
 

Refugiati in locurile din camine

Cererea de locuri în căminele studențești depășește cu mult oferta, dar... există sute de locuri disponibile

Citim în presă că locurile disponibile în căminele studențești sunt insuficiente iar zeci de mii de studenții nu au locuri în cămine și caută să închirieze apartamente (de perferință mobilate) în centrele universitare din țară.
S-au specificat chiar și prețurile cu care se închiriază apartamentele:

• București-zona Basarabia -garsonieră nemobilată -150 €/lună
• București-zona Rahova -garsonieră mobilată -180 €/lună
• București-apartament 2-3 camere -de la 200 €/lună
• Timișoara -complez Studențesc -garsonieră mobilată -150 €/lună ș.a.m.d.

Pe de altă parte, Ministrul Educației a trimis,  o solicitarea Inspectoratelor Școlare și rectorilor, pentru ca aceștia să identifice locurile de cazare disponibile. Iar conducerile unităților de învățământ au declarat că au un număr de locuri disponibile. Păi dacă mai au locuri de cazare, de ce nu le dau studenților sau elevilor, ca să poată și cei mai săraci să studieze în țara asta, că doar nu orice student poate plăti sute de euro lunar ca să se cazeze?

Universitatea Politehnică din București și Universitatea din București și-au arătat disponibilitatea de a oferi cazare și masă pentru 230 de refugiați, a spus ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Foarte frumos, dar atunci aceleași universități ar trebui să subvenționeze și un număr de locuințe închiriate de la particulari pentru cei 230 de studenți care nu vor mai avea cazare în cămin.

La fel, pentru celelalte unități de învățământ.

Pentru că e frumos să îi găzduim pe străini, dar nu dându-i afară pe ai noștri pentru asta!

Iar cazarea refugiaților ce ne vor fi repartizați se va face pe cel puțin 5 ani, să fie clar acest lucru! Termenul stabilit de UE este de 5-10 ani.

  

Tarile ce vor fi obligate sa primeazca azilanti

Planul de la Bruxelles pentru refugiați - mecanismul de relocalizare

Domnul Jean-Claude Junker va prezenta miercuri în Parlamentul european detaliile planului de repartizare obligatorie a celor care cer azil în Europa, cu prioritate sirieni și eritreeni, care au ajuns în Italia, Grecia și Ungaria -dar și cei care vor ajunge în viitor, pentru că va fi vorba despre un mecanism permanent.

Migranții vor putea fi transferați în alte țări membre în UE , - în afară de Marea Britanie, Irlanda și Danemarca - după ce vor fi triați în centrele de triere.

Ni se spune că Marea Britanie, Irlanda și Danemarca „sunt în drept să nu participe la acest mecanism”. De ce oare?
Bun, am înțeles că Marea Britanie și Irlanda nu fac parte din „ spațiul Schengen”. Dar ce, România și Bulgaria sunt în „Schengen”? Dacă noi, cetățeni într-o țară membră UE vrem să stăm mai mult de 3 luni într-o țară din „spațiul Schengen” suntem expulzați. Am văzut deja avioane pline cu cetățeni români (nu contează dacă erau mai bronzați) retrimiși în țară.
Dar Danemarca? De ce nu intră și Danemarca în planul de relocare?

Pentru celelalte state se va af ecta câte un coeficient calculat în funcție de număru de locuitori, de PIB, de nivelul de șomaj și de eforturile depuse în trecut pentru primirea de refugiați. Țara care ar refuza să primească refugiați ar fi obligată să plătească în schimb un ajutor financiar.
După ce criterii vor fi triați refugiații? 
Sigur, mai întâi li se va verifica statutul de refugiat.
Dar pe urmă, după ce criterii vor fi aleși cei care vor putea rămâne acolo unde au dorit, adică în țările cu cel mai înalt nivel de trai și care vor fi cei ce vor fi trimiși să trăiască în România (de pildă) cu venitul minim garantat de la noi? Aici ar trebui să aibă ceva de spus fiecare dintre tările în chestiune.
la noi se gândește oare cineva la asta?

