Euroregiuni transfrontaliere
Ce sunt euroregiunile?
Chiar dacă frontierele nu sunt abolite în Europa, este posibil să se construiască mici regiuni transfrontaliere unite prin cultură și trecut comun. Ele sunt tolerante, ospitaliere și atractive pentru turiști http://www.pologne.travel/fr/decouvrir-la-pologne/pologne-dans-l-europe/Să vedem cum se aplică ele :
Franța
Germania
România, Polonia, Ungaria
Sare în ochi diferența de abordare între latura vestică a Poloniei și zona estică a Europei.
Dacă spre vest vedem într-adevăr salbe de regiuni de mici dimensiuni, de-a lungul frontierelor, spre est euroregiunile devin enorme, culminând cu Euroregiunea Carpatică, din care facem și noi parte.
E curios că până ieri eu, una, habar n-aveam de existența ei!
Ceva atât de mare, care ne privește direct și care se manifestă atât de puțin?
Am căutat să citesc despre ea pe internet.
Iată ce am găsit mai întâi:
Entitatea transfrontalieră Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (DKMT) a fost înființată în 1997. Această euroregiune a fost construită pe baza a trei teritorii politice , care corespund la decupaje interne din statele: regiunea administrativă Dél-Alföld (Marea câmpie de sud) din Ungaria, regiunea de dezvoltare Vest din România și Voivodina sârbească ce, dacă a avut la un moment dat autonomie teritorială, acum e dirijată de la Belgrad.Aceste teritorii sunt mari și par echivalente din punct de vedere demografic. Ele acoperă o suprafață de 71 867 km² și au o populație totală de peste 5,3 milioane de locuitori. Dacă ansamblul euroregional astfel creat nu permite dezvoltarea de proiecte pentru întregul său teritoriu (!) , împărtășirea acțiunilor permite să se depășească clivajele între state , adică de identitate și pot să apară proiecte comune în ciuda frontierelor. Dar constituirea acestor teritorii care trec peste frontiere tind să introducă noi discontinuități interne în teritoriile Statelor.
http://geoconfluences.ens-lyon.fr/doc/typespace/frontier/popup/BiotMichal4.htm
Vedem că dimensiunea mare a entității nou formate nu ar fi benefică dezvoltării de proiecte. Și atunci ce se întâmplă?
Văd aici:
Vedem că dimensiunea mare a entității nou formate nu ar fi benefică dezvoltării de proiecte. Și atunci ce se întâmplă?
Văd aici:
Euroregiunea Carpatică
Euroregiunea Carpatică este una dintre cele mai mari euroregiuni. Ea este situată pe cinci țări: Ungaria,Polonia, Ucraina, România și Slovacia. Ea are suprafața de 145 153 km2 și 16 milioane de locuitori. Euroregiunea a fost creată în 1993, între statele polonez,ungar și ucrainian. În 1997 s-a adăugat și România, apoi în 1999 și Slovacia. Organul suprem este consiliul Euroregiunii, care se reunește de două ori pe an într-un oraș desemnat pe principiul rotației.
http://fr.wikipedia.org/wiki/Euror%C3%A9gion_des_Carpates
Adică,euroregiunea DKMT era prea mare, și atunci s-a făcut una și mai mare?? Atunci probabil că nu se dorește realizarea de proiecte. atunci ce? Euroregiunea Carpatică are dimensiunile unui stat de mărime medie. O dată și jumătate cât Ungaria. Și care or fi fost mărețele ei realizări? Aflu că are și un organ suprem, care e Consiliul Euroregiunii. Grozav!
Iar acuma, nouă ni se spune că trebuie să ne schimbăm organizarea teritorială ca să avem regiuni mai mari, pentru care să putem primi bani de la UE.
Euroregiunea Carpatică o fi primit mulți bani de la UE? Că doar e foarte mare!
Dar , uitându-mă la euroregiunile făcute de frații noștri din Vest, vedem că ele sunt chiar micuțe - unele.
Euroregiunea Tešínské Slezsko dintre Rep Cehă și Polonia are 77 243 km2
și 680000 de locuitori. Adică mai puțin decât județul Prahova de la noi. Atunci de ce nu mai sunt bune, brusc, județele noastre?
Euroregiunea Østfold-Bohuslän/Dalsland dintre Norvegia și Suedia are 4400 km2 și 280000 de locuitori. Cam cât județul Covasna, de la noi.
De ce ar trebui să bramburim toate reședințele de județ, să cheltuim sume enorme cu reorganizarea administrativă, cu noi embleme, tipărituri tipizate, sedii, altă birocrație, ca să iasă o dezorganizare totală - că așa e la noi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu