Speranta de viata și vârsta de pensionare în UE

Cât timp mai trăiesc cetățenii din UE după ieșirea la pensie?

Si care mai este calitatea vieții după pensionare?

Se discută mult despre vârstele de pensionare în statele Uniunii Europene , pornindu-se de la premiza unei medii ridicate de speranță de viață. 
Ar fi bine să vedem unde ne situăm noi, Românii, în aceste statisici.


Am suprapus graficele ce arată speranța de viață din țările UE cu graficul aproximativ al vîrstelor de pensionare (este aproximativ pentru că legislațiile din diferitele țări prevăd condiții diferite pentru ieșirea la pensie, legate de vechime sau de condiții specifice. De asemenea, vârstele de pensionare sunt în general în evoluție, fiind prevăzut a se crește treptat). 

Constatăm că România se află aproape pe ultimul loc ca speranță de viață. Făcând diferența între speranța de viață și vârsta de pensionare, care este destul de ridicată, observăm că durata de viață a unei persoane ieșite la pensie este foarte scurtă în România. 
În Uniunea Europeană se studiază acum și un alt aspect al vieții aflate în ultima ei perioadă. 
Se cercetează acum care este speranța de viață fără incapacitate , deci cam cât timp se poate spera să trăim fără a fi în incapacitate din punct de vedere al sănătății. 
Acest indicator este calculat din 2005 pentru toate țările Uniunii Europene, dar n-am văzut nici un articol la noi pe această temă.
Pe 19 aprilie 2012 a avut loc la Paris prima reuniune anuală a Acțiunii reunite europene asupra speranței de viață în bună sănătate 
 (EHLEIS pour European Joint Action on Healthy Life Years).

Reunind datele statistice referitoare atât la speranța de viață, cât și la vârsta de pensionare, dar și la vârsta până la care putem spera să trăim, a reiețit următorul tabel.

