Orban propune un plan de ajutorare

Primul ministru ungar Viktor Orban a propus un plan de ajutorare cu 3 miliarde de euro a țărilor vecine cu Siria pentru ca refugiații sa aibă o viață mai bună acolo.

Într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul german Bild , Viktor Orban a afirmat că are un plan, pe care îl va prezenta șefilor Uniunii europene la viitoarea întâlnire la nivel înalt.
Viktor Orban a spus : „ Acești migranți nu vin din zone de război, ci din tabere situate (în aceste țări frontaliere). Acolo, ei erau în siguranță. Deci acești oameni nu fug de pericol, ei au fugit deja și nu mai trebuia să se teamă pentru viața lor” , considerând că acești refugiați nu vin în Europa „pentru a căuta securitate, ci pentru că vor o viață mai bună decât într-o tabără. Ei vor o viață germană, poate o viață suedeză”.
Soluția propusă de domnul Orban ar fi un ajutor economic masiv acordat Turciei, Libanului și Iordaniei, care au primit aproape patru milioane de refugiați sirieni .
În ultima perioadă însă, refugiații se îndreaptă masiv spre Europa, chiar dacă au de înfruntat riscuri.
Pentru a contracara această tendință, domnul Orban propune trimiterea de ajutoare (3 miliarde de euro sau mai mult, la nevoie) celor trei țări din vecinătatea Siriei, iar pe de altă parte a luat măsuri pentru închiderea frontierei Ungariei cu Serbia cu un șir dublu de garduri din sârmă ghimpată.
De asemenea, Ungaria a făcut cunoscut că după data de 15 septembrie orice imigrant ilegal va fi pasibil de pedeapsa cu închisoare.
Anunțul a provocat un aflux și mai mare de migranți, care au încercat să traverseze Ungaria înainte de a intra în vigoare măsurile anunțate. Sâmbătă Ungaria a înregistrat un nou record de sosiri, cu 4330 de intrări.
Poziția domnului Viktor Orban e adoptată în condițiile în care Ungariei nu i s-a cerut de către Uniunea Europeană să primească nici un azilant.
E drept că Ungaria se confruntă cu probleme ca urmare a marelui flux de migranți care îi tranzitează teritoriul, dar migranții nu doresc să rămână în Ungaria și nici Uniunea Europeană nu a prevăzut ca vreun solicitant de azil să fie repartizat Ungariei, toți migranții urmând a fi repartizați obligatoriu în alte țări .
Planul UE prevede ca toți migranții care au ajuns în Ungaria, în Grecia și în Italia să fie repartizați în celelalte țări din Uniunea Europeană. 
Planul prevede și amprentarea azilanților și obligarea lor de a rămâne în țările în care ar fi repartizați din centrele de triere, fiind retrimiși în statele respective în cazul în care ar continua să vină în alte țări din UE.  Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière a declarat că cei care cer azil trebuie să înțeleagă că „ei nu pot alege statele în care caută protecție”. 
Nu a spus însă cine va decide unde anume să se stabilească azilanții și după ce criterii se va stabili aceasta.
Dar Viktor Orban a avertizat că migranții au refuzat să le fie prelevate amprentele.
Poziția Ungariei a fost aspru criticată de diferite personalități din Europa, cu atât mai mult cu cât și alte țări din Europa de Est s-au opus sistemului de „cote obligatorii” de migranți repartizați în pofida voinței lor. Duminică, Slovacia și-a reafirmat opoziția fată de acest sistem, asigurâd că va „face totul (...) pentru a convinge Europa că aceste cote sunt un non-sens”.

Opoziția față de relocarea refugiaților e aprobată și de partidul CSU din Bavaria.

Opoziția față de priirea de migranți a primit un sprijin neașteptat, chiar din partea partidului CSU din Bavaria, component al coaliției de guvernământ din Germania. Uniunea crești-socială din Bavaria (CSU) s-a distanțat de poziția doamnei cancelar Angela Merkel în privința emigranților.  Într-un interviu din ziarul Spiegel , Horst Seehofer , președintele CSU și ministru-președinte al Bavariei a apreciat că decizia de a primi refugiații care se găsesc în Ungaria este «o greșeală care ne va da de lucru încă multă vreme» a spus că nu vede «nici o posibilitate de a reastupa sticla » și l-a invitat pe Viktor Orban în Bavaria pentru a «căuta o soluție». Un alt om politic din conducerea CSU, Hans-Peter Friedrich considerase de asemenea că primirea unui număr foarte mare de refugiați ar fi „ o eroare de judecată fără precedent”  și a adăugat de asemenea că printre refugiați s-au infiltrat teroriști.

Europa de Est are dreptate

Vineri 11 septembrie, cotidianul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un editorial intitulat « Europa de Est are dreptate ». 
Acest ziar apără atitudinea conducătorilor ungar, român și polonez care nu aprobă cotele de refugiați pe care caută să le impună Angela Merkel. „ principalul lor argument este acela că niște cote fixe nu rezolvă nici o problemă câtă vreme frontiera exterioară a spațiului Schengen nu este cu adevărat închisă(...). Cel care aprobă cote obligatorii atâta timp cât migranții trec frontierele în deplină libertate semnează un cec în alb”.

Nu se pomenește însă nici un cuvânt despre faptul că România și Bulgaria nici măcar nu sunt în spațiul Schengen! 

Prin urmare refugiații care ar fi „relocalizați” în aceste țări ar fi de fapt expulzați din spațiul Schengen.

Adică, ce folos că România a cheltuit vreo două miliarde de euro ca să-și securizeze frontierele, pentru a fi admisă în spațiul Schengen! Rezultatul este că migranții trec ilegal prin alte părți frontiera spațiului Schengen, pentru ca apoi să fie trimiși de către UE și spre România, care are frontierele securizate. Iar despre admiterea României în spațiul Schengen- nici o veste!.
Potopiți de valul de emigranți , germanii închid parțial frontiera cu Austria.
Duminică Germania a decis să reintroducă vechile controale ale frontierelor (în mod special spre Austria) pentru a stăvili afluxul de refugiați pe care nu mai e în măsură să-i primească. Anterior fuseseră luate măsuri asemănătoare și la frontiera dintre Ungaria și Austria. 
Marșul migranților pare a se transforma într-o competiție de alergare cu garduri
 

Refugiatii sunt in majoritate barbati tineri

În Germania, doar  33% dintre refugiați sunt femei

Ziarul german Der Welt a scris pe 4 septembrie că aproape 70% dintre refugiații primiți în Germania sunt bărbați. Presa britanică se întreabă dacă printre ei se ascund și teroriști.

E o observație surprinzătoare, căci  de obicei, în perioade de război , taberele de refugiați adăpostesc în primul rând femei cu copii mici în brațe. 

Iar jumătate dintre azilanți au sub 25 de ani.  Cei între 18 și 25 de ani  sunt cei mai numeroși printre bărbați, fiind peste 31 000 din totalul de 200 000 de migranți ajunși în Germania în 2014. 

În același articol, Der Welt a făcut și o clasificare a religiilor migranților. După cum bănuiam deja, majoritatea sunt musulmani

Toate acestea au fost puse în legătură cu afirmația din Daily Express cum că 4000 de luptători din Statul islamic (ISIS/#Daesh) ar fi pătruns în spațiul Schengen, printre cei care cer azil. urmând a lovi diferite obiective la ordin. În articolul din ziarul britanic (de pe 7 septembrie) se citează vorbele unui terorist ce se antrena în Bosnia sub steagul negru desfășurat: „Visul nostru este să stabilim un califat nu doar în Siria, ci peste tot în lume”.
În ianuarie 2015, Daesh îi chema pe „musulmanii din Vest” să „verse sângele necredincioșilor” prin toate mijloacele posibile.  Grupul afirma într-un comunicat că atacurile pot fi efectuate «cu o bombă, un foc de armă, un cutit, o masină, o piatră, chiar cu o lovitură de pumn sau de picior».
Pe de altă parte, în timp ce numeroși sirieni vor să se stabilească în Europa, organizația teroristă îi invită migranți europeni să se instaleze în Siria!.

