Turcia foloseste migrantii ca sa intre in UE

Turcia cere să fie primită în Uniunea Europeană ca să se rezolve problema migranților.

Uniunea Europeană nu pare a fi găsit altă soluție decât să ceară ajutorul Turciei, care să primească mai mulți refugiați și în același timp să-și supravegheze mai bine frontierele (adică să nu-i lase să intre, sau să nu-i lase să iasă?)
Într-adevăr, atunci problema migranților se va rezolva dintr-o dată, căci cele trei milioane de migranți aflați în Turcia vor deveni și ei cetățeni europeni și deci vor putea circula legal spre Germania sau spre Suedia. 
Nu vor mai fi nevoiți să treacă prin Slovenia ori prin Croația, ci vor putea lua avionul direct spre Berlin. Asta va mări și cifra de afaceri a companiilor aeriene, deci iată - avantaje.

Portretul doamnei Angela Merkel cu văl islamic,
purtat de demonstranți pro imigrație

Doamna cancelar Angela Merkel, aflată azi (duminică) în vizită în Turcia pentru a discuta propunerile europene de ajutorare a Turciei: sume de bani, vize acordate ușor pentru cetățenii turci și până la urmă accelerarea formalităților de aderare a Turciei la UE.

Dar ministrul de externe turc a estimat că ar trebui ca UE să dea 3 miliarde de euro pe an Turciei.
Turcia dorește de asemenea instituirea unei „zone de securitate” de-a lungul frontierei cu Siria, dar europenii și americanii se tem că asta ar facilita intervențiile armate ale Turciei în nordul Siriei, unde locuiește o populație kurdă ce luptă cu Statul Islamic...

Păi atunci să fie primită Turcia în Uniunea Europeană, ca să știm o socoteală. Dacă intră și Statul Islamic în Uniunea Europeană, chiar nu vor mai fi probleme. Siria ar putea să fie primită de asemenea în UE. Adică de ce ar rămâne Siria pe dinafară? 

Tarile din Europa centrala resping cotele de migranti

Cotele de migranți: Ungaria în fruntea celor ce resping această soluție

Primul ministru ungar Viktor Orban vorbește despre o invazie

Europa e divizată între compasiunea față de cei care cer azil și polemica privind incompatibilitatea dintre Europa și islam.

Primul ministru ungar, confruntat direct cu masele de refugiați ajunși la Budapesta în drum spre Germania, se neliniștește că e vorba de o invazie: „ Astăzi vorbim despre sute de mii, anul viitor vom discuta despre milioane și dintr-o dată ne vom găsi în minoritate pe propriul nostru continent”.

Primul ministru Orban a găsit un ecou solid la vecinii săi slovaci, cehi, polonezi și chiar din alte țări.

În schimb, Germania și Franța doresc primirea celor care au fugit din calea războiului din Siria. UE se pregătește să primească cererile de azil a 160 000 de persoane (în această etapă).

Dar Victor Orban și șefii de guvern din Republica Cehă, Slovacia și Polonia și-au reafirmat ieri la Praga opoziția față de sistemul de „cote obligatorii”. Ei invită în schimb Europa să adopte „măsuri viabile” pentru controlul frontierelor , luptă contra celor ce trec ilegal granițele și pentru înființarea de centre de primire în primele țări în care au ajuns azilanții.

În luna iulie, la o primă consfătuire, cele patru țări nu au acceptat să primească la un loc decât 2300 refugiați suplimentari, adică aproape cât Olanda. Primul ministru slovac Robert Fico a declarat că nu vrea să vadă într-o zi în Slovacia 100 000 de persoane venite din lumea arabă.

 De unde provin migranții

Le Figaro a publicat o hartă a provenienței celor care au cerut azil în fiecare țară europeanp la începutul acestui an, folosind statisticile Eurostat.

