Ziua Mondială a Cărţii sau Ziua Bibliotecarului?

23 aprilie - Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor

Instituită din 1996 la iniţiativa UNESCO. Încă din Evul Mediu, în această zi fetele şi femeile primeau flori, iar bărbaţii - cărţi.

Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat “abia” după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. 

Asta, la alţii, pentru că la noi abia anul acesta a fost o jalnică tentativă în acest sens. Adică, au fost aruncate pe jos, pe Lipscani,  o serie de cărţi rămase nevândute la o editură şi pentru care doritorii s-au bătut ajungând inevitabil să calce şi cărţile în picioare. Doritorii nu au putut alege ceva, au putut doar să apuce la întâmplare un exemplar tipărit, dacă s-au aflat printre norocoşi. 

Se spune că la noi oamenii nu mai cumpără cărţi (spre deosebire de perioada dinainte de 1989, cînd ţin minte că ne aşezam la coadă la librărie ca să cumpărăm cărţile nou sosite).

Situaţia economică joacă desigur rolul esenţial, pentru că dacă românii pot avea cărţile la preţ mic sau gratuit, ei se bat să le obţină, după cum s-a văzut.

Cărţile disponibile la Biblioteca Natională a României

Bine, dar există şi biblioteci, unde- teoretic- se pot citi cărţile fără să plăteşti. Avem şi o falnică "Bibliotecă Naţională", care a înghiţit sume enorme pentru noul sediu, deschis acum un an.

Această clădire nu este însă altceva decât un MAUSOLEU AL CĂRŢILOR!

Imensul fond de cărţi şi de documente a fost luat din sediile anterioare, unde putea fi consultat şi adus în clădirea "Samsung", unde A FOST INDISPONIBILIZAT!

Sunt disponibile doar un număr foarte mic de titluri.

Iată care este situaţia, după datele aflate pe site-ul instituţiei în ziua în care această bibliotecă a sărbătorit un an de la deschiderea oficială:

TABEL COTE DISPONIBILE		NUMĂR DE REPERE DISPONIBILE La 23 aprilie 2013	Peste căt timp va fi disponibil fondul de carti şi de documente al B N R (estimat)
FORMAT I	1 - 107838	107 838	Considerând că se va păstra acelaşi ritm de disponibilizare ca până acum
FORMAT II	1 - 505999 520501 – 561173	505 999 40 672
FORMAT III	278251 – 305836	27 585
FORMAT IV	74931 – 84641	9 710
FORMAT V	22761 – 23501	740
TOTAL PUBLICAŢII DISPONIBILE		692 544
COTE DISPONIBILE TEZE DE DOCTORAT		NUMĂR DE REPERE DISPONIBILE La 23 aprilie 2013
FORMAT V	44889 - 48008	3 119
FORMAT V	65002 - 81321	16 319
FORMAT V	10201 - 11001	800
FORMAT IV	40001 . 43669	3 668
TOTAL TEZE DE DOCTORAT		23 906
TOTAL  COTE DISPONIBILE LA 23 aprilie 2013		716 450 (5,7% din total!)
TOTAL  FOND DE CĂRŢI ŞI DOCUMENTE  ÎN 2011 ( Conf. Raportului anual de activitate pe 2011)		12.500.000 ub	17,44 ani Septembrie 2030

Din 2011, însă, Biblioteca Naţională a României şi-a sporit tezaurul, fiind anunţate mereu noi donaţii , astfel încât cu ceva timp în urmă pe site-ul instituţiei se menţionau 13 milioane de repere.

 În acest caz, disponibilizarea fondului de cărţi şi de documente se va termina în 18,14 ani, adică în iunie 2031.

Având în vedere speranţa de viaţă din ţara noastră, de 73,5 ani, rezultă că cei care au peste 55 de ani nu vor mai apuca să beneficieze de această bibliotecă în întregul ei.

Adolescenţii de 15 ani vor putea beneficia de această bibliotecă abia după vârsta de 33 de ani. 

