O speranta pentru tratarea cataractei

Un colir care ar putea „dizolva” cataracta

Oamenii de știință chinezi și cei din California studiază eficacitatea unui colir ce conțíne un hormon steroid natural, care a dat rezultate promițătoare în cazul cataractei la animale, dar nu a fost încă testat pe om.
Până acum pierderea transparenței cristalinului din ochi, (cataracta) nu se putea trata decât chirurgical, prin înlocuirea cristalinului cu o proteză (implant).
Această opacifiere a cristalinului survine odată cu deteriorarea proteinelor care îl compun și care se aglutinează formând un strat sau pete. Cataracta se poate dezvolta numai la un ochi, sau la amândoi.
Dizolvarea cataractei

Cercetătorii chinezi de la universitățile Sichuan , Sun Yat-sen și Tsinghua, cu colegii lor de la Universitatea San Diego din California au căutat o opțiune terapeutică mai accesibilă decât chirurgia. Ei au pus la punct un tratament nou, un colir (picături ce se pun în ochi) ce conține un hormon steroid natural, lanosterolul. (În alt articol am găsit că soluția ce conține lanosterol a fost injectată în ochii câinilor ce aveau cataractă). Picăturile ar micșora puțin câte puțin petele din cristalin și ar „dizolva” cataracta.

Originea tratamentului

Există o formă congenitală de cataractă
Doi copii chinezi aveau cataractă, dar părinții lor nu aveau. Cercetătorii au descoperit că acești copii aveau o mutație care bloca producerea de lanosterol. Când cercetătorii au testat niște picături oftalmice pe bază de lanosterol pe un cristalin uman în laborator, pe iepuri cu cataractă sau pe câini care aveau cataractă au contatat în toate ccele trei cazuri un răspuns pozitiv cu o dizolvare a cataractei.
Ce este lanosterolul
Lanosterolul este o moleculă fabricată prin „sinteza de lanosterol” și este implicat în ciclul de sinteză al colesterolului. Dar lanosterol nu este totuși o formă de colesterol; este o moleculă amfipatică, ea prezintă un pol hidrofob capabil să adere la fragmente de proteineși un pol hidrofob. Această particularitate îi conferă proprietăți de „detergent” și ar putea explica acțiunea sa fizico-chimică la nivelul agregărilor de proteine din cristalin pe care ar putea să le re-solubilizeze.

Următoarea etapă ar fi aceea de a înțelege în ce mod picăturile cu lanosterol induc exact acest răspuns al proteinelor și să treacă la încercări clinice pe om.
Directoarea medicală a spitalului oftalmologic Jules-Gorun din Lausanne Francine Behar-Cohen spune că nimic nu garantează că lanosterolul poate vindeca toate formele de cataractă cunoscute. Totuși, acest tratament ar putea evita opacifierea capsulei cristalinului care survine în general după implantarea unei lentile sintetice.
Se caută și un mod de administrare mai simplu, pentru că până acum lanosterolul a fost încapsulat într-un nanovector și injectat în pupilă cu o seringă, și asta de mai multe ori.
Mai rămâne de verificat și dacă lanosterolul are efect și asupra elasticității cristalinului.
Lanosterolul ar putea avea efect favorabil și în cazul bolii Alzheimer, deoarece în cazul acestei boli se formează în creier plăci de amyloide ce stau la originea tulburărilor neurologice.
**********************************************************************************
7.09.2016
Se produc picături pentru tratamentul cataractei pentru animalele domestice (câini), pentru că încă nu s-a făcut experiment pe oameni. Nu încercați să folosiți picăturile pentru oameni, pentru că au adăugat niște fosfați care dăunează ochiului uman.

Lanomax® Bottle (5ml)

$99.00

Tragedia de la club Colectiv

O tragedie ce putea fi evitată dacă se respecta legislatia

Am aflat cu groază, din mass media, ce catastrofă s-a petrecut la acel club de pe strada Tăbăcarilor din centrul Bucureștilor. Club care - vedem pe pagina lui Facebook- se pregătea să organizeze și petrecere de revelion 2015.

Și-au pierdut viețile foarte mulți oameni, alții sunt grav răniți și nu se știe ce soartă vor avea.
Singura parte bună a fost intervenția promtă a celor de la Smurd, care aveau, din fericire , un protocol pentru „cod roșu”, pe care l-au aplicat foarte bine.
Remarcabilă și solidaritatea bucureștenilor, care au răspuns în număr mare apelurilor pentru donare de sânge.
Să sperăm, să ne rugăm  că cei răniți vor reuși să se însănătoșească cu toții.

