Strategia
Poloniei în cadrul Europei
Conform unui articol publicat în Le
Monde, Polonia se pregătește de o importantă schimbare politică odată cu
alegerile ce vor avea loc duminică 25 octombrie.
Marele favorit al acestor alegeri este partidul Dreptate și Justiție (PiS) , al fostului prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Conform sondajelor,
acest partid va câștiga în fața partidului de centru dreapta aflat la putere (Platforma civică), ce a fost mult timp
condus de Donald Tusk, actualul
președinte al Consiliului european.
Timp de opt ani, strategia domnului Tusk, continuată de prim-ministrul Ewa Kopacz , a fost să plaseze țara în
centrul Europei. Operând o apropiere istorică de Germania, fost dușman al
Poloniei în decursul istoriei, a fost folosită cu succes o politică a
negocierilor și a compromisului care a dus la avansarea poziției Poloniei fără
a irita principalele capitale europene.
Timp de zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană, Polonia s-a afirmat
ca un partener ascultat la Bruxelles și un bun elev al UE.
Venirea la putere a partidului naționalist PiS ar putea schimba și poziția Poloniei
față de refugiați. Jaroslaw Kaczynski
a pus în cauză cetele de migranți și « riscurile epidemiologice » pe
care ei le-ar putea cauza Poloniei. El s-ar putea alia în această privință cu
primul ministru ungar Viktor Orban, pentru a refuza aplicarea cotelor și
primirea de refugiați. Domnul Kaczynski a salutat și politica economică
naționalistă a domnului Orban, iar programul PiS prevede preluarea unor părți
din economia poloneză din mâinile grupurilor europene. PiS este apropiat de
grupul conservatorilor britanici din Parlamentul european.
Naționalismul polonez nu va însemna însă răcirea relațiilor cu UE, din
partea căreia Polonia a avut și va mai
avea mari beneficii sub formă de fonduri structurale .
Dezvoltarea Poloniei cu ajutorul fondurilor europene
Polonia a primit mari sume de bani din partea UE și a știut să le
folosească din plin.
(Oare de ce noi
nu suntem de loc în stare de așa ceva?)
Între 2007 și 2013 Polonia a
beneficiat de 81,5 miliarde de euro
din partea UE. Acum Polonia este principalul beneficiar al fondurilor europene
(mai mult decât Spania sau Franța) : între 2014 și 2020 Polonia va primi 82,5 miliarde de euro.
Cu acordul Comisiei europene, Polonia va destina aceste fonduri infrastructurii și mediului (27,5 miliarde), dezvoltării
inteligente (8,6 miliarde), științei
și educației (4,5 miliarde), dezvoltării
regiunilor frontaliere de Est (2 miliarde) și domeniului informatic (2 miliarde). Fondurile rămase vor fi
distribuite către programe regionale,
care vor avea o structură similară cu programele naționale. 28 miliarde de euro
vor fi destinați politicii agricole. Fondurile europene sunt în centrul
oricărei politici poloneze.
Fondurile anterioare au fost folosite în special pentru dezvoltarea industriei poloneze, axată
pe de o parte pe cercetare și dezvoltare
pentru modernizarea echipamentelor industriale și pentru finanțarea marilor
linii de producție iar pe de altă parte pentru modernizarea infrastructurii și relansarea activității miilor de întreprinderi poloneze. Din anul
2002, ponderea industriei poloneze a crescut continuu, depășind acum 33% din
PIB.
Pentru a obține fonduri europene între 2007 și 2013 întreprinderile poloneze
au prezentat business plans foarte
ambițioase, obținând mijloace de producție supradimensionate și au demarat o
concurență puternică pe piața națională
, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Există de asemenea disponibilități mari
pentru export, unele dintre întreprinderile poloneze numărându-se acum printre
giganții europeni.
Între 2007 și
2014 valoarea exporturilor poloneze s-a dublat.
După ce a avut o creștere medie de 4,1% între 2003 și 2013, țara
a înregistrat o creștere de 3,4% în
2014 iar previziunile pentru 2015 sunt similare.
Întreprinderile mici și mijlocii
au beneficiat și ele de fonduri europene.
Presa dă exemplul întreprinderii Sil
Polonia, cu specific informatic (rețele și sisteme) care număra 200 de
angajați. Întreprinderea a prezentat un proiect de dezvoltare (lucrat într-un
an de zile) și a beneficiat de 7 milioane de euro din fonduri europene pentru
recrutare de ingineri . S-au efectuat controale regulate asupra dezvoltării
proiectului și s-a operat o asociere cu Sil
France . Mica întreprindere a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 60
de milioane de euro, lucrând pentru firme mari din Europa sau de pe alte
continente. Acum întreprinderea are 1 800 de angajați, dintre care 800 au fost
angajați anul trecut, iar până la sfârșitul anului se vor mai angaja 500 de
persoane. O echipă de 50 de recrutori caută personal calificat în afara
Poloniei, în Ucraina, în Africa sau în Franța.
Cercetarea și dezvoltarea –
în centrul atenției
Inovația este considerată
tema centrală a competitivității poloneze, care se pregătește deja pentru
perioada în care nu va mai beneficia de fonduri europene.
Cercetarea și
dezvoltarea vor primi fonduri sporite (12,5 miliarde de euro în 2020). Cu cât proiectul este mai novator, cu atât
are mai multe șanse de a fi finanțat. De asemenea se cere dovada experienței în
domeniu. Cooperarea cu universități științifice constituie un avantaj. Se
urmărește de asemenea punerea pe piață a rezultatului cercetării .
Se acordă atenție tuturor proiectelor care favorizează competitivitatea,
cum sunt inovația și performanța de mediu ridicată.
Pentru că se dorește o dezvoltare durabilă, adică una care să nu distrugă resursele naturale și mediul înconjurător.
În schimb societatea are două obligații: să cumpere active noi (în afară de cazul în care e vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie) și să-și mențină investiția pe cel puțin cinci ani (3 ani pentru IMM).
Pentru că se dorește o dezvoltare durabilă, adică una care să nu distrugă resursele naturale și mediul înconjurător.
În schimb societatea are două obligații: să cumpere active noi (în afară de cazul în care e vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie) și să-și mențină investiția pe cel puțin cinci ani (3 ani pentru IMM).
Câtă deosebire față de ceea ce se petrece la noi!
E suficient să comparăm evoluția PIB din Polonia cu datele din România. Dacă în 1990 PIB-ul Poloniei era cu doar 50% mai mare decât al României, acum este de 2,75 ori mai mare !
Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat:
Polonia refuza sa primeasca migranti.
Doar ca a anuntat asta exact in momentul de dupa atentatele din Franta, adica in momentul in care aceasta decizie este explicabila prin insasi desfasurarea evenimentelor.
E suficient să comparăm evoluția PIB din Polonia cu datele din România. Dacă în 1990 PIB-ul Poloniei era cu doar 50% mai mare decât al României, acum este de 2,75 ori mai mare !
*****************************************************************************************************************
14.11.2015Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat:
Polonia refuza sa primeasca migranti.
Doar ca a anuntat asta exact in momentul de dupa atentatele din Franta, adica in momentul in care aceasta decizie este explicabila prin insasi desfasurarea evenimentelor.
Dupa atentatele de la Paris, Polonia nu considera ca e posibil din punct de vedere politic sa respecte acordurile europene de relocalizare a imigrantilor, a declarat astazi (sambata 14.11.15) Konrad Szymanski, viitor responsabil cu Afacerile europene in guvernul in curs de formare la Varsovia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu