UE cauta bani pentru migranti

Deja nu li se mai spune refugiați?

Se vehiculează ideea unei taxe pentru migranți

În presa germană pe internet (Süddeutsche Zeitung) se scrie despre  discuțiile dintre Comisia europeană și guvernul german în privința înființării unei taxe europene excepționale destinate finanțării gestiunii crizei migranților.
Ideia acestui  ” impozit de solidaritate” ar fi fost discutată și la Adunarea generală  FMI - Banca Mondială.
Ar fi vorba despre o suprataxă pe carburanți sau pe TVA - cam în felul în care a susținut Germania de Vest , după reunificare, Germania de Est.
Sumele colectate în acest fel ar fi îndreptate spre Spania, Italia, Bulgaria și Grecia, pentru ca aceste țări să-și securizeze mai bine frontierele. De asemenea, o parte din bani ar fi folosiți în afara Europei, pentru a se îmbunătăți condițiile în care sunt primiți migranții în țări ”sigure” aflate la perferia Uniunii și a condițiilor de trai din țările de origine ale migranților.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german a dezmințit știrea, spunând  ” .nu dorim nici creșterea de impozite în Germania, nici crearea unei taxe europene”.

Totuși, Berlinul și Bruxelles caută surse de venit pentru a finanța măsurile preconizate pentru frânarea afluxului de migranți spre Europa - scrie Süddeutsche Zeitung.
Totuși, ideea a plăcut unor cercuri de extremă dreaptă din Franța .
Fluxul de migranți s-a mărit.
În acestă săptămână, în Grecia au ajuns 7000 de migranți pe zi!
Conform cotidianului Bild, Germania ar putea primi anul acesta până la 1,5 milioane de persoane, mult mai multe decât se preconizase.
UE s-a angajat joi, la o conferință ce a avut loc la Luxemburg, să ajute țările de tranzit din Balcanii de vest și cele învecinate cu Siria ,(ai căror reprezentanți veniseră la conferința respectivă)  cerându-le în schimb o serie de măsuri .

Primul hotspot deschis în insula Lesbos

În circa zece zile se va deschide primul centru de înregistrare și de triere a migranților, ( hotspot) în insula greacă Lesbos, la Mytilene. . Acolo migranții vor fi identificați, apoi triați. Următoarele centre hotspot se vor organiza în insulele Kos , Samos, Chios și Leros,
Centrul de la Lesbos va fi organizat într-o tabără existentă pentru refugiați , alcătuit din construcții prefabricate.
Pentru organizarea acestor centre, Grecia va primi un ajutor mărit din partea Uniunii Europene, cu mai mult personal și fonduri sporite.
În aceste centre se va stabili dacă migranții au venit în Europa din motive economice sau pentru că fug de război. Migranții din motive economice vor fi trimiși înapoi, iar refugfii  de război vor fi orientați spre procedura de azil.
La fața locului vor fi agențiile Frontex pentru supravegherea frontierelor, Eosa pentru azil și Europol pentru poliție. Amprentele digitale ale migranților vor fi stocate în baza de date europeană Eurodac.
De la începutul anului, 400 000 de persoane au debarcat pe coastele Greciei.

Jean Asselborn, Ministrul Afacerilor străine și europene și al imigrației și azilului din Luxemburg s-a deplasat sâmbătă la Atena împrenă cu Comisarul european pentru Migrații și Afaceri interne, pentru a observa gestionarea crizei migranților în insulele Greciei.
El a spus că solicitanții de azil vor fi ”primiți cu demnitate”, dar că ei trebuie să accepte să fie înregistrați, pentru că trebuie să știm ”cine bate la poarta noastră”.
Jean Asselborn a salutat colaborarea exemplară cu autoritățile din Grecia și a pledat pentru responsabilitatea colectivă și europeană în gestiunea frontierelor exterioare, explicând că ” asta nu înseamnă că suveranitatea unui stat e diluată, ci că se aduce un ajutpr celor care il cer în privința gestionării frontierelor exterioare”. .
El a adăugat că fără o gestionare rațională și eficace a frontierelor exterioare ale UE, spațiul Schengen se va distruge, pentru că fiecare țară va reintroduce controale la frontierele interioare.

Pentru moment cei veniți din Siria, din Eritreea și din Irak sunt considerați refugiați de război, cei din Afganistan nefiind incluși printre cei ce vor fi repartizați în țările UE.

ONU a cerut un efort internațional pentru a ajuta la repatrierea milioanelor de afgani care au plecat în străinătate în ultimii ani , existând opinia că această repatriere ar ajuta la stabilizarea situației din această țară.