Dar tot din mass media aflăm că acel club  nu avea autorizație de funcționare de la ISU- așa cum se cere pentru spații cu aglomerări de persoane.
A mai spus cineva la tv că respectivul club fusese controlat „ cu vreo lună în urmă”. Dar atunci, de ce nu fusese închis? de ce i s-a permis s[ continue a organiza petreceri aproape zilnic/

Înțeleg că nu era pentru prima dată când clubul organiza petreceri / spectacole cu participare numeroasă. Vedem pe Google poziția clubului , înconjurat de străduțe înguste și de alte săli de distracție, toate înghesuite unele într-altele. În aceste condiții ar fi trebuit să existe măsuri stricte de siguranță la incendiu și  de siguranță în exploatare, iar normele existente precizează clar care ar fi trebuit să fie acestea.
Tot pe Google vedem fațada din spate a clubului, unde nu se vede nici o ieșire, dar mai vedem și imaginea cu o petrecere sau spectacol la care foarte multe persoane stăteau în picioare, foarte înghesuite unele într-altele. Iar imaginile de pe Google sunt de obicei vechi de câțiva ani!
Cum de funcționa acest club, în asemenea condiții?
Aflăm din mărturiile celor care au reușit să scape că era disponibilă o singură ușă (cu totul insuficientă pentr cele câteva sute de persoane prezente) și care, se pare că se mai deschidea și spre interior (greșit în cazul sălilor aglomerate). Oricum, chiar dacă ușa aceea se deschidea spre exterior, tot nu era suficientă pentru evacuarea în siguranță a sutelor de persoane. Ca urmare, bieții tineri s-au intoxicat cu fumul toxic al buretelui fonoizolant care ardea și s-au blocat la ieșire înccercând cu disperare să scape, călcându-se în picioare unii pe alții.

Ca și cum toate acestea nu periclitau suvicient viețile celor ce participau la spectacolele din club, organizatorii au lansat și artificii de pe scenă (după cum spunea o martoră),  deși acest lucru ar fi fost interzis în cazul prezenței substanțelor inflamabile la finisajele interioare, fapt ce a dus la aprinderea  materialului fonoabsorbant  din burete ce se afla la unul dintre stâlpii de lângă scenă și de aici lipsa de organizare, lipsa de măsuri de  intervenție contra incendiilor adecvate (sprinklere, drencere) și lipsa căileor de evacuare conforme cu normele au dus la tragedia îngrozitoare.
Așa cel puțin reiese din relatările din mass media.


Cum de nu este nimeni dus direct la arestul preventiv, după așa ceva?

**************************************************************************************************************

Redau aici alte amănunte apărute în presă - toate arată ce s-a întâmplat.

E util să se știe numerele de telefon la care se pot obține informații despre victime

Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye To Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War“ este în stare gravă la spitalul Elias. „Iniţial, nu s-a panicat nimeni, solistul Andrei Găluţ şi-a păstrat calmul cerând pe un ton foarte calm un extinctor pentru a remedia problema din scurt. Nu a venit acel extinctor. Dumnezeu ştie dacă Colectivul avea extinctor şi nu s-a implicat nimeni să stingă o flacară, sau nu a existat aşa ceva în sala vreodată”. A scris pe blogul său Alex Teodorescu, martor la tragedie. 

”Mă cățăram pe cadavre și încercam să ies afară”, a declarat un participant la concert pentru Romania TV
”A fost un foc de artificii și de la scântei a luat foc buretele de pe un stâlp și în 30 de secunde s-a întins peste tot focul. Toți ne-am îmbulzit către ieșire și a fost haos. Au fost cam 500 de spectatori”, a declarat un alt martor pentru Digi 24.

Altă supraviețuitoare spune:  „focul cuprinsese tavanul. Ardea pur si simplu tavanul clubului. Prietena mea m-a luat de mana si a inceput sa ma traga spre iesire... De la scena a pornit focul, de la efectele pirotehnice"
Din descriere reiese că materialele folosite la fonoizolație și la tavan nu erau rezistente la foc (a;a cum ar fi fost obligatoriu ) și nici măcar nu fuseseră ignifugate (ignifugarea constituind doar o ]mbun[t[íre a comport[rii la foc.

Potrivit primelor informaţii, este vorba de cel puţin 27 morţi şi de alte peste 160 de persoane care au suferit arsuri grave. Secretarul de stat Raed Arafat se aşteaptă ca numărul victimelor să crească. 

Familiile victimelor pot obține informații suplimentare despre starea acestora sunând la următoarele numere de telefon puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne: 021/2069291, 021/3130605, 021/2069283, 021/2648704, 021/2648525, 021/2069375 și 021/3122547.

Centre de retinere administrativa

În Franța, străinii fără drept de azil sunt internați în centre de reținere administrativă până la expulzare

Am citit în presa franceză că un mare număr dintre migranții ce se adunaseră în zona Calais au fost transportați la diferite centre de reținere administrativă (C.R.A,), așa că m-am gândit că e la ordinea zilei să ne interesăm ce sunt acestea și cum sunt ele folosite în țările occidentale civilizate, pe care le luăm noi cca model.

Străinii care nu au primit drept de sejur în Franța urmează a fi îndepărtați forțat spre o țară care acceptă să-i primească, cel mai adesea țara a cărei naționalitate o au. (În Franța nu se folosește termenul de cetățenie ci de naționalitate). Până la organizarea retrimiterii străinilor respectivi spre locul de origine sau a trimiterii într-o țară care îi acceptă, aceștia sunt reținuți în CRA.
Tot acolo sunt reținuți și cei care au făcut recurs la refuzul sejurului , până la primirea răspunsului din partea justiției judiciare sau administrative.

Există de asemenea și localuri de reținere administrativă (L.R.A.), destinate să primească pe timp scurt străinii după o anchetă judiciară  ce sunt în așteptarea transferării lor într-un CRA sau a expulzării.
Există, de asemenea și zone de așteptare în care sunt ținute persoanele cărora li se refuză primirea în Franța și care sunt sub cercetare judiciară -ZAPI).
Minorii pot fi reținuți împreună cu părinții lor în CRA, urmând a fi conduși tot cu părinții lor la frontieră.
În 2014,  26 371 persoane erau plasate în reținere în Franța metropolitană și 23 166 în teritoriile franceze de peste mare, totalizând astfel 49 537 de persoane ce urmau a fi expulzate.

CRA au fost legalizate în 1981, când a fost organizată reținerea administrativă în Franța.
Aceste locuri de privare de libertate sunt controlate de poliție și nu depind de administrația penitenciară. Cei reținuți sunt păziți de polițiști și nu de gardieni de penitenciar.
Privarea de libertate nu are un caracter punitiv, adică nu este o pedeapsă pentru un delict sau pentru o crimă.
Capacitatea maximă pentru un centru de reținere este de 140 de locuri, dar există cazuri în care s-au creat câte două  astfel de centre unele lângă altele - fapt criticat din pricina riscurilor de securitate
Închiderea într-un astfel de centru de reținere este urmarea unei decizii administrative, cel mai adesea a unui prefect. Autorizația judiciară nu e necesară decât pentru o reținere de peste cinci zile și se poate prelungi până la 20 de zile, putând exista și o a doua prelungire de încă 20 de zile în situații excepționale.
Prin urmare în mod obișnuit străinii nedoriți sunt trimiși peste frontieră în maximum 20 de zile.
Cei reținuți în astfel de centre nu sunt închiși în celule, ci pot circula liber în „zona de viață” din interiorul centrului. (Desigur, nu pot ieși în afara acestuia).
În unele dintre aceste centre pot fi reținute familii, în altele persoanele sunt separate pe sexe și cazate în dormitoare comune.

AFP

Normele de cazare în CRA

• Suprafața utilă de minimum 10 m² /persoană (incluzând spațiul din dormitor și spațiile liber accesibile la orele stabilite )
• Dormitoare colective separate pe sexe pentru maximum 6 persoane;
• Dotări sanitare cu lavoare, dușuri și wc-uri , câte un grup sanitar la 10 reținuți.
• Un telefon cu acces liber/50 de reținuți
• Spații și materiale necesare pentru masă, conform normelor
• La mai mult de 40 de reținuți : o sală de recreere și de destindere separată de sala de mese , cu o suprafașă de minim  50 m² , pentru fiecare 15 deținuți suplimentari sala fiind mărită cu 10 m².
• Una sau mai multe încăperi dotate cu echipament medical, pentru asistență medicală.
• Un spațiu pentru primirea vizitei familiei și a autorităților consulare.
• Un spațiu rezervat avocaților
• Un spațiu pentru Oficiul francez al imigrării și integrării.
• Un spațiu, echipat cu un telefon, pentru asociația care îi informează pe străini și îi ajută să-și exercite drepturile.
• Un spațiu de plimbare în aer liber 
• Un spațiu pentru bagaje
• În cazul CRA destinate familiilor, camere special echipate inclusiv cu materiale de puericultură.

