Romi și români în Franța și in Romania

Roma pentru rromi, în România

Imagine Google de la intrarea în cartierul Ponorâta
Se vede o casă mare și nouă, iar pe cealaltă parte a drumului o serie de case mai mici, unele chiar prăpădite, altele noi și mai bune decât ale multora din satul învecinat.

Presa franceză (20 minutes fr) a reatat pe 7 aprilie  despre ajutorul pe care organizația „ROMA”, care ajută din nou pe rromii de la noi.
Ultima acțiune se desfășoară la Ponorâta, lângă  satul Coroieni. Acolo, la Ponorâta, ni se spune că trăiesc 450 de persoane ce au fost victime ale unui pogrom în 1991, într-un sat de lângă Baia Mare.
De atunci, adică de 24 de ani aceste persoane trăiesc în condiții improvizate la Ponorâta, fără electricitate, cu apă curentă insuficientă.
Organizația nordică   „ROMA”  desfășoară acum sub conducerea lui Aurélien Dierckens un proiect în valoare de 200 000 de euro  pentru a construi o cantină și a forma animatori perișcolari pentru a favoriza școlarizarea copiilor din acele sălașuri.
„Domnul Ionescu”, ce s-a întors la Ponorâta după mai mulți ani petrecuți în Franța, la Fort de Mons aproape de Lille povestește presei că acolo, la Ponorâta, erau siliți să trăiască în afara civilizației și
NU AVEAU LIBERTATEA DE A COMUNICA CU CEILALȚI ! 
El a a dăugat că „rromii trebuie să poată să socializeze cu ceilalți”. 
El nu a descris modalitățile prin care rromilor li se interzicea „comunicarea cu ceilalți”.
Chiar, ar trebui să aflăm asta, pentru că evident ar fi ceva complet în afara legii . Ce păzește Poliția?

Iată și altă imagine Google din Ponorâta.
Imaginea datează din august 2012 și ne arată case racordate la electricitate, inclusiv casa cea nouă din centru, care are grajduri la parter. Care o fi situația acum?

Nomazii din Franța cumpără copii din România

Tot presa franceză a scris pe 8 aprilie despre traficul (prezumtiv) de copii în care sunt acuzați doi români
Au fost cerute pedepse cu închisoarea: 7 ani pentru vânzători și 2 ani pentru cumpărători!
Agenția AFP relatează că patru români (nu se precizează etnia) au fost deferiți justiției la Marsilia pentru organizarea de trafic de copii. 
Cumpărătorii, Mike și Carmen Gorgan precum și Marius Demestre și Kelly Sara provin din comunitatea „oamenilor de voiaj”. (Persoane ce declară că nu au domiciliu stabil și au un statut aparte în Franța). 
Soții Demestre au păstrat până acum copilul cumpărat, pentru că acesta nu a suportat să fie plasat în altă familie de adopție, dar soții Gorgan nu au putut păstra copilul cumpărat decât câteva săptămâni. Avocatul cumpărătorilor a explicat că acestor familii de „oameni ai voiajului” nu li se permite în general să adopte copii, astfel încât au recurs la căi ilegale pentru a-i obține.  
Cei care au furnizat copiii sunt Ilie Ioniță și concubinii a trei dintre surorile lui (Valeriu Rosu, Florian Stan și Florin Coman). Ei organizaseră (conform acuzării) o rețea foarte bine organizată și riscă pedepse până la 10 ani de închisoare pentru trafic de ființe umane și asociere infracțională.
Procurorul spune că se crease o adevărată „uzină de copii”, concepuți special pentru a fi vânduți.
În același dosar mai sunt urmăriți penal și Jonathan Demestre, fratele lui Marius, Fana Moise (una dintre surorile lui Ilie Ioniță și concubina lui Florin Coman), care și-a vândut copilul. 

