Se afișează postările cu eticheta Lipscani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Lipscani. Afișați toate postările

miercuri, 6 noiembrie 2013

Cladire noua in centrul vechi

 H & M pe Lipscani 

De mai multă vreme era în construcţie o clădire nouă pe strada Lipscani. Cum centrul vechi este pe "lista scurtă" a obiectivelor turistice recomandate străinilor,  şi chiar a devenit cea mai atractivă atracţie turistică din România, după cum ne anunţă Dan Mihai Agathon, e de presupus că această zonă ar trebui să fie tratată cu o atenţie deosebită (şi) din punct de vedere arhitectonic.
Cum multe dintre clădirile aflate acolo se află în stare jalnică, unele ajungând să se prăbuşească inopinat (după cum se spune), construirea unei clădiri noi acolo suscită un mare interes.

miercuri, 24 aprilie 2013

Ziua Mondială a Cărţii sau Ziua Bibliotecarului?


23 aprilie - Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor

Instituită din 1996 la iniţiativa UNESCO. Încă din Evul Mediu, în această zi fetele şi femeile primeau flori, iar bărbaţii - cărţi.
Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat “abia” după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. 
Asta, la alţii, pentru că la noi abia anul acesta a fost o jalnică tentativă în acest sens. Adică, au fost aruncate pe jos, pe Lipscani,  o serie de cărţi rămase nevândute la o editură şi pentru care doritorii s-au bătut ajungând inevitabil să calce şi cărţile în picioare. Doritorii nu au putut alege ceva, au putut doar să apuce la întâmplare un exemplar tipărit, dacă s-au aflat printre norocoşi. 
Se spune că la noi oamenii nu mai cumpără cărţi (spre deosebire de perioada dinainte de 1989, cînd ţin minte că ne aşezam la coadă la librărie ca să cumpărăm cărţile nou sosite).
Situaţia economică joacă desigur rolul esenţial, pentru că dacă românii pot avea cărţile la preţ mic sau gratuit, ei se bat să le obţină, după cum s-a văzut.

Cărţile disponibile la Biblioteca Natională a României

Bine, dar există şi biblioteci, unde- teoretic- se pot citi cărţile fără să plăteşti. Avem şi o falnică "Bibliotecă Naţională", care a înghiţit sume enorme pentru noul sediu, deschis acum un an.
Această clădire nu este însă altceva decât un MAUSOLEU AL CĂRŢILOR!
Imensul fond de cărţi şi de documente a fost luat din sediile anterioare, unde putea fi consultat şi adus în clădirea "Samsung", unde A FOST INDISPONIBILIZAT!
Sunt disponibile doar un număr foarte mic de titluri.
Iată care este situaţia, după datele aflate pe site-ul instituţiei în ziua în care această bibliotecă a sărbătorit un an de la deschiderea oficială:

TABEL COTE DISPONIBILE
NUMĂR DE REPERE
DISPONIBILE
La 23 aprilie 2013
Peste căt timp va fi disponibil fondul de carti şi de documente
al B N R (estimat)
FORMAT I
1 - 107838
107 838
Considerând că se va păstra acelaşi ritm de disponibilizare ca până acum
FORMAT II
1 - 505999
520501 – 561173
505 999
40 672
FORMAT III
278251 – 305836
27 585
FORMAT IV
74931 – 84641
9 710
FORMAT V
22761 – 23501
740
TOTAL PUBLICAŢII
DISPONIBILE
692 544
COTE DISPONIBILE
TEZE DE DOCTORAT
NUMĂR DE REPERE
DISPONIBILE
La 23 aprilie 2013
FORMAT V
44889 - 48008
3 119
FORMAT V
65002 - 81321
16 319
FORMAT V
10201 - 11001
800
FORMAT IV
40001 . 43669
3 668
TOTAL TEZE DE DOCTORAT
23 906
TOTAL  COTE DISPONIBILE
LA 23 aprilie 2013
716 450
(5,7% din total!)
TOTAL  FOND DE CĂRŢI ŞI DOCUMENTE  ÎN 2011
( Conf. Raportului anual de activitate pe 2011)
12.500.000 ub
17,44 ani
Septembrie 2030

Din 2011, însă, Biblioteca Naţională a României şi-a sporit tezaurul, fiind anunţate mereu noi donaţii , astfel încât cu ceva timp în urmă pe site-ul instituţiei se menţionau 13 milioane de repere.
 În acest caz, disponibilizarea fondului de cărţi şi de documente se va termina în 18,14 ani, adică în iunie 2031.
Având în vedere speranţa de viaţă din ţara noastră, de 73,5 ani, rezultă că cei care au peste 55 de ani nu vor mai apuca să beneficieze de această bibliotecă în întregul ei.
Adolescenţii de 15 ani vor putea beneficia de această bibliotecă abia după vârsta de 33 de ani. 
În anul 1995, Congresul General UNESCO a declarat 23 aprilie Zi Mondială a Cărţii, pentru a le aduce astfel un tribut tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să (re)descopere plăcerea lecturii.
La noi, însă, totul pare a fi făcut pentru a-i îndepărta pe tineri de lectură.
La Biblioteca Universitară, accesul se face contra cost. La Biblioteca Naţională, accesul e blocat pentru 18-20 de ani (cu palide excepţii care sunt disponibile de pe acum).

BNR acaparează cărţi pe care nu le vom mai vedea niciodată!

De fapt, biblioteca solicită în continuare donaţii de cărţi şi documente, prin urmare fondul va continua să crească în tot acest timp, fără ca acele cărţi şi documente să fie puse la dispoziţia celor dornici să le consulte. Cum ritmul de disponibilizare nu pare să crească ( am verificat la intervale de trei luni de la deschiderea oficială şi nu se întrevăd îmbunătăţiri), înseamnă că intervalul de 18,14 ani va creşte şi el proporţional cu creşterea fondului de cărţi şi de documente.
Dacă în doi ani fondul a crescut cu 500 000 de titluri, în cei 18 ani fondul ar putea creşte cu 9 milioane de titluri, adică s-ar putea aproape dubla. Toate acestea vor fi însă înghiţite de "gaura neagră" a BNR, şi nu vor face decât să prelungească la infinit sechestrarea cărţilor şi documentelor . În felul acesta, nici în 70 de ani nu va putea fi pus la dispoziţia publicului întregul fond al Bibliotecii. la ce serveşte atunci BNR? Doar ca să blocheze accesul la cât mai multe cărţi şi să ofere în schimb simpozioane şi expoziţii de artă naivă?
E bine spus că , la noi, 23 aprilie e Ziua Bibliotecarului

Avem bibliotecari, avem clădiri, dar nu avem cărţi!

Ce le rămâne cititorilor obişnuiţi?

Li se oferă cărţile nevândute, aruncate pe jos. Nici un criteriu de selecţie, nici o posibilitate de a opta. Să zici "mersi" că ai ceva tipărit - indiferent ce - doar nu ai pretenţia să citeşti o carte anume?