Asociațiile atrag atenția asupra faptului că dispozitivele de supraveghere care abundă interzic orice intimitate celor reținuți, menționându-se și faptul că ușile dormitoarelor au geamuri în partea de sus.

Asistența medicală în CRA
Persoanele plasate în centre de retenție au dreptul de a vedea un medic. Medicii și infirmierele care vin în centrele de reținere fac parte din personalul spitalicesc și pot avea normă întreagă sau parțială.

Drepturile străinilor cu situație neregulată
Ce ce sunt obligați să părăsească Franța au mai întâi un termen de 30 de zile pentru a pleca „voluntar”. Ei pot, în anumite condiții, să ceară Oficiului francez de imigrație și de integrare (OFII) un ajutor financiar.
Dacă străinul nu a plecat de bună voie în termen de 30 de zile, străinul fa fi trimis cu forța  și până atunci va fi reținut într-un centru rede reținere (CRA).  El poate cere să beneficieze de o consemnare la domiciliu, cu sau fără „brățară electronică”, dar practic această metodă nu prea se aplică, ea depinzând de „riscul de fugă” apreciat de judecător. Arestul la domiciliu decesită o urmărire ce e mai costisitoare decât deținerea în CRA, deci se preferă aceasta din urmă.

Efectele centrelor de reținere asupra imigrației ilegale în Franța

În anii 2000, Franța era prima destinație a celor care cereau azil: 49 733, față de 30 840 în Marea Britanie și 28 914 în Germania și doar 24 247 în SUA.
După 2002 însă, numărul de cereri de azil admise la frontieră a scăzut la numai 195 în 2004, crescând apoi la 1603 în 2007.
Din 2002-2003, migranții fără drrept de sejur confirmat au fost reținuți în cele 21 de centre de reținere administrativă (CRA), cele 182 localuri de reținere administrativă (CRA), 185 localuri de reținere administrativă  (LRA) sau în numeroasele zone de așteptare și de tranzit.  În 2009 erau 1732 de locuri în CRA, în Franța.
În 2009, 50 000 de străini erau reținuți în CRA și LRA.
Vârsta medie a migranților din aceste centre a fost 32 de ani iar durata de detenție medie a fost circa 10 zile.
Remarcabilă promtitudinea autorităților franceze, nu credeți?
Cei reținuți au fost expulzați în proporție de 50 %.
La sfârșitul anilor  2000, peste 150 de nationalități erau supus eprocedurilor de reconducere la frontieră, cele mai reprezentate fiind: algeriană (12,8% din totalul migranților  expulzați în 2009), marocană (12,2%), tunisiană (11,1%), apoi turci, indieni, chinezi, afgani, egipteni, malieni și brazilieni (2,3%). Datele acestea sunt mai vechi, după cum se vede.
Legislația în UE

• În țările din Europa de Sud (Spania, Italia, Portugalia, Grecia, dar și în Irlanda și Luxemburg durata de reținere a migranțlor este de 60-90 de zile.
• În Europa Centrală și de Est (în Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Portugalia, Polonia dar și în Belgia) durata de reținere este de 6-12 luni.
• Norma europeană tinde să conveargă spre durata de reținere din Germania, de 18 luni. Tot atât e și în Malta.
• În Letonia-20 de luni
• În Europa de Nord (Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca, Lituania, Estonia, Finlanda, dar și în Cipru durata de reținere este nelimitată legal.  În practică, de cele mai multe ori e circa 20 de zile.

Observăm că România nu e pomenită aici. 

Centre de reținere în Europa

La sfârșitul anului 2000 în UE cu 27 de țări funcționau importante centre închise  : la Puertaventura, în Canare (1500 locuri), Crotone în Calabria (1000 locuri),  Yarl’s Wood Centre aproape de Bedford în Marea Britanie, (900 locuri), San Barracks și Lyster Barracks în Malta (700 locuri fiecare), Büren lângă Dortmund, în Germania (500 locuri), Borgo Mezzonone-Foggia aproape de Bolonia (peste 500 l), Detentieboten Zuid Holland aproape de Rotterdam (500 l),  Harmondsworth lângă Londra (500),  Campsfield House lângă’Oxford (500),  Orestiada în Tracia greacă (peste 300), Bélá-Jezová în Republica Cehă (peste 300), aeroport Schiphol la Amsterdam (300) sau Lampedusa pe insula italiană din largul Tunisiei (300) –

Capacitatea lor este în prezent insuficientă.

Au apărut și centre de reținere private.