Mercedes Sprinter

Acuzații, care beneficiază de interpreți, nu recunosc faptele, dar nu sunt credibili (se spune). 
Prețurile vehiculate ar fi 8000-9000 de euro și un Mercedes Sprinter. Valeriu Rusu a explicat că acești bani și mașina ar fi fost un ajutor de înmormântare pentru un unchi. De fapt, ar fi prețul pentru copilul lui Valeriu și Daniela Ioniță.
Tranzacția a fost denunțată de un „anonim”.
Acuzatorii amintesc de un caz similar petrecut în Corsica. Acolo a fost vândut un băiețel născut în 2013 de către Fana Ioniță, cuplului Demestre. 
Alte două tranzacții similare nu s-au finalizat -fiind implicat un copil al altei surori a lui Ilie Ioniță. 
Ilie Ioniță a declarat că el voia să-l escrocheze pe Jonathan Demestre și deci să-i ia banii fără să-i dea copilul.
La rândul său, Jonathan Demestre a declarat judecătorului de instrucție că 
„ se știe că românii își vând copiii”. 

Familia victimei decide sentinta

IN QATAR

În Ţara din Orientul Mijlociu, tribunalul a decis ca părinţii unei americane ce a fost ucisă acolo să decidă  soarta ucigaşului, conform cu charia, legea islamică.
Astfel, familia victimei, din SUA are de ales între a cere pedeapsa cu moartea, sau  o compensaţie financiară (numită «preţul sângelui») sau să îl ierte pe paznicul care le-a ucis fiica.
Americanca, în vârstă de 40 de ani, se dusese în Qatar ca să predea la o şcoală engleză.
Deşi pedeapsa cu moartea este legală în Qatar, ultima execuţie a avut loc în urmă cu doisprezece ani.
Dacă familia Brown decide să-l ierte pe angajatul cu paza originar din Kenya, care şi-a recunoscut vina, acesta va trebui totuşi să execute o pedeapsă cu închisoarea - conform magistraţilor .

Românii află pe pielea lor legislaţia muncii din Qatar

Am aflat în aceste zile că un grup de muncitori români erau arestaţi în Qatar după ce făcuseră o plângere împotriva angajatorului.
Autorităţile române au reuşit să-i elibereze cu greu, făcând apel la comunitatea palestiniană din România (da, chiar aşa!), pentru că angajatorul care îi trăsese pe sfoară pe români era palestinian.
Românii fuseseră puşi să semneze că "nu au pretenţii financiare" (sic!) în schimbul vizei de intrare în Qatar. În acest stat, angajatul nu poate părăsi ţara şi nu-şi poate schimba locul de muncă decât cu acordul scris al angajatorului.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care ar vrea să rămână mai mult în Qatar să anunţe misiunea diplomatică a României .

Libera circulaţie în Elveţia suspendată

Iniţiativa populară "Contra imigraţiei în masă" a fost votată în Elveţia

Pe 9 februarie 2014 cetăţenii elveţieni  s-au pronunţat pentru schimbarea politicii elveţiene în privinţa imigraţiei. Noi dispoziţii constituţionale prevăd limitarea imigraţiei prin plafoane şi contingente anuale. Consiliul federal a anunţat că va întreprinde fără zăbavă lucrările necesare pentru a pune în operă decizia poporului elveţian,  Până la intrarea în vogoare a legislaţiei de execuţie, libera circulaţie a persoanelor va continua să se aplice între statele membre din UE şi din AELE şi Elveţia.

Cum sa ne primeasca pe noi in Schengen?

Dacă aţi fi în lucul lor, ne-aţi primi în Schengen?

La noi se fură orice, fără oprelişti

Se fură sfinte moaşte şi moşteniri istorice de mare preţ

În 1993, o veste uluitoare s-a răspândit în Bucureşti. Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost furate. Un moment trist, cutremurător. Câţiva oameni fără frică de Dumnezeu şi de sfinţii Săi au făcut o mare blasfemie. Au sustras racla cu sfintele moaşte precum şi epitaful de mare preţ lucrat de către doamna Maria Brâncoveanu, în vremea în care a stat în exil. După mărturia părintelui, “Din fericire, şi cu ocrotirea Sfântului Nicolae, hoţii au fost prinşi şi arestaţi şi, tot din fericire, sfintele moaşte erau intacte, pe ei interesându-i materialul preţios în care erau puse sfintele moaşte.  Bărbatul care a furat mâna Sfântului Nicolae a murit în închisoare, chiar în ziua de 6 decembrie, zi de prăznuire a Sfântului Nicolae”. 

Se fură statui din parcuri

la Iaşi, unde la doi paşi de Teiul lui Eminescu hoţii au smuls de pe socluri, fără pic de remuşcare, 3 busturi de bronz, ale lui Ciprian Porumbescu ,Nicolae Gane şi al lui Barbu St Delavrancea -ieri, pe 9 martie 2013. Urmează, probabil, celelalte statui -  că mai sunt!

Dar şi mai multe sunt în ţările civilizate din Europa. Doar nu o să pună câte un poliţist lângă fiecare dintre ele, pentru că românii ar năvăli acolo?

Se fură tablouri celebre din muzee

Şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012. Operele sustrase sunt "Tête d'Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait de Meyer de Haan" şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Trei dintre suspecţi - Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru - au fost reţinuţi, dat tablourile nu au fost recuperate.
O fotografie ca asta dă fiori tuturor ţărilor care au mari comori în muzeele lor (şi toate au!). Mai ales că pitecantropii le şi distrug: Radu Dogaru a afirmat într-o interceptare a sa: "Mai bine nu le mai luam. Ar trebui să le ardem". 

Pagubele produse sunt inestimabile.
Vom mai vedea, vreodată, această pictură de Gauguin?

Trei români au furat monede în valoare de 50.000 de euro din telefoane publice britanice

Mai mulţi infractori români au furat monede în valoare de 44.000 de lire sterline din telefoane publice britanice, timp de patru luni.    
Hoţii au spart cabine telefonice în zone rurale din întreaga Mare Britanie, utilizând scule speciale, relatează o filială locală a postului Sky News.    
În intervalul martie - iulie 2012, infractorii au sustras monede în valoare de 43.975 de lire (51.000 de euro), provocând daune de 26.514 (30.700 de euro).    
În total, au fost sparte 316 telefoane publice, iar din 54 au fost furaţi toţi banii. Dar în Marea Britanie mai sunt telefoane publice- să pună câte un poliţist lângă fiecare dintre ele, ca să permită românilor să vină acolo?

Dar nu numai Marea Britanie s-a îngrozit de această perspectivă.

Ţiganii români, o „calamitate imobiliară” în Germania. „Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări”

În urmă cu câteva luni, cartierul Rheinhausen din localitatea germană Duisburg era unul respectabil, însă totul s-a schimbat de când câteva sute de ţigani români şi bulgari au ocupat unul dintre blocuri. Speriaţi de mizerie şi de nivelul de infracţionalitate, germanii au fost nevoiţi să se mute din clădire, lăsând loc imigranţilor care de abia aşteaptă să profite de ajutoarele sociale oferite de guvernul german.

„Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări. Şi copiii, şi adulţii”,  poveştete una dintre locatarele germance care, de teama vecinilor ţigani, şi-a cumpărat chiar un pistol. „Bărbaţii joacă cărţi în faţa apartamentelor lor şi, când au nevoie la toaletă, doar îşi dau jos pantalonii şi fac acolo. Au toalete funcţională, aşa că nu pot înţelege”,  spune femeia.

Primarul oraşului Duisburg spune că ţiganii îşi trimit copiii „în misiuni de furat”.

De când s-au mutat ţiganii români şi bulgari în clădirea din Rheinhausen, a scăzut şi valoarea imobilelor din jur. De exemplu, un apartament, care valora în urmă cu un an 200.000 de lire, a ajuns să fie evaluat la 78.000 de lire sterline, mai scrie „The Daily Mail”. Doamna Halle spune: «Acum un și jumătate, aceasta a fost o zonă normală, dar acum este o mahala. Ne simțim învinși și suntem supărați pe UE». Soții Helle nu se simt în siguranță nici în propria locuință. Au fost scuipați, amenințați, iar mașina le-a fost vandalizată. 

Poţi să-i condamni că nu ne vor în spaţiul Schengen?

Fostul ministru francez de Interne, despre ţigani: O minoritate "foarte criminogenă", de o infracţionalitate "extrem de crudă"

Claude Gueant a declarat, pentru Canal +, că nu trebuie incitate minoritîţi "foarte criminogene", de origine română sau bulgară, sa se stabileasca în Franţa, scrie Le Figaro. 

Fostul ministru Claude Gueant a declarat că nu foloseşte cuvantul "romi" explicând că nu vrea să facă "distrincţii etnice".

"Nu îl folosesc niciodată, am spus întotdeauna persoane de naţionalitate romană şi bulgară, eu nu fac disctincţii etnice. Să aplicam şi noi deciziile justitiei", a adaugat Gueant. "Dar să nu incitam la stabilirea lor în teritoriu. Noi ştim că sunt minorităţi foarte criminogene (care genereaza o crima sau favorizeaza producerea ei - n.r.), de o infracţionalitate extrem de crudă de altfel, deoarece folosesc mult copiii", a argumentat fostul ministru, care a mai spus ca singura soluţie în problema ţiganilor este "să descurajăm venirea acestor persoane şi să le trimitem acasa". (Lucru imposibil dacă am fi în Schengen, nu?)

În paranteză, să notăm că adoptarea denumirii de "romi" pentru ţigani nu a ajutat la îmbunătăţirea imaginii acestora, dar a condus în schimb la diferenţierea ţiganilor români şi bulgari - numiţi cu termen generic "romi" , de ceilalţi ţigani, care trăiesc bine-mersi în celelalte ţări europene sub numele de ţigani ("gitani, zingari, zigeuner, gitanos").

Sit UNESCO ocupat de ţigani, în nordul Franţei. „Persoanele instalate aici tăiau lemne”

"Departamentul a angajat o procedură de expulzare" împotriva ocupanţilor din aproximativ zece caravane, a anunţat o purtatoare de cuvânt a Consiliului General, de care apartine situl protejat.

"Am fost nevoiţi sa depunem această cerere de expulzare din cauza dezagregărilor produse asupra acestui spaţiu natural sensibil. Persoanele instalate aici tăiau lemne. De asemenea, există excremente", a precizat ea.

Păi, ei erau învăţaţi de la noi, unde se taie păduri întregi fără să spună nimeni nimic!

Se fură şi cabluri de cupru, de prin case

Un român  care locuia ilegal în Belgia a murit la spital după ce s-a electrocutat acum ceva timp, la Bruxelles, unde fura cabluri de cuprudintr-un imobil, a anunţat luni postul flamand privat VTM, o informaţie confirmată de Parchetul din Bruxelles, relatează site-ul 7sur7.be. Dar ceilalţi pot continua. 

1 Martie

Mărţişorul

tradiţie în toate teritoriile locuite de traci

Numele , Martis si Mărţişor, sau Marteniţa înseamnă " martie mic"  diminutivul  lui Marte. 

Această tradiție există nu doar în România, Basarabia (Republica Moldova) și Bucovina (Ucraina de sud-vest) ci şi în Bulgaria, Macedonia, nordul Greciei, estul Serbiei,   precum și în Valahia Moravă din  estul Republicii Cehe.