Nr. crt.	ȚARA	Vârsta de pensionare Legislație 2009			Număr de  ani trăiți la pensie/ Fără incapacitate
		BARBATI ani	FEMEI ani	MEDIE ani	BARBATI ani	FEMEI ani	BARBATI ani	FEMEI  ani
1	Austria	65	60 (65 în 2033)	60,9	77,9 59,3	83,5 60,7	17,9 -5,7	23,5 (18,5în’33) 0,7
2	Belgia	65	65	61,5	77,3 64,0	82,8 63,7	12,3 -1,0	17,8 -1,3
3	Bulgaria	65 (67 în 2024)	60 (63 în 2024)	64,1	70,2 63,0	77,4 67,2	5,2 (3,2) -2,0 (-4,0)	17,4 (14,4) 7,2 (4,2)
4	Cehia	62	60	60,6	74,5 62,2	80,9 64,6	12,5 0,2	20,9 4,0
5	Cipru	65	65	63,5	78,7 65,3	83,7 66,4	13,7 0,3	18,7 1,4
6	Danemarca	65	65	61,3	77,2 62,3	81,4 61,9	12.2 -2,7	16,4 -3,1
7	Estonia	63 (65 în 2026)	61 (65 în 2026)	62,1	70,7 54,0	80,8 58,1	7,7 (5,7) -9,0 (-11)	19,8 (15,8) -2,9 (-6,9)
8	Finlanda	65	65	65	76,9 58,5	83,5 57,8	11,9 -6,5	18,5 -7,2
9	Franta	60-65 (62-67 în 2023)	60-65 (62-67 în 2023)	59,3	78,2 61,9	85,3 63,5	18,2-13,2 (16,2-11,2) -0,1;-5,1	25,3-20,3 (23,3-18,3) 3,5;-3,5
10	Germania	65 (67 în 2029)	65 (67 în 2029)	61,7	78,0 57,9	83,0 58,6	13,0 (11,0) -7,1	18,0 (16,0) -6,4
11	Grecia	65	60 (65 din 2023)	61,4	78,4 66,4	82,8 67,6	13,4 1,4	22,8 (17,8) 7,6
12	Irlanda	66	66	64,1	78,7 65,9	83,2 66,9	12,7 -0,1	17,2 0,9
13	Italia	65	60	60,8	79,4 63,4	84,6 62,5	14,4 -1,6	24,6 2,5
14	Letonia	62,0	62	62,7	68,6 53,5	78,4 56,5	6,6 -8,5	16,4 -5,5
15	Lituania	62,5 (65 în 2026)	60 (65 în 2026)	59,9	68,0 57,7	78,9 62,3	5,5 (3,0) -4,8	18,9 (13,9) 2.3
16	Luxemburg	65 (60 la vechime de 40 ani)	65 (60 la vechime de 40 ani)	65	77,9 64,5	83,5 66,0	12,9 3,5	18,5 1,0
17	Malta	61 (65 )	60 (65)	65	79,1 70,2	83,6 71,6	18,1 (14,1) 9,2	23,6 (18,6) 11,6
18	Marea Britanie	65	60	63,1	78,3 65,1	82,5 66,0	13.3 0,1	22,5 6,0
19	Olanda	65	65	63,2	78,9 61,1	83,0 60,2	13,9 -3,9	18,0 -4,8
20	Polonia	65	65	59,3	72,1 58,5	80,7 62,2	7,1 -6,5	15,7 -2,8
21	Portugalia	65	65	62,6	76,7 59,2	82,8 56,6	11,7 -5,8	17,8 -8,4
22	România	64,1 (65 din 2015)	59,1 (63 din 2030)	64,3	69,8 59,8	77,4 61,7	5,7 (4,8) -4,3 (-5,2)	18,3 (14,4) 2,6 (-1,3)
23	Slovacia	62	62	58,7	71,7 52,3	79,3 52,1	9,7 -9,7	17,3 -9,9
24	Slovenia	63 (58 la vechime de 40 ani)	61 (58 la vechime de 38 ani)	61	76,4 60,5	83,1 61,3	13,4 -4,5	22,1 0,3
25	Spania	65	65	62,6	79,0 64,3	85,3 63,7	14,0 -0,7	20,3 -1,3
26	Suedia	61-67	61-67	63,8	79,6 71,7	83,6 71,0	18,6-12,6 10,7-4,7	22,6-16,6 10-4
27	Ungaria	62 (65 în 2022)	62 (65 în 2022)	59,8	70,7 56,4	78,6 58,6	8,7 (5,7) -5,7	16,6 (13,6) -3,4
	UE27				76,7 61,3	82,6 62,0

Vedem că în multe cazuri, vârstele la care apar incapacitățile din punct de vedere al sănătății, deci vîrsta la care apar bolile cronice care afectează puternic calitatea vieții sunt sub vârstele de pensionare. Adică oamenii sunt nevoiți să meargă la serviciu chiar dacă au boli cronice care le influiențează puternic calitatea vieții.  În România, bărbații suferă de boli cronice importante cu 4,3 ani înainte de a ieși la pensie, iar femeile pot spera la 2,3 ani de sănătate după ieșirea la pensie. Această speranță va dispărea când femeile vor ieşi la pensie la 63 de ani. Atunci și ele vor merge bolnave la serviciu cu 1,3 ani înainte de a ieși la pensie.  Această situație trebuie însă văzută în corelare și cu situația dezastruasă a sistemului sanitar de la noi. 

Dacă  cetățenii din alte țări suferă de boli cronice, ei beneficiază de o bună îngrijire medicală și aceste boli nu le reduc speranța de viață (observăm asta în cazul tărilor ca Austria, Franța, Germania, Suedia etc. Așa se și explică cel puțin în parte, longevitatea mare din țările respective.

Dar la noi? 

Speranța de viață a bărbaților români este cu 6,9 ani mai mică decât media din țărie Uniunii Europene.
Speranța de viață a femeilor românce este cu 5,2 ani mai mică decât media din țărie Uniunii Europene.

Putem vedea pe grafic, hașurat cu albastru , intervalul de timp cât pot spera românii să mai trăiască după ieșirea la pensie, comparativ cu așteptările similare (bazate pe statistică) din celelalte țări europene.