Refugiaților li se vor lua amprentele și vor fi obligați să rămână minim 5 ani în țara în care au fost repartizați. Dacă se vor duce în altă țară (de exemplu în Germania, Suedia sau Norvegia - așa cum doresc majoritatea - ei vor fi retrimiși în țara în care fuseseră repartizați , adică acolo unde ei nu ar fi dorit să fie. Ei vor primi drept de sejur pe o perioadă de până la 10 ani în țările în care îi va repartiza UE.
Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă se opun categoric acestui plan.

În luna iunie,  se punea problema repartizării a 40 000 de emigranți (acum, la început de septembrie se vorbește despre 160 000 iar ONU solicită să fie primiți 200 000 - câți vor fi peste alte trei luni?)
Conform Financial Times de joi 3 septembrie, un diplomat britanic de rang înalt ar fi spus: „ Noi vom prelua 0 refugiați și dacă ni se va cere vom prelua dublu mai târziu”. 
După cifrele actuale, doar 216 „persoane vulnerabile” au fost primite ca refugiați în Marea Britanie din martie 2014 și un total de 5000 de sirieni au obținut azil acolo în ultimii patru ani.
Care vor fi discuțiile ce vor urma
Miniștrii de interne vor veni cu dosarele cu documente privind migranții și toate celelalte criterii cu ocazia unui consiliu ce va avea loc pe 14 septembrie.
De asemenea, șefii de state și de guverne vor veni cu dosarele la reuniunea la nivel înalt de la jumătatea lui octombie.

Până acum am aflat doar de la televizor că ministrul nostru de externe e așteptat să vină cu cotele ce ne-au fost repartizate nouă și în același timp și că guvernanții noștri nu știu dacă vom putea face față sarcinii. Deloc încurajator, nu? Din păcate la noi locurile de muncă sunt insuficiente. Deși numărul oficial de șomeri nu este foarte mare, asta e doar pentru că sunt înregistrați ca șomeri doar cei care primesc ajutorul de șomaj iar acesta se acordă pe o perioadă limitată. După aceea...persoanele pot fi fără ocupație fără a fi șomeri. Iar la noi există multe localități în care majoritatea populației e fără ocupație! În schimb există un evident deficit de medici, infirmiere, muncitori cu înaltă calificare, ingineri cu anumite specializări, informaticieni.
Nimic despre criteriile după care vor fi selectați cei ce vor fi trimiși la noi. 
Nici un schimb de opinii și de informații cu celelalte țări din estul Uniunii Europene. 

********************************************************************************

08.09.2015

25 dintre cele 28 de state membre în UE ar trebui să accepte procente obligatorii dintre cei care cer azil. Dar mai multe capitale consideră inacceptabilă această repartizare obligatorie.

Guvernele de la Budapesta, Praga, Varșovia și Bratislava, ca și Spania  nu au fost de acord cu repartizarea obligatorie. Ca rezultat, în împărțirea făcută luni la Bruxelles Ungaria a fost exceptată de la primirea de refugiați, dar celelalte trei țări vor fi obligate- se pare - să primească acele cote de refugiați stabilite de UE.

Slovacia va putea să nu primească azilanți în primul an, în schimbul unei contribuții financiare pentru refugiații adăpostiți în celelalte țări.

Criteriile de repartizare pe țări:

• Produsul Național Brut (atenție, nu PIB) - 40%
• Populația  - 40%
• Indicele de șomaj - 10%
• Numărul de refugiați primiți înainte de 2015  - 10%

Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, ce au un reginm distinct asupra imigrației sau acordării de azil au primit derogare de la cotele stabilite. Totuși Irlanda a propus să primească 600 de persoane în iulie, iar Marea Britanie a anunțat că va primi totuși un număr de sirieni. Danemarca are un regim destul de deschis pentru refugiați.

Iată care e repartiția făcută de UE

Nu putem să nu observăm că României i-au fost repartizați 4.600 de migranți, iar Ungariei nici unul! 