Etnologii  văd această tradiţie ca pe un patrimoniu tracic (substrat comun al acestor țări). 
Într-adevăr, în toată această zonă întinsă, în care se află acum aceste ţări sau regiuni, au locuit în vechime tracii.

 Harta cu arealurile stapanite de triburile geto-dace de pe teritoriul Daciei
întocmită de NICOLAE SABIN DORDEA pe baza documentelor și vestigiilor arheologice.

Sud-estul Europei în secolul II î.Hr.

întocmită de Spiridon Manoliu

E posibil ca acest obicei să fie continuarea unei tradiții ancestrale, ce ar veni chiar din preistorie.
La Schela Cladova, din județul Mehedinți , în vestigiile unei așezări ce datează din mezoliticul timpuriu au fost găsite amulete constituite din pietricele vopsite în alb și roșu și înșirate alternativ formând coliere ce se purtau la gât.
Schela Cladovei este considerată prima așezare umană stabilă din Europa, datând din anii 8000 î.Hr
Se presupune că încă din acele timpuri roșul (culoarea sângelui) semnifica viața , vitalitatea , în timp ce albul era legat de zăpadă, iarnă. Deci colierul ar fi fost legat de ritualuri legate de venirea primăverii. 
Mai târziu, la traci , primăvara exista sărbătoarea zeului Marsyas Silen, zeu al vegetației și gliei roditoare. Apăruse firul răsucit alb-roșu , cu rol de protecție în noul an.
Și la romani Anul Nou se sărbătorea pe 1 Martie (zeul Marte fiind nu doar zeu al războiului, ci și ocrotitor al câmpului și turmelor).

Originea acestei moșteniri  poate  fi găsită, potrivit oamenilor de ştiinţă, în festivalurile de primăvară, de început de an,  care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, fiind preluate de obiceiurile  latine ulterioare- în rândul românilor / moldovenilor, sau slave -la bulgari / macedoneni. 
Tradiții orale, probabil pre-creştine, descriu personaje mitice similare: la bulgari/ macedoneni Baba Marta  și Baba Dochia printre români / moldoveni. Zeul războiului şi al agriculturii Marte, dar şi denumirea Daciei (Dachia,Dochia), ar fi, probabil, la originea acestor nume.

Tradițiile străvechi descrise mai jos variază ușor de la o regiune istorică la alta și sunt aceleași în fiecare regiune, chiar dacă acum ea este împărţită în mai multe ţări moderne (cazul Dobrogei, Macedoniei sau Moldovei istorice). Este evident caracterul unitar al acestei tradiţii în toate regiunile locuite de traci şi atestă continuitatea vieţuirii tracilor (dacilor) pe vechile lor pământuri.

Există şi  legende mai noi, au apărut cu începere din secolul XIX în literatura şcolară sau pentru copii, aceste legende fiind diferite în fiecare țară de astăzi; aceste legende leagă marteniţa / mărţişorul de originile fiecărei națiuni moderne. 
Astfel, legenda bulgară se referă la fondarea primului regatului bulgar în 681, în timp ce legenda românească / moldovenească evocă Roma antică și cucerirea Daciei de către romani.

Oricum, martişorul este un talisman prins la piept și purtat pe toată durata lunii martie, constând dintr-un roșu și un fir alb, la care în zilele noastre se adaugă elemente decorative simbolice, cum ar fi flori, trifoi cu patru foi, coşar (" aducătoare de noroc"),  sau animale, diferite figurine din lemn, ceramică, sticlă sau metal, cu diferite semnificaţii. El ar trebui să fie păstrat până la sfârşitul lunii sau pănă când cel care îl poartă  vede primul pom înflorit, (de ramura căruia se va lega mărţişorul), sau prima barză, sau rândunică, simboluri ale primăverii. În unele zone se spune că mărţişorul se poartă 12 zile, după care el este pus la rădăcina unui pom, iar dacă acea zi e frumoasă va fi de bun augur pentru  vara ce urmează. 