În anul 1995, Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie Zi Mondială a Cărţii, pentru a le aduce astfel un tribut tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să (re)descopere plăcerea lecturii.

La noi, însă, totul pare a fi făcut pentru a-i îndepărta pe tineri de lectură.

La Biblioteca Universitară, accesul se face contra cost. La Biblioteca Naţională, accesul e blocat pentru 18-20 de ani (cu palide excepţii care sunt disponibile de pe acum).

BNR acaparează cărţi pe care nu le vom mai vedea niciodată!

De fapt, biblioteca solicită în continuare donaţii de cărţi şi documente, prin urmare fondul va continua să crească în tot acest timp, fără ca acele cărţi şi documente să fie puse la dispoziţia celor dornici să le consulte. Cum ritmul de disponibilizare nu pare să crească ( am verificat la intervale de trei luni de la deschiderea oficială şi nu se întrevăd îmbunătăţiri), înseamnă că intervalul de 18,14 ani va creşte şi el proporţional cu creşterea fondului de cărţi şi de documente.

Dacă în doi ani fondul a crescut cu 500 000 de titluri, în cei 18 ani fondul ar putea creşte cu 9 milioane de titluri, adică s-ar putea aproape dubla. Toate acestea vor fi însă înghiţite de "gaura neagră" a BNR, şi nu vor face decât să prelungească la infinit sechestrarea cărţilor şi documentelor . În felul acesta, nici în 70 de ani nu va putea fi pus la dispoziţia publicului întregul fond al Bibliotecii. la ce serveşte atunci BNR? Doar ca să blocheze accesul la cât mai multe cărţi şi să ofere în schimb simpozioane şi expoziţii de artă naivă?

E bine spus că , la noi, 23 aprilie e Ziua Bibliotecarului. 

Avem bibliotecari, avem clădiri, dar nu avem cărţi!

Ce le rămâne cititorilor obişnuiţi?

Li se oferă cărţile nevândute, aruncate pe jos. Nici un criteriu de selecţie, nici o posibilitate de a opta. Să zici "mersi" că ai ceva tipărit - indiferent ce - doar nu ai pretenţia să citeşti o carte anume?

23 aprilie Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Martir Gheorghe Purtătorul de Biruinţă

Pe 23 aprilie lumea creştină îl prăznuieşte pe sfântul mare martir Gheorghe Purtătorul de Biruinţă şi pe tovarăşii săi Anatol, Protoleon, Atanase şi Glikerios.

Viaţa Sfântului

Sfântul Gheorghe se născuse într-o familie de condiţie bună, bogată, din Cappadocia (Asia Mică). El şi-a pierdut tatăl la vârsta de zece ani, iar mama sa Policronia, ce era creştină, s-a întors în patria ei Palestina şi şi-a crescut fiul în virtuţile evanghelice.

La 18 ani Gheorghe  un tânăr inteligent, cu educaţie aleasă şi cu aspect plăcut. El a intrat în cariera militară şi a fost ridicat rapid la gradul de tribun în garda imperială, apoi – se pare – devenise prefect.  

Întorcându-se în Cappadocia după o campanie victorioasă, trecând prin Pamphylia, el a eliberat-o pe fiica unui rege care fusese lăsată pradă unui dragon, omorând fiara. Cei care au văzut puterea pe care i-o dăduse credinţa, s-au convertit la rândul lor la creştinism.

În timpul marii persecuţii declanşate de Diocletian împotriva creştinilor în jurul anuliu  304 împăratul convocase la Nicomedia toţi guvernatorii din Orient pentru a le comunica decretele împotriva creştinilor.

Sfântul Gheorghe a simţit că venise momentul să-şi mărturisească public credinţa creştină. El şi-a împărţit toate bunurile săracilor, a eliberat sclavii şi s-a dus la curte.

În mijlocul adunării, el i-a reproşat suveranului că varsă în mod nedrept sângele nevinovat al creştinilor. Stupefiat, Diocletian l-a însărcinat pe secundul său Magnentius să-l interogheze pe îndrăzneţ asupra credinţei lui.