Așa că Ungaria nu s-a opus degeaba: De asemenea Italia și Grecia nu mai sunt obligate să primească azilanți. Practic, azilanții din aceste țări sunt repartizați în celelalte pentru următorii 10 ani.

***************************************************************************************

08.09.2015
UE a făcut planul pentru 160 000 de migranțí, dar ONU spune că până la sfârșitul anului 2016 vor veni în Europa aproape un milion de  refugiați
În aceste condiții, cifrele deja repartizate pe țări s-ar înmulți  cu minim 5. 
ONU spune că anul ăsta vor traversa Mediterana încă 400 000, iar anul viitor cam 450 000.

***************************************************************************************

09.09.2015
Abia acum se pare că s-a aflat și în România despre cota de refugiați ce ne-a fost repartizată de UE . Am văzut la tv și o hartă cu cifrele repartizate doar unora dintre țările din Europa (nu completă, așa cum este cea de mai sus, publicată de mine aici acum 3 zile).  Nu se vorbește încă despre faptul că refugiații vor fi obligați să rămână minim 5 ani în țările în care au fost repartizați și nici despre anunțul ONU privind milionul de refugiați care urmează.
Când se vor afla și aceste lucruri în România?
Un realizator tv spune că măcar serviciile de informații ar fi trebuit să-l informeze pe președintele nostru despre hotărârile ce se pregătesc în UE înainte de anunțul oficial al domnului Jean-Claude Junker .
Dar erau informații deja existente în presa internațională, nu era nevoie să faci parte din servicii de informații ca să le afli! Iată, eu le-am aflat de acum 3 zile pur și simplu de pe internet și le-am scis aici tocmai pentru că am băgat de seamă că par a nu fi cunoscute la noi. 

Europa in fata migratiei

Comisia Europeană propune primirea a 120 000 de refugiați

«Într-o zi, milioane de oameni vor părăsi emisfera sudică pentru a merge în emisfera nordică. Ei nu se vor duce acolo ca prieteni. Pentru că se vor duce pentru a o cuceri. Și ei o vor cuceri cu fiii lor. Pantecele femeilor noastre ne va aduce victoria.» 

Houari Boumediene (În 1974, la tribuna ONU)

În le Figaro din 19 decembrie 2006, Mouammar Kadhafi declara :

« Fără sabie, fără pușcă, fără cuceriri armate, cei 50 de milioane de musulmani din Europa o vor transforma în curând în continent musulman! »

Dar acum e vorba de un număr mare, foarte mare de musulmani, care se îndreaptă încolonați spre Europa, ca să îngroașe rândurile celor care s-au stabilit deja acolo în decursul timpului. Acum migrația se produce organizat, în grupuri compacte și în fluxuri continue .  Interesant că ei nu se îndreaptă spre țările musulmane bogate și liniștite, cum ar fi Quatar, Kuweit, Arabia Saudită...Nu, ei doresc să se stabilească în Europa și anume în țările cele mai înstărite de acolo, chiar dacă acolo sunt alte tradiții și alte culturi decât cele în care au fost crescuți și educați. Nu face nimic, își vor aduce cu ei stilul de viață propriu.

Așa cum alpiniștii își stabilesc baze la diferite cote în vederea cuceririi unui munte, tot așa și fluxul de migranți are o serie de baze tranzitorii în care se regrupează pentru continuarea drumului spre ținta finală.

Și este vorma despre milioane de oameni care adastă deja în zone considerate „de tranziție” ca Turcia sau în Liban, acum și în Serbia sau Ungaria (venind din Afganistan, Siria, Irak, Iran, Egipt, Iordania

Dacă Uniunea Europeană își face acum socoteli pentru 120 000 de migranți, acesta nu e decât începutul.

Patru milioane de refugiați sirieni au ajuns deja în Turcia (2 milioane), în Liban (1,1 milioane) și în alte țări învecinate și așteaptă la rând să se încoloneze spre Europa. Din octombrie 2013, HCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) a recunoscut aproape în totalitate sirienilor ce și-au părăsit țara statutul de refugiați: opozanți, activiști, civili, jurnaliști, kurzi, diferite grupuri religioase, toți sunt considerați refugiați. Mai puțin cei care au fost dovediți ca fiind teroriști după ce au făcut atacuri, violuri și luări de ostatici.