Cum Germania a ajuns bordelul Europei iar româncele considerate toate prostituate

25.03.2014

Eşecul legalizării prostituţiei în Germania

Mall ul rusinii la Berlin

Muncitorii români care au lucrat la construirea mall ului nu au fost plătiţi

Noul centru comercial din Berlin, Nobel Mall of Berlin, care adăposteşte nu doar 270 de magazine pe aproape 100 000 de metri pătraţi, dar şi un hotel şi apartamente de lux va fi cel de departe mai mare centru comercial din Germania.
La el au lucrat şi o serie de muncitori din România, cărora li s-au propus contracte pe trei luni , urmând a fi plătiţi cu câte 3000 de euro. Deşi şi-au plătit singuri drumul până în Germania, românii s-au dus să lucreze acolo.
Condiţiile de muncă de acolo au fost însă mizere.
Lucrau câte 10-12 ore pe zi, şase zile pe săptămână şi erau plătiţi - teoretic - cu 5 euro pe oră.
Teoretic, pentru că în practică deseori li se reţineau diferite sume din salariu, pentru motive ce le rămâneau neclare. Mai ales că nu ştiau nici limba germană...Li s-a promis că se vor încheia contracte, dar sub diferite pretexte nu s-a realizat asta.

Timp de trei luni au dormit fie înghesuiţi câte 15 într-un apartament cu două camere (pentru care li se cerea o chirie de 1800 de euro pe lună) fie în maşinile proprii.
Nu se ştie câţi români erau în această situaţie: unii zic 18, alţii zic 40.
Iar după toate acestea, ei nu şi-au primit integral salariile, deşi mall-ul s-a deschis deja, din luna noiembrie!
În loc de bani, ei au primit ameninţări.
După inaugurarea mall- ului, românii au locuit două luni într-o baracă construită de ei  lângă centrul comercial, dar baraca a fost ridicată săptămâna trecută. Acum dorm cu schimbul într-un container, ceilalţi fiind în acest timp în stradă.

De două săptămâni, "ocnaşii" (cum îi numesc unii gazetari străini) au început manifestaţii de protest , în grupuri mici, la intrările în Mall. Ei poartă banderole pe care scrie: "Erbaut aus Ausbeutung", adică "Construit de muncitori exploataţi". Un alt slogan a fost: "Mall of Shame, plăteşte muncitorii!"

Subantreprenorii care i-au angajat (Openmallmaster GmbH din Frankfurt am Main şi Metatec Fundus GmbH din Berlin-Kreuzberg) le-ar datora cam 20 000 de euro. Foarte puţin faţă de costul de un miliard de euro investiţi în Mall of Berlin.
Firma Openmallmaster spune că la rândul său nu şi-a primit toţi banii de la dezvoltatorul imobiliar . (Şi, desigur, primii pe care trebuia să-i amâne cu plata erau muncitoriii români, care oricum erau la limita supravieţuirii nn). Metatec Fundus respinge acuzaţiile. Dar unul dintre muncitori spune că firma le-a dat doar jumătate din banii cuveniţi, cu condiţia să semneze că au primit toţi banii.
Pe de altă parte, principala antrepriză de construcţii a obiectivului Mall of Berlin, Fettchenhauer Controlling & Logistics GmbH , care  a luat în subantrepriză cele două societăţi amintite anterior, a declarat că firma sa a plătit toate salariile. (Probabil, însă, că muncitorii români aveau de primit salarii de la subcontractori, nu direct de la dezvoltatorul imobiliar). Ziariştii care relatează situaţia apreciază însă că acest antreprenor general, împreună cu investitorul High Gain Maison Investments (HGHI) sunt cei care ar trebui să remedieze situaţia. Finanţatorii obiectivului sunt Deutsche Hypo, Bayerische Versorgungskammer şi  BNP Paribas.