Gheorghe a răspuns că  venise fără teamă să le adreseze reproşurile pentru că el credea în Cristos, Dumnezeu adevărat.

Împăratul i-a propus să-l acopere de onoruri dacă ar aduce sacrificii zeilor imperiului.

Gheorghe a răspuns:

« Regatul tău va deveni corupt şi va dispărea repede, fără să-ţi aducă nici un profit; dar cei care vor aduce un sacrificiu de laudă Regelui Cerurilor vor domni alături de El îneternitate !»

La ordinul suveranului, gărzile l-au lovit pe sfânt cu lăncile în pântec. Sângele a tâşnit în valuri, însă, de la primele lovituri, lăncile s-au îndoit, ca şi cum ar fi fost făcute dintr-un material moale.

Ostaşul lui Cristos a fost atunci aruncat în temniţă, cu o piatră grea pe piept. A doua zi, el a apărut din nou în faţa tiranului şi a arătat aceeaşi fermitate, aşa că a fost legat de o roată deasupra unor instrumente tăioase, astfel încât când roata se învârtea corpul Sfântului era trptat tăiat în bucăţi. Stăpâninduşi durerea prin dragostea pentru Dumnezeu, sfântul Gheorghe  nu înceta să mulţumească Domnului. O voce s-a auzit din cer, spunând: „Nu te teme Gheorghe. Eu sunt cu tine!” Şi un înger îmbrăcat într-o haină albămai strălucitoare decât soarele, a coborât pentru a-l dezlega şi a-i vindeca rănile. Când sfântul s-a prezentat sănătos în faţa împăratului, doi ofiţeri din garda imperială, Anatol şi             Protoleon l-au mărturisit pe Cristos cu voce tare. Ei au fost imediat decapitaţi.

Împărătesa Alexandra s-a declarat creştină şi ea, dar Magnentiu a constrâns-o să se retragă la palat.

Sfântul a fost apoi aruncat într-o groapă plină cu var nestins; dar, ca şi cei Trei Tineri din coptoru din Babilon, el a ieşit de acolo teafăr, după trei zile, salutând mulţimea care striga « Mare este Dumnezeul lui Gheorghe ! » Împăratul, rămânând totuşi insensibil în faţa tuturor acestor demonstraţii de putere a lui Cristos, a ordonat ca Martirul să fie obligat să meargă cu încălţări cu vîrfurile înroşite în foc. « Aleargă, Gheorghe, către obiectul dorinţelor tale ! », îşi spunea Sfântul, invocând ajutorul Domnului. Şi încă odată, deatins şi strălucind de mulţumire, el s-a prezentat în faţa tiranului.

Icoana făcătoare de minuni
de la muntele Athos

Prin mila lui Dumnezeu, el a scăpat şi de o otravă preparată de un mag numit Athanase. Cum acesta şi cei care erau cu el rămâneau increduli, gândindu-se că Gheorghe folosea nişte lucrări magice, la cererea lor el a înviat un mort aflat în criptă. Acesta s-a prosternat în faţa sfântului şi, declarând că a fost scos din infern prin rugăciunea lui, el mărturisi credinţa în Cristos. Magul, învins, a căzut atunci la picioarele servitorului lui Dumnezeu, i-a cerut iertare şi a proclamat la rândul său adevărata credinţă. În culmea furiei, Diocletian a ordonat decapitarea imediată a lui Atanase şi a celui înviat.

Unii dintre cei care au crezut în Cristos după minunile Sfântului Gheorghe au găsit mijlocul de a veni să-l viziteze în temniţă, pentru a primi învăţătura evanghelică sau pentru a fi vindecaţi de bolile de care sufereau. Sfântul alina durerile fiecăruia şi a înviat chiar un bou ce aparţinea unui ţăran numit Glikerios. Acesta din urmă a fost apoi arestat şi decapitat fără nici un proces.