Turcia ia deja măsuri pentru asigurarea condițiilor ca acești migranți să-și continue modul de viață tradițional în țările în care vor ajunge.

Turcia va construi 100 de noi moschei în străinătate

În acest context înțelegem mai bine de ce tocmai acum Turcia a „aranjat” să construiască la noi o mare moschee și un mare centru de studii islamice (sunite). Dar și un spațiu de cazare și de servire a mesei pentru un mare număr de solicitanți. (Refugiați?).

Președinția turcă a afacerilor religioase (DIB), care supervizează moscheile din Turcia, are în vedere construcția a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs.

Moscheea de la București nu va fi singura construită de Turcia în Balcani, notează Daily Sabah. (cotidian turc de mare tiraj). În mai, președintele Erdogan a pus piatra de temelie pentru ceea ce este considerată drept cea mai mare moschee din Balcani, la Tirana, lăcaș de cult cu o capacitate de 4.500 de persoane.

Doar Balcanii, incluzând și România, au fost deja vizați pentru instituirea unui califat islamic!

Acceste țări au mai fost cucerite în trecut de Imperiul Otoman, au deja minorități turce și tătare care conviețuiesc în bune condiții cu populațiile majoritare, care se dovedesc tolerante față de religia musulmană. În același timp vădita dezorganizare ce domnește acolo pare să fie un teren propice pentru instalarea de noi comunități și obiceiuri.

Muftiul Iusuf Murat susține că într-un alt stat european se va construi cea mai mare moschee din Uniunea Europeană, cu o suprafață de 78.000 de metri pătrați, semnificativ mai mare decât cea care ar putea fi construită la București (ce va avea  o suprafață de 11.000 m², cam cât Moscheia Albastră din Istanbul).

De ce o fi însă un secret locul în care va fi construită acestă moschee gigantică? Se vede că valul de migrație e coordonat cu construirea de moschei cu capacitate adecvată și că se știe deja (nu de către noi) unde și cum se vor stabili noile populații ale Europei.

Ce face în acest timp Uniunea Europeană

Comisia Europeană și președintele ei Jean-Claude Juncker vor propune un nou ansamblu de măsuri pentru a acționa „de urgență” în privința crizei migranților.

Conform relatărilor din Le Monde, miercuri 9 septembrie se va propune primirea a 120 000 de solicitanți suplimentari de azil (sosiți deja în Grecia, Italia și Ungaria).

În primăvară se elaborase un plan de primire a 40 000 de refugiați, pentru care se stabiliseră niște „cote” pentru cele 28 de state, care nu au fost însă respectate până la urmă. Numărul refugiaților crește însă vertiginos.

În prezent 30 000 dintre persoanele sosite pe coastele italiene și grecești au fost deja „relocalizate”, în timp ce o nouă rută de migrație s-a conturat prin Balcani spre Ungaria, ca poartă de intrare în UE.

Ungaria și grupul de la Visegrad se opun primirii de migranți.

Dar Ungaria deține o alianță cu țările „grupului de la Visegrad”, țări ce se vor reuni vineri la Praga. Republica Cehă, Slovacia și Polonia , alături de Ungaria sunt foarte reticente în fața ideii de a primi cereri de azil pe teritoriile lor.

Vedem că aceste țări nu pierd vremea, ci se reunesc pentru a-și defini o poziție comună înainte de discuțiile pe ansamblul UE. România e pe dinafară și acolo.

Președintele Comisiei va propune săptămâna viitoare un mecanism permanent de relocalizare, prin care să se repartizeze valul migrator în diferitele țări din UE.
Adică nu e vorba doar despre cifrele de migranțí din prezent, ci și despre cele care vor urma, acele milioane care așteaptă la rând.
Iar țările care nu ar vrea să primească azilanți să fie invitate să contribuie cu bani la întreținerea acestora în alte țări - asta ca să forțeze în acest fel țările mai sărace , care nu și-ar permite să plătească, să primeazcă migranții pe teritoriile lor.

