Se afișează postările cu eticheta constitutie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta constitutie. Afișați toate postările

miercuri, 20 iulie 2016

Cuplul gay nu vrea sa stea in Romania


Se vorbeste mult in aceste zile despre cererea unui cuplu homosexual dintre un cetatean roman si un american. Ei au cerut decizia Curtii Constitutionale pentru a se modifica Codul Civil de la noi astfel incat sa fie recunoscute (si permise la noi) casatoriile intre persoane de acelasi sex.
Ei se plang ca nu se pot stabili in Romania, asa cum ar dori, pentru ca domnul american nu poate sta aici decat trei luni.
Dar tot cei doi spun ca sunt impreuna de 14 ani. In tot acest timp, americanul nu a avut dorinta de a obtine cetatenia romana , desi ar fi normal ca doi soti (asa cum spun ei ca ar fi) sa aiba o cetatenie comuna. Nici acum nu pare sa doreasca a avea cetatenia romana, desi aceasta calitate i-ar permite sa locuiasca pe timp nelimitat in Romania.

marți, 15 octombrie 2013

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat

Se mai respectă Constituţia la noi?

ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii     
          (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.     
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.     
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii
Vedem că din ce în ce mai mult dreptul la ocrotirea sănătăţii a devenit garantat doar în funcţie de mărimea veniturilor. Adică, este garantat doar pentru cei cu venituri mari.
De aceea se spune oare, că nu mai e bună actuala Constituţie?

duminică, 21 iulie 2013

consultare pentru noua constitutie

Chestionar trimis alegătorilor unguri înainte de adoptarea modificărilor la constituţie

Cum s-a procedat în Ungaria?

marți, 4 iunie 2013

Căsătoria gay şi adopţia de copii

Sunt pregătiţi românii să accepte căsătoriile între homosexuali şi să permită ca aceştia să adopte copii?

Vedem la tv că printre noile prevederi din Constituţie se va trece şi menţiunea că va fi interzisă orice discriminare pe motiv de etnie, sex sau orientare sexuală.
Sigur că, în principiu suntem impotriva discriminărilor, dar...din câte deducem din sondaje, majoritatea românilor nu ar aproba căsătoriile între homosexuali şi mai ales dreptul acestora de a adopta copii, considerând că un copil heterosexual ar fi supus unei continue traume psihice din pricina imposibilităţii identificării cu părinţii adoptivi .

Dacă însă se va vota noua Constituţie, pasul următor în acestă privinţă va fi adoptarea de legi care să elimine orice discriminare, inclusiv cea privind căsătoria şi adopţiile.

Se pare că deja se va modifica formularea că o căsătorie este unirea dintre un bărbat şi o femeie cu aceea că ar fi "unirea dintre soţi"  (indiferent ce ar fi aceştia - mă gândeam că un american ar fi vrut să-şi ia în căsătorie pisica... ).

Sunt românii gata să voteze acest lucru, sau vor respinge ei noua Constituţie?
Vedem că în unele oraşe, cum ar fi Montreal, există cartiere gay.

Presupunând că unele dintre cuplurile gay de acolo ar adopta copii, care au 99% şanse să fie heterosexuali, cum s-ar forma ei într-un astfel de cartier? Ce contradicţie ar resimţi ei între înclinarea lor naturală şi educaţia pe care ar primi-o într-un astfel de mediu?
Adopţiile ar trebui să se facă întotdeauna în interesul copiilor, nu-i aşa?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 6.07.2013:
O ştire de la BBC:

Căsătorie în trei

În Brazilia s-a celebrat prima căsătorie civilă între trei persoane!

Un notar din Tupa a înregistrat unirea a trei persoane, în luna mai care a trecut. Evenimentul a dus la controverse, justiţia braziliană încă studiază dacă acest contract de unire este legal.
Notarul a încheiat un contract de uniune civilă între trei persoane, două femei şi un bărbat. Doamna notar a declarat că nu este rolul ei de a judeca dacă această situaţie este corectă sau nu. Ea a spus că de vreme ce legea nu interzice acest lucru în mod explicit, asta înseamnă că se poate face.
Cum în Brazila s-a dat o lege care nu mai defineşte căsătoria ca unirea dintre un bărbat şi o femeie, ci o unire ce consfinţeşte dragostea, de ce să nu fie căsătoriţi şi grupuri de câte trei care se iubesc?
Dezbaterea este în toi printre avocaţii din Brazilia.
Unii comentatori (francezi) întrevăd în viitor căsătorii cu câte două femei, cu o mătuşă, cu un câine sau cu un morcov.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 19.07.2013
În constituţia ungară, modificată de curând (în 2011), este specificat faptul că o căsătorie este o uniune între un bărbat şi o femeie. Deşi Comisia de la Veneţia a avut unele "nelinişti" în privinţa noii constituţii din Ungaria, în avizul final s-a conchis că acest articol nu pune probleme, deoarece oricum în această privinţă nu există consens în ţările din UE, iar Ungaria e singura care decide asupra propriei constituţii. În acelaşi timp, în Ungaria există deja "parteneriatul civil" care este deschis oricăror tipuri de cupluri, chiar dacă acestea nu se pot căsători. Aviz amatorilor.

duminică, 2 iunie 2013

2 iunie Ziua Italiei

2 iunie 1946 – proclamarea Republicii Italiene

Scurt istoric



În condiíile dificile legate de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, regelui Vittorio Emanuelle al III-lea I s-a reproşat colaborarea cu regimul fascist al lui Mussolini şi preluarea de puteri lărgite de a numi guvernul, în opoziţie cu tradiţia anterioară a ţării şi instituirea unui guvern autoritar, similar celui instituit de regele Carol al II-lea la noi.