Țara europeană	Proveniența celor care au cerut azil în Europa Primele 3 țări de origine, în procente
Germania	Kosovo 40%, Siria 20%, Albania 10%
Franța	Kosovo 10%, Congo 6%, Rusia 5%
Portugalia	Ucraina 44%, Maroc 8%, Pakistan 8%
Ungaria	Kosovo 70%, Afganistan 8%, Siria 6%
Republica Cehă	Ucraina 49%, Cuba 24%, Siria 6%
Polonia	Ucraina 44%, Rusia 40%, Tadjikistan 3%
Lituania	Ucraina 33%, Rusia 11%, Azerbaigean 11%
Letonia	Ucraina 44%, Vietnam 33%, Georgia 22%
Estonia	Ucraina 60%, Sudan 10%, Nepal 10%
Slovacia	Irak 40%, Fără țară 20%, Ucraina 10%
Austria	Siria 25%, Kosovo 21%, Afganistan 16%
Slovenia	Afganistan 22%, Ucraina 11%, Iran 11%
România	Siria 49%, Irak 12%, Turcia 6%
Bulgaria	Siria 46%, Afganistan 28%, Irak 15%
Grecia	Siria 26%, Afganistan 20%, Pakistan 12%
Cipru	Siria 41%, Fără stat 12%, Pakistan 7%
Croația	Siria 25%, Muntenegru 13%, Afganistan 13%
Italia	Gambia 15%, Senegal 11%, Nigeria 11%
Elveția	Eritreea 22%, Sri Lanka 11%, Siria 11%
Malta	Libia 27%, Siria 10%, Mali 9%
Spania	Siria 54%, Ucraina 9%, Algeria 6%
Belgia	Siria 21%, Afganistan 9%, Irak 8%
Luxemburg	Kosovo 26%, Muntenegru 8%, Macedonia 6%
Olanda	Siria 29%, Eritreea 5%, China 4%
Marea Britanie	Pakistan 10%, Eritreea 10%, Siria 8%
Irlanda	Pakistan 42%, Nigeria  7%, Albania 6%
Danemarca	Siria 40%, Fără țară 8%, Somalia 6%
Suedia	Siria 30%, Somalia 8%, Afganistan 7%
Norvegia	Siria 29%, Afganistan 5%, Eritreea 4%,
Finlanda	Irak 40%, Somalia 20%, Kosovo 10%

Vedem că în Germania, Franța , Portugalia , Luxemburg, Ungaria sau în țările baltice majoritatea cererilor de azil au venit din partea altor cetățeni europeni (chiar dacă nu sunt din UE): din Kosovo, Muntenegru sau Macedonia,  din Ucraina, 

În schimb, în România dar și în alte țări majoritatea e formată din azilanți din Siria , Irak, Pakistan sau Afganistan. Asta poate explica oare pozițiile diferite ale țărilor respective față de problema migrației?

*****************************************************************************************************************************8

La noi autoritățile nu comentează hotărârea luată deja (se pare) de către Germania și Franța privind „cotele” de emigranți .Ministrul nostru de externe a fost chemat la coaliția de guvernământ pentru a transmite doar care sunt cantitățile de emigranți ce ne vor fi trimiși de către Uniunea Europeană (pe lângă cei care vin oricum , ca și până acum - doar am primit anul trecut 1500 de sirieni).
Vra să zică. în timp ce țările grupului de la Vișegrad se opun categoric acestor cote, ai noștri acceptă necondiționat- fără să știe măcar ce.
Chiar dacă asta contravine Constituției României!

ARTICOLUL 3: Teritoriul

      (1) Teritoriul României este inalienabil.
      (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
      (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
      (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

Koons - valoarea artei

Ma extaziam la inceputul anului de combinatia intre 'arta' moderna a lui Koons si arta autentica de la Versailles.
Sunt curios acum, cu adancirea crizei, care o mai fi valoarea operelor respectivului? Or fi avand o depreciere mai mare ca un Fiat Linea?