Un obicei derivat din acesta este alegerea unei zile între 1 şi 9 martie ("zilele babei Dochia", perioadă cu vreme capricioasă) şi asocierea aspectului zilei respective cu o prevestire bună sau rea pentru anul următor (în antichitatea etruscă şi romană, probabil şi dacică,  începutul anului era la 1 martie). S-a remarcat asemănarea numelui Dochia cu Dacia. Ar  fi vorba deci despre zilele de  început de an din vechea Dacie ("baba Dochia").

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, boierul Iordache Golescu a menționat în ampla sa lucrare în șapte volume: „Cronica limbii românești” : „Mărțișorul este și luna martie, dar se zice și o ață împletită cu un fir alb și altul roșu ce-l leagă la gâtul, la mâinile copiilor, în luna lui martie, spre pază, spre depărtarea dă orice boală, dă deochiat, dă fermecat” .

(De remarcat că această lucrare nu a fost încă tipărită, fiind păstrată în formă de manuscris. în Biblioteca Academiei Române....)

Poetul George Coșbuc afirma: „Mărţişorul este un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Poporul nostru îl cunoaşte şi îl ţine în mare cinste, şi îl poartă copiii, fetele şi mai rar nevestele şi flăcăii, fiindcă el e crezut ca aducător de frumuseţe şi de iubire” […] „Scopul purtării lui este să-ți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curăție de suflet. Țăranii pun copiilor mărțișoare ca să fie curați ca argintul și să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și cine nu le poartă are să se ofilească. Poporul mai știe că mărțișorul trebuie purtat ca lucru sfânt, nu așa ca podoabă ori ca jucărie.” După trecerea sărbătorii, cu banul de la snur se cumpărau vin roșu, pâine și caș proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă fața albă precum cașul și rumenă precum vinul roșu. Mărțișorul, adică acel snur, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă (calendarul geto-dacilor avea două anotimpuri), căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Snurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se auzea cucul, înfloreau cireșii și veneau păsările călătoare. Atunci, mărțișorul se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să le aducă noroc.

Tradiţii  din zonele amintite:

În primele zile ale lunii martie,  români / moldoveni și bulgari / macedoneni îşi oferă reciproc mărţişoare  /marteniţi  (cel mai adesea, bărbaţii oferă femeilor, dar în unele zone şi femeile oferă mărţişoare bărbaţilor),  formate dintr-un fir roșu și un fir alb împletite împreună și care, uneori, se termină cu ciucuri de lână sau cu păpuși mici de aceeași culoare în Bulgaria (Pijo și Penda), prin ciucuri de diferite forme în  România și Basarabia. În satele din Transilvania, mărţişorul roşu şi alb este atârnat la porţi, la ferestre, la coarnele animalelor, la intrarea în stâna oilor şi la mânerele găleţilor, pentru îndepărtarea spiritelor rele. Ambele culori pot avea mai multe simboluri:

• ·         sănătatea și puterea sângelui, albul unei viață lungi;
• ·         căldura soarelui de primăvară și zăpada de iarnă care se topește;
• ·         lumină și apă, două elemente esențiale pentru viață;
• ·         dragoste (sau prietenie) şi puritate (sau dreptate, sau respect);
• ·         viață și pace ...

Un mărţişor pentru toţi românii!

voyagesenduo com 

CEI TREI MAGI

Gaspar, Melchior și Balthasar

Iată cea mai veche reprezentare a celor trei magi pomeniți de Scriptură, în Evanghelia după Matei. Este un mozaic din anul 548, aflat în basilica San Vitale  din Ravenna.

Se observă cușmele pe care le poartă cei trei magi de la Răsărit, ce urmau steaua pentru a aduce daruri de preț Pruncului Sfânt. Cușmele seamănă izbitor cu cele purtate de nobilii daci în numeroasele sculpturi rămase din antichitatea romană.

Să fi fost , oare, veniți din Tracia?