********************************************************************************************************************************

7.11.2015
Primii migranti "relocalizati" au ajuns in Franta
Presa relateaza cu emotie ca primii solicitanti de azil relocalizati de UE au ajuns in Franta.
Este vorba despre 19 persoane originare din Eritreea, care ajunsesera initial in Italia , unde autrecut prin   "hot spot"- uri  si urmeaza a fi cazati in Franta in "structuri destinate sa-i adaposteasca pe solicitantii de azil"  - adica in centrele de retinere administrativa descrise mai sus.
Situatia acestor migranti este cu mult mai buna decat a imigrantilor considerati ilegali si care se adapostesc in conditii mizere , cum pot, pe campia din zona Calais in speranta ca vor putea trece in Marea Britanie.
Mograntii relocalizati  in cadrul acordului UE vor beneficia de o examinare rapida a cererilor lor de azil (circa 2-4 luni, fata de 9 luni cat e intervalul obisnuit) si cei mai multi dintre ei vor primi statutul de refugiat politic.
Franta " a propus Italiei si Greciei sa preia 200 de persoane in Noiembrie , 300 in Decembrie si 400 in Ianuarie " on cadrul programului de relocalizare.
Remarcati ca Franta propune ea numarul de migranti pe care ii va primi si de unde anume, nu i se repartizeaza din partea UE niste persoane, fara ca tara care ii primeste sa aiba ceva de zis.
François Hollande a anubtat in septembrie ca Franta e fata sa primeasca 24 000 de refugiati on doi ani, in cadrul "planului de repartizare a 120 000 de migranti" intocmit de  Comisia europeana.
Observam ca presedintele Frantei a subliniat faptul ca e vorba despre cei 120 000 de migranti si nu despre cote care sa ramana in mod permanent aplicabile pentru relocarea oricator migranti in viitor. 
Asta, in conditiile in care se asteapta sa soseasca trei milioane de migranti in UE!

Mini-summitul european referitor la migranti

Păreri divergente la summitul de duminică privind migranții din Balcani

Cum iarna se apropie, Jean-Claude Junker a paznici de frontieră vor fi trimiși îchemat pe conducătorii din 10 state membre UE :  Austria, Bulgaria, Croația, Macedonia, Germania, Grecia și Ungaria, Olanda, România , Suedia și Slovenia, dar și din trei țări ce nu sunt în UE: Albania, Macedonia și Serbia la Bruxelles, pentru a găsi o soluție comună. 

Comisia europeană apreciază că e nevoie de o cooperare mai mare, consultări și acțiuni operaționale imediate.

Jean-Claude Junker dorește să aducă țările să se pună de acord asupra gestionării fluxului de migranți  și să întărească controlul frontierelor și înregistrarea migranților.

Conform Organizației internaționale pentru migranți, peste 680 000 de migranți și refugiați au venit în Europa peste mare, venind din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

100 000 de locuri în centrele de primire a migranților vor fi amenajate în Balcani

Președintele Comisiei Europene Jean-claude Junker a spus luni că circa 100000 de locuri vor fi create în Balcani pentru migranți. Dintre acestea, circa 50 000 de locuri vor fi create în Grecia și alte 50 000 de locuri vor fi pe drumul prin țările balcanice , precum și în Macedonia, Albania  și Serbia.  Remarcăm că Serbia e privită ca un membru de facto al Uniunii Europene, chiar dacă încă nu a aderat la UE.

Ce au spus șefii de state prezenți

• Prim-ministrul ungar a spus că țara lui este doar un observator în această criză.

Adică ungurii și-au rezolvat problemele: au făcut gardul care împiedică migrarea și au obținut să nu li se repartizeze migranți din partea UE. Așa că acum premierul ungar privește de pe margine zbaterile celorlalte țări din UE în această problemă.
Ne amintim că Ungaria a închis în primul rând frontiera sa cu Serbia, pe 175 km, apoi a ridicat ziduri din sârmă ghimpată și spre Croația,  pe două tronsoane de frontieră de 38km și de 78 km. Restul frontierei cu Croația, lungă de circa 350 km e reprezentat de râul Drava, greu de trecut.  Ca rezultat, aproape nici un migrant nu mai reușește să intre în Ungaria. 

La nouă zile după închiderea graniței Ungariei un flux fără precedent de migranți a potopit mica Slovenie. După 17 octombrie peste 62000 de migranți au ajuns în Slovenia, doar duminică trecând prin Slovenia 14 000 de migranți.  Slovenia a cerut ajutorul Uniunii Europene. 