Înțelegem acum de ce, cu toate că la noi se vehiculează un număr de 1700 de migranți care ar fi „repartizați” României, în Daily Mail se vorbește despre circa 7000 care ar urma să vină la noi. Sau 7800. Asta, în plus față de migrația „uzuală” care vine la noi din Ucraina, din Republica Moldova, din Serbia  și chiar din Siria (din Siria au venit anul trecut 1500 de persoane).
Țările dezvoltate i-ar tria pe migranți 

Se remarcă faptul că migranții au ca țintă finală țările cu nivel ridicat de trai din nordul și vestul Europei. Germania, Suedia , Norvegia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie sunt țări spre care se îndreaptă în coloane strânse sutele de mii de migranți.

Dar aceste țări doresc să repartizeze acest flux și spre celelalte țări din UE, după verificarea situației fiecărei persoane ce solicită azil.

Firește că aceste persoane sunt foarte diferite între ele. Unii sunt oameni cu pregătire superioară: ingineri, informaticieni, medici. Alții sunt persoane cu educație sumară.

E de presupus că cei cu pregătire superioară vor primi mai ușor accceptul de a rămâne în țările dezvoltate în care doresc să trăiască.
Iar ceilalți? Păi..poate că ceilalți vor fi trimiși spre țările în care există de asemenea o populație cu educație precară, cu procent mare de analfabetism și cu industrie „pe butuci” – cum ar fi de pildă România, care se laudă și cu o primire călduroasă a diferitelor minorități naționale.  Odată ce trierea se va face în Vest, e clar cum vor decurge lucrurile.
România - spațiu tampon la periferia UE?

Unii își închipuie că toate acestea ar fi un prilej ca România să intre în sfârșit și ea în „spațiul Schengen”. Eu cred că dinpotrivă, afluxul de migranți cu pregătire sumară va fi un argument în plus ca România să fie ținută în afara spațiului Schengen, pentru ca acei migranți nedoriți să fie ținuți mai ușor în afara acelui spațiu. Un spațiu-tampon, la periferia Uniunii Europene, în care migranții cu pregătire sumară sau care prezintă riscuri de extremism să fie ținuți la distanță, alături de rromi și de alte categorii nedorite în Vest.

Perspectiva demografică negativă din țara noastră (natalitate scăzută și tendință de expatriere din motive economice) dar și toleranța populației autohtone le dă unora idei de a împământeni aici migranți din alte țări. Deigur, cei cu pregătire superioară nu vor accepta să vină aici, pentru că nu se vor mulțumi cu nivelul de trai de la noi. Dar cei care trăiesc deja în mizerie, nu vor avea de ales. Vor veni aici, unde vor avea asigurată reprezentarea în Parlament.

Ce fac alte țări din Europa de Est

Domnul Victor Orban nu pierde vremea, ci a avut întâlniri joi cu Donald Tusk, președintele Consiliului European și cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European. La conferința de presă comună, Victor Orban i-a invitat pe candidații la azil să rămână în Turcia și Serbia, două țări „sigure”.

El a insistat asupra faptului că măsurile luate de Ungaria pentru a-și controla frontierele, inclusiv prin garduri de sârmă ghimpată, ar răspunde cerințelor partenerilor europeni, în special ale Austriei și Germaniei.

Domnul Junker și Comisia europeană propun să se stabilească o listă de „țări sigure”, din care să nu fie primite cereri de azil și către care să se accelereze politica de reîntoarcere a migranților ce provin de acolo.

Comisia ar încerca să impună și o „agendă” pentru migrație. Joi și vineri sunt stabilite la Luxemburg discuții și reuniuni informale a miniștrilor de afaceri externe. Nu și al României.

Marea Britanie, care nu face parte din „spațiul Schengen”, a decis să-și întărească barierele la frontiera cu acesta. Țările europene au instituit controale la frontierele lor chiar în interiorul „spațiului de liberă circulație” pentru limitarea migrației.

Vom importa și conflictele interconfesionale? 