Cam jumătate dintre cei ajunși pe insula Lesbos sunt sirieni, ceilalți fiind în majoritate afgani, dar și palestinieni, iranieni și pakistanezi.

Mulți tineri pretind că nu au încă 18 ani, pentru că minorii singuri primesc drept de azil.

Afganii refuză însă să fie retrimiși în patrie și fiind foarte numeroși, îi îngrijorează pe oficialii greci, care se tem că vor rămâne cu ei pe cap.
Ce vor face cu cei care nu sunt primiți în țările UE? Ar trebui ca Grecia să organizeze centre de detenție pentru zeci de mii de persoane ce urmează a fi repatriate forțat?
Ministrul grec Mouzalas a declarat că Grecia nu are vocația de a deveni ”un gigantic lagăr de concentrare ”. El a explicat că în Grecia nu se pot prevedea 100 000 de locuri de primire sau 200 000 de locuri de detenție pentru migranții ce nu vor primi drept de azil.
Cum au fost primiți în Franța
Unii afgani, mai norocoși, au ajuns deja în unele țări europene, cum ar fi Franța.
Presa relatează cum sunt cazați 700 de migranți într-un liceu parizian dezafectat. Cetățenii din zonă donează sistematic migranților colete cu haine - pe care unii migranți și le însușesc pentru a le vinde în exterior. O persoană voluntară le dă migranților lecții de limbă franceză.  Oamenii sunt cazați în fostele săli de clasă cu ziduri deteriorate și cu pardoseli umede și dorm pe saltele puse una lângă alta.  Li se oferă o masă pe zi. Masa e preparată la fața locului de o voluntară ajutată de unii dintre migranți. Situația lor e provizorie, căci primarul a declarat că locul prezintă un risc grav de securitate și probleme de igienă, așa încât trebuie să fie evacuat într-o lună. Cei ce sunt eligibili pentru azil vor fi adăpostiți timp de o lună până se vor îndeplini formalitățile. Persoanele vulnerabile, femeile și copiii vor fi relocate în alt centru de primire. Exită zvonuri despre violuri, cazuri de prostituție și taxe cerute pentru a dormi pe o saltea.

************************************************************************************************************************

25.10.2015
Agenția europeană de supraveghere a frontierelor - Frontex - trebuie să organizeze procedura de înregistrare a celor care cer azil, dar și să participe mai activ la polititica de trimitere înapoi  a celor care nu primesc dreptul de azil. Dar ei așteaptă încă banii promiși din partea UE.

Rezolvarea problemei migranților - conform domnului Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex - este ”tratarea problemei la sursă, adică în Grecia” (conform Le Monde fr -”migrants dans les balkans un sommet operationnel pour une situation exceptionnelle”). El susține organizarea de ”hot spot” de către autoritățile naționale, ajutate de către agențiile europene. Un hot spot este un loc de debarcare și de primire în care diferite agenții europene să „trateze fluxul” împreună cu autoritățile naționale.
Frontex procedează la un prim examen pentru a determina naționalitatea, apoi o audiere pentru a stabili profilul persoanei, drumul pe care l-a urmat  etc.  Agenția poate de asemenea să culeagă informații asupra grupurilor criminale organizate, pe care le va transmite la poliție și la Europol.
Biroul de azil european primește informațiile și pornește procesul de „relocalizare” pentru cei care îndeplinesc condițiile de azil în UE.
Persoanele audiate și înregistrate care nu sunt eligibile pentru statutul de azilant trebuie să fie retrimise în țările de origine. Dar ei au dreptul de a face apel și de a aștepta răspunsul. În acest timp, aceste persoane vor rămâne în centre de reținere.
Responsabilii subliniază însă că marea majoritate a celor care cer azil refuză procedura de înregistrare, pentru că se tem că vor fi trimiși într-o țară în care nu doresc să meargă...

S-a constatat efectiv la Lesbos că 100 de sirieni au cerut azil de la 1 ianuarie 2015, în timp ce 120 000 de persoane (cel puțin) au ajuns pe această insulă. Se dorește ca adevărații refugiați să îndeplinească formalitățile necesare, pentru ca ceilalți să poată fi trimiși înapoi...
Jean-Claude Junker afirmă că această criză poate dura zece ani.
Se propune crearea unui corp de pază a frontierelor europene și se așteaptă proiectul Comisiei și decizia Consiliului în decembrie.
Dar la care frontiere europene se referă proiectul?
România este sau nu este între frontierele europene?
Domnul Fabrice Leggeri spune că misiunea FRONTEX este gestionarea frontierelor exterioare pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.