500 de alţi muncitori români au început să protesteze alături de ei, pentru a-i susţine.
Manifestaţia trece însă aproape neobservată în vâltoarea mulţimii venită la cumpărături.
Ministrul muncii pe lîngă guvernul regional de la Berlin, Dilek Kolat a spus: " Ar fi un scandal pentru oraşul nostru ca lucrătorii din construcţii să nu fie plătiţi după luni de muncă".
Dar cam atât.
În schimb, sindicatul FAU Berlin a anunţat astăzi (luni) că timp de două săptămâni vor organiza proteste în fiecare seară de la ora 18:00, până când oamenii care au lucrat la Mall of Berlin vor fi plătiţi. Asta, pentru că muncitorii români au aderat la sindicatul Free Arbeiteterinnen und Arbeiter Union (FAU). FAU a făcut un apel pentru donaţii care să-i ajute pe lucrătorii grevişti să aibă un adăpost decent. Sindicatul întrevede şi acţiuni în justiţie . Susţinerea se măreşte din zi în zi şi multe persoane s-au alăturat pichetului de protest. Unii aduc hrană sau alte lucruri necesare muncitorilor membri de sindicat, care îşi cer drepturile . Peste 10 000 de prospecte au fost distribuite cetăţenilor. Mai mult de 1 400 de internauţi sprijină lupta pe facebook şi cam 500 de persoane au semnat o petiţie către antreprenor pentru a obţine plata salariilor lucrătorilor.
Cele mai multe ziare din Berlin au arătat simpatie pentru lupta muncitorilor pentru drepturile lor.
Sindicatul unificat din construcţii din regiunea pariziană CN-f şi-a anunţat sprijinul pentru protest. Sindicatul francez îi îndeamnă pe muncitorii francezi expatriaţi la Berlin să se alăture manifestaţiei. De asemenea, muncitorii români detaşaţi în Ile-de-France au fost chemaţi să ia legătura cu sindicatul.
Confederaţia Naţională a Muncii din Pirineii orientali (din Franţa) a publicat un articol intitulat "Sclavagismul detaşat".
Muncitorii români descriu condiţiile umilitoare în care au muncit:
" Nu doar că nu ne-am primit salariile, dar am fost şi ameninţaşi în mai multe rânduri, inclusiv cu violenţă, iar faptul că nu ştim limba germană a fost folosit de către angajatorii noştri. Ni s-au cerut între 100 şi 150 de euro pentru declarare la administraţie (ceea ce este ilegal) şi au refuzat să scrie contractele de muncă. Nu ni s-a asigurat nici un fel de cazare, am dormit pe stradă. În cele din urmă, s-a găsit un adăpost, era un apartament închiriat cu 1800€  pe lună, cu două camere, în care s-au înghesuit 14-16 muncitori şi care avea un duş ce nu funcţiona decât douăzeci de minute pe zi. Acum, , dacă nu am fost plătiţi, nu putem să plătim chiria şi suntem nevoiţi din nou să dormim în stradă".


E mai profitabil să te indignezi contra "imigranţilor care vor să profite de protecţia socială în Germania" - spun unii ziarişti.
(sursa: berliniquais)

Germania ia măsuri contra imigranţilor nedoriţi.