În 1943 Vittorio Emmanuelle al III-lea , în acord cu partidul fascist i-a retras mandatul lui Mussolini şi chiar l-a arestat (acesta fiind apoi eliberat de paraşutişti germani), favorizând încheierea unui armistiţiu cu aliaţii, apoi a fugit în suul ţării, controlat de forţele aliate. Ţara a fost devastată de un război civil.
Cum popularitatea regelui Vittorio Emanuelle era foarte scăzută, el fiind compromis în urma colaborării cu fasciştii, în 1946 i s-a cerut să abdice  în favoarea fiului său Umberto, care a semnat un decret pentru oganizarea unui referendum  pentru alegerea unei Adunări Constituante, dar şi pentru a se alege forma de guvernământ.
Pentru prima dată, în Italia au avut drept de vot şi femeile!

joi, 7 martie 2013

E foarte probabil ca România să rămână o republică?

Constituţia revizuită poate fi şi neconstituţională?

Domnul Crin Antonescu a vorbit la Academia Română despre acţiunea de revizuire a Costituţiei, de către un colectiv pe care cu onoare îl conduce.
Şedinţa era o "dezbatere" şi s-a spus că dezbaterie de acest fel vor continua.
Din păcate, nu am auzit nimic asemănător cu o dezbatere. Nu am auzit o expunere de motive pro şi contra unor idei ce ar trebui să intre în Constituţia revizuită, ba chiar s-a spus că discuţiile vor avea loc " în altă parte, în locurile obişnuite". Domnul Antonescu a spus că nu doreşte să intre într-o polemică. Păi, ce este atunci o dezbatere? Domnia sa nu doreşte nici să primească un proiect de constituţie din partea Academiei, presupunând că acolo ar fi şi păreri contradictorii. Păi, dacă într-un for de elită, cum este Academia, există păreri contradictorii cu privire la Constituţie, nu e necesar ca tocmai aceste păreri să fie dezbătute public, cu argumente pertinente, pentru a se ajunge la cea mai bună soluţie?
Argumentele logice şi competente nu ar convinge oare, pentru obţinerea unui consens între membrii elitei româneşti?
Constituţia are, oricum o multitudine de articole.
Ea va trebui să fie votată în final de popor, prin referendum.
E greu de crezut că toată lumea va studia acel nou text şi va trece toate articolele prin prisma propriilor sale concepţii, pentru a stabili dacă este de acord sau nu cu textul propus.
Tocmai de aceea, este evident că cineva care vrea ca noul text al Constituţiei să reflecte într-adevăr voinţa poporului român, ar trebui să organizeze dezbateri televizate pentru fiecare punct din Constituţie ce se doreşte a se modifica, pentru a se explica public argumentele pro (sau contra) ale persoanelor competente în domeniu.

Deocamdată nu vedem aşa ceva.
Ba, chiar, constatăm că însuşi preşedintele se plânge că nu ştie ce anume se vrea a se modifica.
Păi, atunci, dacă nici el nu e la curent, ce să mai zicem noi, amărâţii?
Cum vom şti ce vom vota?

În paranteză fie spus, aud că se doreşte o lege a referendumului prin care să se considere valid un referendum cu o prezenţă foarte slabă şi aprobat ceva cu votul unui număr foarte mic de persoane. Probabil că populaţia va evita să meargă la un referendum despre ceva ce nu a apucat să cunoască suficient pentru a avea o opinie fermă. Atunci, noua Constituţie va fi hotărâtă de o minoritate care va avea propriile păreri - poate contrare majorităţii?

Câteva lucruri  a spus domnul Antonescu despre Constituţie, în discursul de la Academie:
România va rămâne un stat unitar, angajat în structurile din care face parte, o democraţie constituţională şi parlamentară şi, "foarte probabil", România va rămâne o republică.(!)
.

Foarte probabil înseamnă că nu e absolut sigur. Deci că nu este exclus să fie şi altfel. 

Cum ştim, însă, că în actuala Constituţie, la  ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii, se precizează la aliniatul 1 că Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.", 
înseamnă că în opinia domnului Crin Antonescu noua Constituţie ar putea fi şi....neconstituţională?? 

De fapt, se spune mereu că nu va fi o nouă Constituţie, ci doar se revizuieşte cea veche. Asta, pentru că pentru o nouă Constituţie ar fi nevoie de o Adunare Constituantă, nu doar de un colectiv restrâns de politicieni. 

Vorba este, însă, câte modificări se pot face ca să fie considerată doar o revizuire a Constituţiei şi nu una nouă? Nimeni nu spune asta, dar în practică se vorbeşte despre schimbari numeroase  şi în puncte importante.
Mai poate fi considerată asta o revizuire, sau e de fapt o încropire a unei noi Constituţii, "pe sub masă?"