Mărţişorul
tradiţie în toate teritoriile locuite de traci
Într-adevăr, în toată această zonă întinsă, în care se află acum aceste ţări sau regiuni, au locuit în vechime tracii.
E posibil ca acest obicei să fie continuarea unei tradiții ancestrale, ce ar veni chiar din preistorie.
La Schela Cladova, din județul Mehedinți , în vestigiile unei așezări ce datează din mezoliticul timpuriu au fost găsite amulete constituite din pietricele vopsite în alb și roșu și înșirate alternativ formând coliere ce se purtau la gât.
Schela Cladovei este considerată prima așezare umană stabilă din Europa, datând din anii 8000 î.Hr
Se presupune că încă din acele timpuri roșul (culoarea sângelui) semnifica viața , vitalitatea , în timp ce albul era legat de zăpadă, iarnă. Deci colierul ar fi fost legat de ritualuri legate de venirea primăverii.
Mai târziu, la traci , primăvara exista sărbătoarea zeului Marsyas Silen, zeu al vegetației și gliei roditoare. Apăruse firul răsucit alb-roșu , cu rol de protecție în noul an.
Și la romani Anul Nou se sărbătorea pe 1 Martie (zeul Marte fiind nu doar zeu al războiului, ci și ocrotitor al câmpului și turmelor).
Originea acestei moșteniri poate fi găsită, potrivit oamenilor de ştiinţă, în festivalurile de primăvară, de început de an, care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, fiind preluate de obiceiurile latine ulterioare- în rândul românilor / moldovenilor, sau slave -la bulgari / macedoneni.
Tradiții orale, probabil pre-creştine, descriu personaje mitice similare: la bulgari/ macedoneni Baba Marta și Baba Dochia printre români / moldoveni. Zeul războiului şi al agriculturii Marte, dar şi denumirea Daciei (Dachia,Dochia), ar fi, probabil, la originea acestor nume.
Astfel, legenda bulgară se referă la fondarea primului regatului bulgar în 681, în timp ce legenda românească / moldovenească evocă Roma antică și cucerirea Daciei de către romani.
(De remarcat că această lucrare nu a fost încă tipărită, fiind păstrată în formă de manuscris. în Biblioteca Academiei Române....)
Poetul George Coșbuc afirma: „Mărţişorul este un simbol al
focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Poporul nostru îl cunoaşte şi îl ţine
în mare cinste, şi îl poartă copiii, fetele şi mai rar nevestele şi flăcăii,
fiindcă el e crezut ca aducător de frumuseţe şi de iubire” […] „Scopul purtării
lui este să-ți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu acelaşi rost
cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci
prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai
întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curăție
de suflet. Țăranii pun copiilor mărțișoare ca să fie curați ca argintul și să
nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și
cine nu le poartă are să se ofilească. Poporul mai știe că mărțișorul trebuie
purtat ca lucru sfânt, nu așa ca podoabă ori ca jucărie.” După trecerea sărbătorii,
cu banul de la snur se cumpărau vin roșu, pâine și caș proaspăt pentru ca purtătorii
simbolului de primăvară să aibă fața albă precum cașul și rumenă precum vinul
roșu. Mărțișorul, adică acel snur, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă
(calendarul geto-dacilor avea două anotimpuri), căldură-frig,
fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Snurul era fie legat la mână, fie
purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se auzea cucul, înfloreau
cireșii și veneau păsările călătoare. Atunci, mărțișorul se lega de un
trandafir sau de un pom înflorit, ca să le aducă noroc.
- · sănătatea și puterea sângelui, albul unei viață lungi;
- · căldura soarelui de primăvară și zăpada de iarnă care se topește;
- · lumină și apă, două elemente esențiale pentru viață;
- · dragoste (sau prietenie) şi puritate (sau dreptate, sau respect);
- · viață și pace ...
Un mărţişor pentru toţi românii!
voyagesenduo com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu