dr Nestor Oprean

Locuitorii din Sănicolau Mare au manifestat şi împotriva gazelor de şist

Intronizare papa -întronare papa

Începutul pontificatului papei Francisc I

Mass media a adoptat termenul intronizare, de inspiraţie franceză sau italiană, dar...în limba română se spune întronare!

Marţi dimineaţa are loc  mesa ce va marca oficial începutul pontificatului papei Francisc I, succesorul lui Benedict XVI. Data nu a fost aleasă întâmplător, astăzi se serbează în calendarul catolic sfântul Iosif, care este sfântul patron al Bisericii catolice. Această celebrare extraordinară se ţine în prezenţa a 132 de delegaţii străine, şase suverani, 31 de şefi de stat, (între care şi T. Băsescu) 11 şefi de guvern, 3 reprezentanţi ai unor familii regale şi a multor demnitari religioşi -între care Patriarhul Constantinopolului, dar şi din partea altor religii (prilej pentru discuţii la nivel înalt între aceştia) şi a circa un milion de credincioşi.

O organizare minuţioasă. Înainte de începerea mesei, pe la ora 9 papa a făcut înconjurul pieţei într-o maşină descoperită, pentru a-i saluta pe credincioşi. El a coborât din maşină pentru a binecuvânta un bolnav paralizat, apoi a continuat binecuvîntarea celor prezenţi din maşină.

După ce a primit veştmintele liturgice, papa s-a recules la mormântul sfântului Petru, însoţit de un număr de prelaţi- cardinali şi  patriarhi ortodocşi.

Se cântă o compoziţie muzicală foarte veche, de Pier Luigi Palestrina, numită „Tu sei pastore delle pecore”.(Tu eşti păstorul oilor)

Papa a îmbrăcat palliumul, banda de stofă cu cruci , ce se poartă peste veştmintele papale , şi a primit inelul pescarului, simbolul puterii pontificale. Apoi se oficiază mesa, împreună cu circa 180 de prelaţi

Particularităţi. Messa se oficiază în limba latină, dar Evanghelia cântată în limba greacă. Apoi papa va rosti o omelie, scrisă dinainte, dar pe baza căreia va şi improviza.

Fără dezordine. Se estimează la circa un milion numărul de persoane venite să asiste în piaţă. Vaticanul nu a emis bilete, dar a împărţit piaţa în mai multe sectoare. Unul pentru eclesiaşti, altul pentru bolnavi şi handicapaţi şi altul pentru delegaţiile oficiale.

Argentinieni puţini. Le Papa Francisc a dat consemn concetăţenilor să renunţe la o călătorie lungă şi costisitoare la Roma pentru a participa la întronizare, ci să ofere mai bine banii de voiaj pentru opere caritabile. Dar argeninienii au vegheat toată noaptea în piaţa din Buenos Aires, rugându-se.

La sfârşitul slujbei, papa se roagă în faţa imaginei sfintei Fecioare.

În Piaţa Sfântul petru,o fetiţă aşezată între coloane desenează în caietul ei scenele solemne la care asistă.

Tot drumul din piaţa sfântul Petru până la castelul Sant Angelo (via della Concigliazione) e ticsit de credincioşi veniţi (unii din străinătate) încă  din zori ca să asiste la ceremonie şi la slujbă. Papa şi prelaţii împărtăşesc pe credincioşi. În piaţă e o tăcere solemnă, ca în biserică. Se aud doar cântările bisericeşti.

Papa emerit Benedict XVI urmăreşte solemnităţile la televizor, din reşedinţa sa de la Castel Gandolfo. În Piaţă trebuie să fie un singur Papă. Francisc I îl va vizita vineri pe Benedict XVI la Castel Gandolfo şi vor lua dejunul împreună.

La sfârşitul messei, oficialităţile prezente formează o coadă pentru a-i prezenta omagiile papei. Preşedintele Italiei, însoţit de soţie, urmat de primul ministru Monti,cu soţia,  Albert de Monaco, ...preşedinta Braziliei,....preşedinta Argentinei, preşedintele Ecuadorului, al Gabonului, Afganistanului, preşedintele României, primul ministru Angela Merkel, Jose Manuel Barosso, regele Belgiei, vicepreşedintele SUA..... Reginele s-au îmbrăcat în alb. 

E foarte probabil ca România să rămână o republică?

Constituţia revizuită poate fi şi neconstituţională?

Domnul Crin Antonescu a vorbit la Academia Română despre acţiunea de revizuire a Costituţiei, de către un colectiv pe care cu onoare îl conduce.
Şedinţa era o "dezbatere" şi s-a spus că dezbaterie de acest fel vor continua.
Din păcate, nu am auzit nimic asemănător cu o dezbatere. Nu am auzit o expunere de motive pro şi contra unor idei ce ar trebui să intre în Constituţia revizuită, ba chiar s-a spus că discuţiile vor avea loc " în altă parte, în locurile obişnuite". Domnul Antonescu a spus că nu doreşte să intre într-o polemică. Păi, ce este atunci o dezbatere? Domnia sa nu doreşte nici să primească un proiect de constituţie din partea Academiei, presupunând că acolo ar fi şi păreri contradictorii. Păi, dacă într-un for de elită, cum este Academia, există păreri contradictorii cu privire la Constituţie, nu e necesar ca tocmai aceste păreri să fie dezbătute public, cu argumente pertinente, pentru a se ajunge la cea mai bună soluţie?
Argumentele logice şi competente nu ar convinge oare, pentru obţinerea unui consens între membrii elitei româneşti?
Constituţia are, oricum o multitudine de articole.
Ea va trebui să fie votată în final de popor, prin referendum.
E greu de crezut că toată lumea va studia acel nou text şi va trece toate articolele prin prisma propriilor sale concepţii, pentru a stabili dacă este de acord sau nu cu textul propus.
Tocmai de aceea, este evident că cineva care vrea ca noul text al Constituţiei să reflecte într-adevăr voinţa poporului român, ar trebui să organizeze dezbateri televizate pentru fiecare punct din Constituţie ce se doreşte a se modifica, pentru a se explica public argumentele pro (sau contra) ale persoanelor competente în domeniu.

Deocamdată nu vedem aşa ceva.
Ba, chiar, constatăm că însuşi preşedintele se plânge că nu ştie ce anume se vrea a se modifica.
Păi, atunci, dacă nici el nu e la curent, ce să mai zicem noi, amărâţii?
Cum vom şti ce vom vota?

În paranteză fie spus, aud că se doreşte o lege a referendumului prin care să se considere valid un referendum cu o prezenţă foarte slabă şi aprobat ceva cu votul unui număr foarte mic de persoane. Probabil că populaţia va evita să meargă la un referendum despre ceva ce nu a apucat să cunoască suficient pentru a avea o opinie fermă. Atunci, noua Constituţie va fi hotărâtă de o minoritate care va avea propriile păreri - poate contrare majorităţii?

Câteva lucruri  a spus domnul Antonescu despre Constituţie, în discursul de la Academie:
România va rămâne un stat unitar, angajat în structurile din care face parte, o democraţie constituţională şi parlamentară şi, "foarte probabil", România va rămâne o republică.(!)
.
Foarte probabil înseamnă că nu e absolut sigur. Deci că nu este exclus să fie şi altfel. 
Cum ştim, însă, că în actuala Constituţie, la  ARTICOLUL 152: Limitele revizuirii, se precizează la aliniatul 1 că " Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.", 
înseamnă că în opinia domnului Crin Antonescu noua Constituţie ar putea fi şi....neconstituţională?? 

De fapt, se spune mereu că nu va fi o nouă Constituţie, ci doar se revizuieşte cea veche. Asta, pentru că pentru o nouă Constituţie ar fi nevoie de o Adunare Constituantă, nu doar de un colectiv restrâns de politicieni. 

Vorba este, însă, câte modificări se pot face ca să fie considerată doar o revizuire a Constituţiei şi nu una nouă? Nimeni nu spune asta, dar în practică se vorbeşte despre schimbari numeroase  şi în puncte importante.
Mai poate fi considerată asta o revizuire, sau e de fapt o încropire a unei noi Constituţii, "pe sub masă?"