Pentru că, pe de altă parte, putem citi în Le Monde că Germania ia măsuri contra "turismului social".
Ministrul muncii şi ministrul de interne din Germania au prezentat un proiect de lege care să interzică "pentru o perioadă limitată" accesul în Germania a persoanelor din alte ţări care au contravenit legilor germane.
Sunt prezentate şi măsuri pentru evitarea escrocheriilor cu alocaţii familiale, propunându-se varianta de a fixa suma alocaţiei în funcţie de ţara de reşedinţă a copilului.
Sunt prevăzute şi măsuri contra muncii clandestine.
În acelaşi timp, se vor da fonduri speciale comunelor care " fac faţă sosirii a numeroşi migranţi săraci".
Uniunea creştin-socială din Germania a redactat o moţiune (criticată de alţi politicieni) care pleda ca străinii care doresc să se instaleze definitiv în Germania "să fie încurajaţi să vorbească limba germană în public şi în privat, în mijlocul familiilor lor". 

Situaţia este însă mai complexă decât lasă să se înţeleagă acest proiect de lege.
În 2012 au venit în Germania 68700 de polonezi , 48 800 de români, 26 400 unguri, 26 000 bulgari şi 20 400 de greci.

Nu toţi sunt însă muncitori. Tot în anul 2012, dintre 4 605 cereri de recunoaştere a diplomelor în domeniul medical, 1029 de cereri au venit din partea unor cetăţeni români. 

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Update 12.12.2014
 Fettchenhauer Controlling & Logistics (FCL) GmbH, care ar fi trebuit să le plătească salariile românilor, a declarat că este în insolvenţă. Se spune în presa străină că nu este pentru prima dată când Andreas Fettchenhauer a fost amestecat în falimentul unei întreprinderi.
Există opinii în cadrul sindicatului FAU care spun că şi investitorul Harald Huth are partea sa de vină în privinţa condiţiilor mizerabile de muncă pentru lucrătorii de la "Mall ul ruşinii". 
Greva şi protestul continuă.
Presa franceză aminteşte că în Franţa, spre deosebire de Germania, există un fond de garanţie a salariilor, constituit din cotizaţiile patronilor. Astfel, orice lucrător francez e sigur că îşi va primi salariul, chiar dacă întreprinderea la care lucrează dă faliment.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Update 24.12.2014
Muncitorii români continuă să demonstreze
Salariul brut minim legal pentru muncitorii necalificaţi din construcţii, la Berlin şi în landul de Vest este 11,10  €  pe oră. Pentru muncitorii calificaţi, care efectuează sarcini de înaltă tehnicitate, salariul minim brut este 14,20€/oră. Salariul net ar fi fost cam 60% din salariul brut, după plata tuturor taxelor şi impozitelor. 
Dar angajatorii românilor nu le-au încheiat contractele promise şi i-au plătit "la negru", Dar nu le-au dat nici măcar suma convenită . Muncitorii români au primit 900€ sau chiar 100€ pentru cele tre luni de muncă pentru care fuseseră aduşi din România. 
Doar sindicatul FAU îi mai sprijină pe zidarii români care nu mai au nici bani de întoarcere acasă.
Berlinezii îşi văd de cumpărăturile de Sărbători.

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.

Deputatii francezi penalizeaza clientela prostituatelor

Prostituţia: deputaţii au votat penalizarea cumpărării de acte sexuale (în Franţa)

Comemorarea accidentului nuclear de la Fukushima

Astăzi se comemorează groaznicul accident nuclear de la Fukushima, de la  11 martie 2011.

În urma acestui accident, localităţi întregi din Japonia au rămas depopulate, populaţia refugiindu-se în alte regiuni sau chiar în alte ţări. Estimarea pagubelor pentru reactorul de la Fukushima se bazează pe o estimare a Centrului Japonez pentru Cercetări Economice – 20 de trilioane de yeni, sau 250 de miliarde de dolari, calculate la media cursului de schimb din 2012.
Această catastrofă a provocat reevaluarea politicii nucleare a numeroase alte ţări- în special tările dezvoltate.
Catastrofa de la  Fukushima a provocat o scădere pe plan mondial a producţiei de electricitate  în centrale nucleare cu  4,3 % în 2011 faţă de  2010. Ţări ca Germania, Belgia,Elveţia sau Taiwan au anunţat că vor renunţa la energia produsă în centrale nucleare. Egiptul şi Kuweit, ca şi Tailanda au decis să nu mai construiiască noi centrale nucleare.  Germania  (continuând să cumpere energie de origine nucleară de la vecinii săi europeni) şi-a anunţat decizia de a închide toate centralele sale nucleare până la sfârşitul anului  2022, Italia şi-a oprit proiectele nucleare, Elveţia nu-şi va mai reînoi centralele nucleare, Québec şi-a închis unica sa centrală nucleară la sfârşitul anului 2012.