Prin urmare, atâta vreme cât România nu este primită în spațiul Schengen, ea nu va fi efectiv în interiorul granițelor europene, pe care ar urma să le păzească acel corp de pază integrată ce urmează a se înființa  și care va cupringe și pază de coastă, pentru frontierele maritime. 

S-a propus ca fiecare stat din UE să contribuie cu câte o sumă de bani pentru această pază integrată, iar suma va fi stabilită ”de o serie de criterii, printre care și partea de supraveghere a frontierelor exterioare ale UE pe care o asumă deja”.
Din câte știm, România a cheltuit deja sume mari de bani pentru securizarea frontierelor sale, pe care le consideră și ale Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă și Uniunea Europeană ne consideră în interiorul frontierelor sale, sau în afara lor.....

Comisia evocă și posibilitatea creării unei ”forțe de reacție rapidă” ce ar putea interveni în 24 sau 48 de ore, dar și înființarea unui „Birou de întoarceri” care să grăbească și să organizeze repatrierea celor care nu au primit drept de azil.
Condițiile în care stau migranții la Calais, în Franța
Între timp, Le Monde descrie în articolul „Dans la «jungle» de Calais” condițiile în care trăiesc circa 3000 de persoane (în alte articole se vorbește despre 800) pe un câmp din afara orașului, într-o tabără de corturi înghesuite unele într-altele, cu doar câteva puncte de apă, câteva toalete și câteva dușuri,  la care se stă la coadă.

Corturile au fost donate de către ONG-uri. Se distribuie o singură masă pe zi (pentru care se așteaptă trei ore la coadă)  și doar 500 de persoane pot accede zilnic la duș.
Cadre medicale care u vizitat centrul  Jules-Ferry semnalează o puternică epidemie de râie. O epidemie de varicelă, ca și diferite răni căpătate în urma încercărilor de a trece garduri de sârmă ghimpată au fost de asemenea semnalate.
Femeile și copiii, tot circa 3000, au primit adăpost într-un centru de recreere care „a fost rechiziționat” în acest scop.
În tabăra de corturi (tabăra de la Jules-Ferry) nu există autorități sanitare, iar pompierii refuză să intre. (Nici n-ar putea, după cât de înghesuite sunt corturile).
De săptămâna viitoare, însă, se vor lua măsuri pentru a se îmbunătăți asistența sanitară pentru migranți. Se vor face vaccinări, iar asistența medicală va fi pe toată durata zilei.
Pentru îngrijiri medicale, pentru cei care nu au asigurare de sănătate (cum e cazul migranților) , un medic acordă consultații timp de două-trei ore pe zi, într-un cabinet aflat la distanță de o oră de mers pe jos. Pentru îngrijiri stomatologice, o jumătate de zi pe săptămână.
Acești migranți s-au adunat la Callais pentru a trece în Marea Britanie prin tunelul de sub Canalul Mânecii, dar autoritățile au sporit acum paza la acest tunel....
Migranții nu vor să se îndepărteze de Calais, sperând să poată trece până la urmă în Marea Britanie.
Între timp, din pricina lipsei de condiții igienice, tabăra de corturi a fost desființată - iar migranții s-au adăpostit pe unde au putut.
S-a solicitat autorităților să furnizeze căsuțe din lemn pentru adăpostirea migranților.

************************************************************************************************************************

29.10.2015

Migranții din Calais sunt trimiși în „centre de reținere” din alte zone ale Franței

La 21 octombrie, după demolarea taberei de corturi , 46 de persoane au fost trimise cu avionul la mii de kilometri spre sud, la Centrul de reținere administrativă (CRA) din Nîmes . A urmat un val de puneri în retenție de o amploare fără precedent. (Conform Le Monde)
Pe 22 octombrie, alți 50 de migranți au fost trimiși cu autobuzul la CRA Mesnil-Amelot (Seine-et-Marne), apoi alți 50 au fost trimiși cu avionul la CRA din Cornebarrieu, aproape de Toulouse.
Încă 50 de persoane au fost trimise la Marsilia iar alți 50 de migranți - la Metz.  Alt grup de 50 de persoane a fost trimis la Mesnil, Fluxul trimiterilor în centrele de reținere este proporțional cu fluxul  de sosiri în zona Calais.

************************************************************************************************************************

Ministrul de Interne al Franței se felicită pentru măsurile luate în zona Calais: nici un migrant nu mai trece în Marea Britanie de le 25 octombrie (ilegal, prin canalul Pas-de Calais).