• La mini-summitul de duminică, prim-ministrul sloven Miro Cerar a spus:  "Dacă nu găsim o soluție astăzi, dacă nu vom face tot ce putem astăzi, atunci este sfârșitul Uniunii Europene ca atare".. El a mai spus că „ dacă alte țări europene restrâng accesul migranților, și Slovenia va fi nevoită să facă același lucru. (Logic, nu? nn)..„Dacă nu vom adopta acțiuni concrete, cred că Europa va începe a se destrăma! A mai adăugat dl. Cerar. Premierul sloven Cerar a invitat Croația să nu mai continue să-i împingă pe migranți înainte spre Slovenia în drumul lor spre alte țări din UE. 
• Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat presei că „nu vom permite ca țările noastre să devină o zonă-tampon” să devină o zonă-tampon de primire a migranților.
• Președintele macedonean Gjorge Ivanov l-a citat pe Benjamin Franklin , care a spus: „ Dacă nu rămânem împreună, vom fi spânzurați separat”.
• Primul ministru croat Zoran Milanovic a spus că „trebuie să fie atacată originea problemei, în Turcia și Grecia”, mai multe țări deplângând faptul că Grecia lasă să treacă în fiecare zi mii de migranți spre celelalte țări din UE.
• Doamna Angela Merkel a menționat că Grecia s-a angajat, în mod remarcabil, să accepte să creeze cu ajutorul ONU 30 000 de locuri  (de primire temporară a migranților) în acest an, urmând ca într-o a doua fază să creeze încă 20 000
• Nu știm dacă președintele nostru a spus ceva și ce anume.                                                                                                                             Poate că ar fi fost momentul să reliefeze poziția ambiguă în care se află România față de UE, ca membră în UE, dar nu și în spațiul Schengen.                                                                                                                                          Când se vorbește despre paza granițelor UE se subânțeleg în general  granițele spațiului Schengen. România e chemată să i se repartizeze refugiați, dar își apără singură granițele, cum poate. E drept, migranții nu doresc să se stabilească în România, pentru că au aflat desigur că aici e cel mai scăzut nivel de trai din UE și că nu există locuri de muncă disponibile. Asta nu înseamnă că nu vor fi trimiși aici forțat acei azilanți pe care statele bogate din Europa nu vor să-i primească. Deja se stabilește eliberarea de acte românești pentru miile de azilanți ce ne vor fi colonizați pe teritoriul nostru.   Cred însă, după umila mea părere, că celor care vor apărea la noi neinvitați și fără voința lor nu ar trebui să li se asigure mai mult decât le asigură statul român propriilor lor cetățeni.  Adică migranții nu ar trebui să primească mai mulți bani decât primesc la noi cetățenii fără venituri. Știu că nu e mult, dar ar fi nedrept ca unor străini să li se dea mai mult decât propriilor cetățeni.                                                                                                                                          Iar dacă Slovenia va face la rândul său garduri la frontieră, migranții vor schimba ruta prin țara noastră - e destul de clar. Așa încât România trebuie să ia aceleași măsuri ca și țările învecinate , 
• Ultima veste este că Austria face gard la granița cu Slovenia. Ar fi primul gard ridicat între două țări ce fac parte din Spațiul Schengen. Așa încât, cu atât mai mult spre spațiul exterior UE ar trebui făcute garduri. Slovenia ar trebui să se grabească să-i urmeze exemplul .  Primul ministru sloven , Milo Cerar, a declarat că va ridica o barieră spre Croația, dacă va fi necesar.  E de prevăzut că fluxul se va îndrepta spre România. La ce se gândesc guvernanții noștri? .
• Spania ridică o închidere cu înălțimea de 6 m , cu captatori și camere de luat vederi în enclavele sale din Africa (Ceuta și Melilla). Anterior fusese construită o închidere de numai 3 m înălțime, dar în 2005 au murit 15 persoane în timpul unei tentative de a trece împrejmuirea. 
• Grecia a ridicat o barieră în Tracia (pe o lungime de 12,5 km) încă din 2012 pentru a-i împiedica pe migranții originari din Afganistan, Pakistan și Bangladesh să vină din Turcia. Ca urmare, migranții au început să traverseze Mediterana spre Sicilia și spre insulele grecești din Marea Egee.
• Bulgaria a instalat o barieră cu înălțimea de 3m și lungimea de 30 km în 2013, la frontiera ei cu Turcia.  Ea va fi prelungită cu 58 km în anul 2010.
• Macedonia prevede de asemenea să facă o împrejmuire 
• Franța și-a închis și ea, la un moment dat frontiera cu Italia la Vintimille, dar fără a construi un perete. În schimb a făcut ziduri de grilaj în preajma portului Calais (o închidere pe două rânduri: un gard înalt de 4m și altul de 2-3m cu partea superioară curbată în afară .). Căile de acces spre tunelul pe sub Canalul Mânecii sunt și ele prevăzute cu garduri din sârmă ghimpată. Față de cei 10 km de garduri de până acum, se vor adăuga alți 29 km de garduri cu înălțimea de 4m pentru a păzi terminalul Eurotunelului. 