Turcia a preconizat de altfel construirea a 100 de moschei noi Dar șiiții și alaouiții?

Știm deja că între diferitele culte musulmane există conflicte care s-au manifestat prin atentate soldate cu foarte mulți morți. Aceste fenomene nu ar înceta, desigur, odată cu migrarea membrilor cultelor respective în alte țări. În vor tria europenii pe migranți și după aceste criterii?

De ce nu acționează Uniunea Europeană mai degrabă pentru rezolvarea conflictelor care alungă aceste populații în afara granițelor lor?

Și ce fac reprezentanții noștri în acest domeniu?  

Gândește cineva de la noi în perspectivă?

************************************************************************

Lucrurile evoluează cu repeziciune

ONU a făcut apel ca UE să primească cel puțin 200 000 de refugiați, care să fie repartizați în toate țările din UE pe baza unor cote obligatorii.

„Persoanele care au o cerere validă de protecție trebuie să beneficieze de un program de reinstalare în masă, cu participarea obligatorie a tuturor statelor membre în UE”.

Mi se pare că e pentru prima dată când ONU se exprimă atât de imperativ la adresa unor state. Rămâne de văzut cum vor reacționa acestea. Miniștrii afacerilor externe se reunesc astăzi (vineri) cercând să reconcilieze profundele divergențe existente pe această temă.

Budapesta și Sofia au luat contact cu Israel pentru ridicarea unei închideri de securitate

Ungaria și Bulgaria ar fi apelat la Israel pentru a ridica o barieră de securitate de-a lungul frontierelor lorcomune. Bariera ar fi asemănătoare cu cea construită de Israel de-a lungul frontierei sale cu Egiptul. (conform ziarului Haaretz).

Un antreprenor israelian a spus că cele două țări din Europa centrală, membre în UE, au început să studieze posibilitatea de a achiziționa acel tip de împrejmuire pentru a stăvili fluxul de migranți ce provin din Orientul Mijlociu și care doresc să se stabilească în Germania.

Ar fi vorba despre un grilaj electrificat înalt de 5 metri și echipat cu camere de luat vederi . Se pare că soluția este încă în discuție. 

Viktor Orban a declarat categoric că respinge ideia de a primi cote de migranți , spunând că „nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, Slovacia, Estonia sau Polonia. Toți vor să meargă în Germania”.

Domnul Orban a afirmat că afluxul masiv de migranți amenință rădăcinile creștine ale Europei. ” noi avem dreptul de a decide să nu avem un număr mare de musulmani la noi în țară”. 

La Bruxelles, Ungaria și Austria au criticat Germania pentru faptul că a încetat de a retrimite pe sirienii care cer azil spre țările prin care au intrat în UE. Există și critici interne în Germania, în special în fosta Germanie de Est, unde aproape jumătate dintre locuitori sunt speriați de afluxul de migranți.

În același timp UE ar plănui să modifice acordul de la Dublin privitor la primirea de refugiați în UE - urmând a fi pe 14 septembrie o reuniune a miniștrilor de interne .

************************************************************************

08.09.2015

Foto Baz Ratner arhive Reuters

Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că țara sa nu se va lăsa potopită de refugiați sirieni și africani și pentru aceasta va continua construirea de împrejmuiri  sofisticate ale ale frontierelor .

Israel a terminat în 2013 închiderea electronică a 240 km de frontieră cu Egiptul, ceea ce a redus la 0 numărul de migranți din Eritreea și Sudan, care ajungeau anterior prin Egipt spre Israel.
Israel va întări de asemenea împrejmuirea de pe platoul Golan și va construi un asemenea gard (barieră de securitate) și înspre Iordania , în viitor frontierele statului Israel urmând a fi în întregime înconjurate cu asemenea împrejmuiri înalte de 5 m, elecrificate și prevăzute cu dispozitive electronice.
De la începutul conflictului din Siria, acum patru ani, peste patru milioane de refugiați au plecat de acolo spre Jordania, Liban, Turcia și alte țări, dar nici unul nu a ăncercat să intre în Israel. (conform AFP).