Riscuri de accident nuclear în Europa şi în lume

 "Nuclear Power Fact File" a publicat concluziile unui  «studiu oficial german asupra riscurilor nucleare, faza B»:

Probabilitatea unei catastrofe nucleare majore într-o centrală după  40 ani de funcţionare este de 0,1%.

Cum în UE sunt exploatate mai mult de   150 centrale nucleare, probabilitatea unei catastrofe majore în Europa este de 16%  ", ceea ce corespunde cu 2,5 accidente pe reactor  şi pe 100 000 ani de foncţionare.

După aceeaşi sursă, "există cam 440 centrale nucleare în funcţiune în lume. Probabilitatea unei catastrofe nucleare într-una dintre aceste centrale în următorii 40 de ani, se ridică la 40%".

Deşeurile radioactive.

În diferite etape ale ciclului de combustie nucleară rezultă deşeuri radioactive, dintre care 10 % sunt elemente cu înaltă activitate radioactivă sau cu perioadă lungă radioactivă. Gestiunea acestor deşeuri este un proces complex şi dificil.

Riscurile de expunere la radiaţii ionizanteîn timpul funcţionării normale.

În 2007, un studiu al Registrului national german al cancerelor la copii a arătat că : se observă în Germania o relaţie între vecinătatea unei localităţi cu o centrală nucleară şi riscul copiilor de a fi atinşi ,înainte de vârsta de 5 ani, de un cancer sau de leucemie.  Desigur, radiaţiile ionizante nu au fost stabilite oficial drept cauza acestor îmbolnăviri, dat fiind că expunerea la doze scăzute de radiaţii nu a fost nici măsurată nici studiată experimental. 

În Franţa,  proiectul Geocap al echipei Inserm U1018-Eq. 6 a constatat pe perioada 2002-2007, o mărire semnificativă a cazurilor de leucemie acută - aproape dublare - la  copiii ce locuiau la mai puţin de 5 km de o centrală nucleară.

Degajările termice ale unei centrale nucleare sunt de asemenea o sursă de  poluare termică .

Doar  30 - 40 % din energia produsă este transformată în electricitate, restul de energie fiind eliberat în mediul înconjurător sub formă de căldură, conducând astfel la încălzirea aerului şi apei (este necesară o sursă de apă rece pentru funcţionarea oricărei centrale). Valul de vapori albi ce se poate vedea deasupra canalului de apă de răcire este aspectul cel mai vizibil al acestei poluări. Ridicarea temperaturii apei râului (fluviului) în care se deversează apa de răcire modifică microclimatul apei curgătoare respective, cu urmări asupra plantelor şi animalelor care trăiesc acolo.

Ce e de făcut?

Observăm că diferite ţări intenţionează să desfiinţeze centralele termice aflate pe teritoriul lor, chiar dacă au mare nevoie de energie. Alte ţări continuă să producă energie în centrale atomice pentru propria economie.
În nici un caz, însă, nu ar permite ca alt stat (investitor străin) să construiască sau să se asocieze la construirea unor centrale atomice pe teritoriul propriu, pentru ca investitorul să beneficieze de energia produsă, iar statul "gazdă" (aş spune parazitat)  să rămână cu riscurile şi cu poluarea, precum şi cu o mică parte din energia produsă cu un cost mult prea mare (format din riscuri de leucemie la copii, accidente şi poluare termică).

Noi avem de gând să chemăm investitori străini să facă centrale la Cernavodă?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.