În afară de decizia de a-i „reloca”(coloniza)  pe migranți în alte țări din Europa, o politică mai amplă comună este pentru moment în stadiu incipient.

Țările din UE să nu-i mai lase să treacă pe migranțí spre alte state din Uniunea Europeană

Într-un plan în 16 puncte, șefii de state vor încerca să-și echilibreze pozițiile. 

400 de paznici de frontieră vor fi trimiși la frontiera din Balcanii Occidentali a UE, cerându-se în schimb statelor frontaliere din UE să-și abandoneze poziția de a lăsa să treacă spre alte țări pe migranții sosiți în acele țări.
E limpede că fiecare dintre țările aflate la marginile UE trebuie să păzească drastic propriile granițe pentru a împiedica trecerea migranților (așa cum a făcut deja Ungaria), dacă nu vrea ca aceștia să rămână pe teritoriul lor. (nn)

În proiectul de declarație, conducătorii europeni caută să accelereze repatrierea persoanelor ce provin din Asia de Sud –adică Afganistan și Pakistan, ale căror cereri de azil sunt respinse pentru că aceștia vin pur și simplu pentru a avea un nivel de trai mai bun și nu pentru a se salva de război sau de oprimare.

Germania, care are trupe în Afganistan pentru a ajuta la stabilizarea țării în cadrul unei misiuni NATO dorește ca Comisia europeană să negocieze un acord asupra repatrierii persoanelor din Afganistan ale căror cereri de azil au fost respinse.

În același proiect se spune că trebuie crescute eforturile de supraveghere a frontierelor, asta însemnând și mai multe nave în largul Greciei, mai mult control asupra frontierelor terestre din partea Macedoniei  și mai mulți bani alocați pentru controlul frontierelor.

Harta cu numărul de cereri de azil prezentate de sirieni între Aprilie 2011- Septembrie 2015.
Se ubservă presiunea uriașă a numărului mare de refugiați din Turcia, Liban, Iordania și Irak la frontierele Uniunii Europene. 

Angela Merkel a avertizat că nu va exista o soluție fără Turcia, care nu a fost invitată la acest mini-sommit.

UE a prezentat Turciei un așa-numit plan de acțiune prin care Turcia să primească fonduri (circa 3 miliarde de euro) ca să absoarbă mai mulți migranți din Siria, primind de asemenea și un regim  mai lejer de acordare a vizelor pentru Europa și avansarea discuțiilor pentru eventuala aderare a Turciei la UE. 

Cutremure OCTOMBRIE 2015

Noi cutremure în serie în județul Galați- lângă Izvoarele și Schela

Multe cutremure de mică adâncime în apropierea granițelor noastre, dar altele și la noi, în zone fără ”trecut seismic” -lângă București, în Bihor, în județul Brașov, în Dobrogea, Satu Mare sau Maramureș (acolo au mai fost cutremure de mică adâncime). La acestea s-a adăugat o nouă serie de cutremure lângă localitățile Schela și Izvoarele, din județul Galați.
Să fie legate, oare, de activitățile umane desfășurate în aceste zone?
Pe de altă parte,zona Vrancea pare mai calmă (Doamne ajută!) după cutremurul mai tărișor de pe 7 octombrie (listat cu magnitudinea 4,5 de INFP și 4,2 de EMSC - e o mare diferență între aceste magnitudini, dar asta e, aflăm și noi, aproximativ)