A doua zi Diocletian a ordonat să fie adus Gheorghe în templul lui Apollon, în prezenţa unei mulţimi considerabile. Prefăcndu-se că ar vrea să aducă sacrificiu, Martirul a intrat în templu şi s-a adresat idolului făcând semnul Crucii. Demonii care locuiau în statuie au strigat şi ei că Isus Cristos este adevărat Dumnezeu şi au ieşit cu mare zgomot, lăsând statuile să se prăbuşească la pământ. Preoţii şi păgânii l-au gonit atunci pe Sfânt cu strigăte şi l-au readus la palat. Atrasă de zgomot, Alexandra a ieşit , a trecut prin mulţime strigând «Dumnezeu al lui Gheorghe, ajută-mă! » şi a căzut la picioarele Sfântului. Ne mai putând să-şi stăpânească furia, tiranul, a cărui inimă se întărise ca odinioară a Faraonului, a ordonat decapitarea celor doi. Dar în ajunul execuţiei, Alexandra şi-a dat în pace duhul lui Dumnezeu, în închisoare.

În ziua stabilită, Sfântul Gheorghe s-a dus la locul execuţiei urmat de o mare mulţime. El a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Lui şi , cerându-I ajutorul pentru toţi cei ce se vor cere să intervină pentru ei în secolele ce vor urma, apoi şi-a aplecat capul sub secure şi a plecat pentru a duce în ceruri trofeele gloriei eterne.

Racla Sfântului Gheorghe la Lod în Israel

După dorinţa Sfântului, servitorul lui a dus pe urmă preţioasele relicve pământeşti în patria sa, Lydda (Diospolis) în Palestina, unde s-au săvârşit nenumărate minuni în biserica mare ce s-a construit în onoarea sa.

 Cultul Sfântului Gheorghe a cunoscut o mare râvnă în toată lumea creştină, atât în Orient, cât şi în Occident. Sfântul Gheorghe a fost ales protectorul multor ţări, mii de biserici i-au fost consacrate şi toate sufletele creştine văd în el încarnarea virtuţilor curajului, răbdării în suferinţe şi încredere în ajutorul Domnului Cristos.

Sfântul Gheorghe este sfântul ocrotitor al următoarelor țări și regiuni:

·         Anglia

Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare,
 cu Sfântul Gheorghe pe tron

·         Aragon

·         Catalonia

·         Etiopia

·         Georgia

·         Grecia

·         Lituania

·         Malta

·         Moldova

·         Muntenegru

·         Palestina

·         Portugalia

·         Rusia

·         Serbia

Sfântul Gheorghe este sfântul ocrotitor al următoarelor orașe:

·         Amersfoort, Olanda

·         Barcelona, Spania

·         Beirut, Liban

·         Botoșani, România

·         Bteghrine, Liban

·         Cáceres, Spania

·         Drobeta Turnu-Severin, România

·         Ferrara, Italia

·         Freiburg, Germania

·         Genova, Italia

·         Insula Gozo, Malta

·         Liov, Ucraina

·         Ljubljana, Slovenia

·         Lod, Israel

·         Londra, Anglia

·         Moscova, Rusia

·         Piran, Slovenia

·         Pomorie, Bulgaria

·         Preston, Anglia

·         Qormi sau Città Pinto, Malta

·         Reggio Calabria, Italia

·         Rio de Janeiro, Brazilia

·         Timișoara, România

Capela St Georges de la castelul Windsor

La mulţi ani tuturor celor ce se numesc Gheorghe, Georgiana,Gherghina, George, Georgeta!

Mănăstirea
"Duminica Sfinţilor Români"

În perioada 21-23 aprilie sunt, pentru prima data la Ploieşti, sfintele moaşte ale Sf. Gheorghe la Biserica Sf. Gheorghe Nou Ploieşti,  aduse de la Mănăstirea "Duminica Sfinţilor Români" din marginea Bucureştilor, pe şoseaua Olteniţei la nr 255, în imediata vecinătate a comunei Popeşti-Leordeni, ctitorită de patriarhul Teoctist.

Sfântul Gheorghe este şi patronul forţelor terestre române - ca atare a avut loc o frumoasă defilare la Bucureşti

------------------------------------------------------------------------------------------------------------