Nr crt	OCTOMBRIE 2015 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
29	27.10.2015,21:20:34	2,9	169	45.655 N	26.4336 E	NV Secuiu, SE Comandău, V-SV Nereju, SV Paltin, , Vrancea
28	27.10.2015,17:28:31	2,0	5	45.5043N	27.843E	E Schela, SV Negrea, V Cișmele, E-SE Izvoarele, jud. Galați
27	27.10.2015,14:26:29	2,0	6	45.5094N	27.8491 E	E Schela, SV Negrea, V Cișmele, E-SE Izvoarele, jud. Galați
26	27.10.2015,13:08:59	3,1	6	45.5172 N	27.8735 E	NE Schela, S Negrea, V-NV Cișmele, E Izvoarele, jud. Galați
25	27.10.2015,10:17:43	2,2	14	45.762 N	27.8217 E	SV Băleni, NV Cuca, N Rediu, V-SV Viile, E Cudalbi, NE Costache Negri, Jud. Galați
24	26.10.2015,20:50:46	3,3	100	45.8159 N	26.4721 E	Parcul Național Putna, V Vetrești-Herăstrău, NE Comandău, E Covasna, Vrancea
23	26.10.2015,02:24:20	3,5	118	45.7442 N	26.731 E	Spulber, SE Paltin, NE Sahastru, NE Nereju, V Andreiașu de Jos, , Vrancea
22	22.10.2015,21:53:04	2,1	5	44.23 N	21.7675 E	Serbia, SV Orșova
21	21.10.2015,07:21:36	2,0	2	43.4861 N	23.1863 E	Bulgaria, S Desa, S Poiana Mare
20	20.10.2015,15:05:38	2,0	10	48.8228 N	26.7662 E	Ucraina, E Parcul Național Podilski, N Darabani, N Dorohoi
19	18.10.2015,11:35:01	2,1	10	44.3529 N	26.3192 E	V Pițigaia, SE Pădurea Păroaia, V Popești-Leordeni, V București
18	17.10.2015,02:45:04	2,0	2	43.8846 N	21.4422 E	Serbia, SV Drobeta-Turnu Severin
17	16.10.2015,12:03:41	2,2	2	48.8215 N	26.6647 E	Ucraina, Parcul Național Podilski, N Darabani, N Dorohoi
16	16.10.2015,04:08:04	2,8	112	45.5907 N	26.4774 E	SV Secuiu, NV Terca, V Vintileasca, Vrancea
15	15.10.2015,11:06:09	2,0	6	46.9658 N	22.2808 E	Vârciorog, SE Șerghiș, SV Fișca, S Hotar, E Băile Felix, V Vadu Crișului, Bihor
14	14.10.2015,19:56:21	2,6	112	44.5291 N	26.4282 E	NV Varlaam, V-SV Vadu Oii, N Gura Teghii, SE Secuiu, Vrancea
13	14.10.2015,18:22:45	2,1	2	44.054 N	27.4852 E	Gârlița, V Cuiugiuc, SE Lacul Bugeacului, V Silistra, SE Călărași, Dobrogea
12	14.10.2015,07:28:17	2,9	127	45.7104 N	26.708 E	S Nereju, V Nereju Mic, SE Sahastru, S Paltin,  Vrancea
11	13.10.2015,23:18:56	3,0	135	45.712 N	26.6146 E	V-SV Sahastru, V Nereju, SV Paltin, NV Vintileasca, NE Gura Teghii, Vrancea
10	12.10.2015,14:46:09	2,0	5	47.0147 N	22.2005 E	SE Borșa, SV Tilecuș, V Hotar, S Tileagd, Bihor
9	12.10.2015,11:28:48	2,6	87	45.6515 N	26.5145 E	N Secuiu, V Poiana Stoichii, SV Nereju, Vrancea
8	12.10.2015,02:15:53	2,4	2	47.8212 N	23.1695 E	NE Iojib, NV Medieș-Râturi, SE Livada, E Satu Mare
7	11.10.2015,05:04:29	3,0	122	45.5939 N	26.5675 E	E-SE Secuiu, V Vintileasca, N Terca, Vrancea
6	09.10.2015,14:07:44	2,4	2	45.9498 N	25.32 E	E Combinatul Lafarge-Romcim, E Cariera Lafarge Romcim, NE Lupșa, S Hoghiz, NE Cuciulata, jud. Brașov
5	07.10.2015,12:25:02	4,5 (4,2 EMSC)	129	45.6574 N	26.8586 E	N Tinoasa, E Poiana Stoichii, V Poiana Cristei, SV Petreanu, SE Nereju, NE Vintileasca, S Andreiașu de Jos, Vrancea
4	05.10.2015,16:47:13	2,0	3	47.7261 N	23.9786 E	E Budești, SE Sârbi, SE Ocna Șugatag, NV Botiza, Maramureș
3	04.10.2015,19:03:32	2,7	77	45.7686 N	26.6397 E	S Vetrești-Herăstrău, V Paltin, NV Sahastru, Vrancea
2	04.10.2015,03:04:54	3,0	149	45.5841 N	26.4701 E	SV Secuiu, N Vadu Oii, N Varlaam, N Gura Teghii, V Vintileasca, Vrancea
1	03.10.2015,15:45:54	2,2	0	45.583N	29.4188 E	Ucraina, N Chilia, aproape de granița noastră