Pregatiti-va portofelul

Pe 22.10.2014 scriam:

Dl. Ponta ne avertizează să pregătim portofelele ca să plătim toţi

Ce să plătim?
Aici, în ţară, nu ni s-a spus, dar în Italia, premierul a răspuns unei întrebări privind Roşia Montană:

 ”Ideea este următoarea: nu se va face. Poate că ați câștigat dumneavoastră, dar, nu vreți să vă zic adevărul? Dumneavostră care stați în Italia nu veți avea de suferit”, a precizat domnul Ponta. 

”Nu, eu vreau să vin în România”, a replicat cetățeanul din diaspora.

”Dacă veniți acasă, atunci pregătiți-vă portofelul, pentru că oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da, și, dacă, Doamne ferește, statul român pierde procesul, o sa plătim toți”, a mai spus Victor Ponta.

Este adevărat că în ultima vreme nu se mai vorbeşte nimic despre Roşia Montană.  După îndelungi şi ample proteste din partea populaţiei, proiectul a fost reanalizat şi considerat complet păgubos pentru România, din toate punctele de vedere. 

Premierul Ponta afirmase la vremea respectivă că firma Gold Corporaţion va cere daune imense statului român, avansând chiar şi suma. Nu ştim pe ce bază ajunsese la acea concluzie, pentru că firma respectivă a anunţat apoi că nu va da în judecată statul român. Credeam că lucrurile au rămas aşa. nimeni nu ne-a mai anunţat nimic. 
Mai degrabă am văzut mereu ştiri despre procesul lui Oscar Pistorius - un proces care, totuţi, nu ne priveşte deloc.

Un lider politic afirma recent că  "nu îţi poţi bate joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu". (Klaus Iohannis, pe 6 august 2014)

Iar acum, aflăm pe această cale indirectă că există un proces împotriva statului român şi pe care, din nou, premierul se aşteaptă să-l piardă şi să plătească sume mari ca despăgubire, pe care ar urma să o plătim "noi toţi".

Dar de ce să pierdem, dacă e vorba de fapt despre o măreaţă escrocherie?

Păi, ce aţi spune dumneavoastră dacă aţi fi judecător şi vi s-ar spune că proiectul e atât de nefavorabil deţinătorului resursei încât e vorba despre o escrocherie? 

Cred că în primul rând aţi întreba dacă s-a făcut o anchetă judiciară , dacă s-au identificat vinovaţii pentru ajungerea în acestă situaţie şi ce pedepse au primit aceştia.  Pentru că cineva trebuie să fie de vină pentru cedarea pe gratis a resurselor noastre şi pentru avizarea unor proiecte total periculoase şi neprofitabile pentru statul român.

Dacă la noi nimeni nu anchetează măcar  acest caz , ce poate să creadă judecătorul? 

Dar dl. Ponta a mai spus ceva, cu acelaşi prilej:

”Știți ce se întâmplă, vedeți...în România se exploatează peste tot. Doar la Roșia nu". 

Da, aşa este, doar că la noi nu se vorbeşte deloc despre asta. 

Noi nu avem doar rezervele de aur de la Roşia Montană, le mai avem şi pe cele de la Certej şi din alte locuri, toate acestea fiind deja date unor companii străine.

Cu ce profit pentru statul român?

Am aflat din presă că Eldorado Gold a cumpărat  în februarie 2012 European Goldfields, care avea concesiunea de la Certej, cu 2,4 miliarde de dolari. Dar noi am dat totul  pe gratis! Iar redevențele (adică ceea ce revine statului român) ar fi în procentul ridicol de 4% (nici cât un bacșiș!)

Cât a plătit Frank Timiş pentru această concesiune? Nu ni s-a spus, dar probabil că ceva de genul...nimic! (Cel puţin nu ştim să se fi plătit ceva). 

Adică am pierdut deja 2,4 miliarde de dolari!
Mai pierdem şi 2670 de hectare din teritoriul nostru, care urmează să fie devastate şi distruse definitiv prin  exploatarea de suprafaţă de la Certej!

Ce rezerve de aur şi argint am avut la Certej- şi nu le mai avem?

Tabelul  următor rezumă rezervele minerale ca data de 31 decembrie 2013, conform datelor publicate de firma Eldorado Gold..

Resurse - categorii	mii de tone	Aur     g/t	Aur Uncii x 1,000	Argint    g/t	Argint Uncii x 1,000
Dovedite	20.441	1,91	1.255	10	6.283
Probabile	26.543	1,41	1.203	12	9.967
D+P (total)	46.984	1,63	2.458 76,6 t	11	16.250 516,8 t

Lucrările pentru drumul de acces la viitoarea mină deschisă (în aer liber, realizată prin dinamitări) au început deja, fără autorizaţie de construire! (conform Mining Watch).

Reprezentanţii Mining Watch au sesizat Inspectoratul de Stat pentru construcţii că SC Deva Gold SA, subsidiară a Eldorado Gold lucrează la platforme industriale şi la un depozit de carote şi alte lucrări fără a avea autorizaţie de construire - pe "romaniacurata" putând fi văzut acest răspuns al Primăriei din Certej (alăturat) .

Pe acelaşi site se spune că mina de suprafaţă cu cianuri de la Certej a demarat fără a ţine cont de avize de mediu, de garanţii financiare în caz de accident şi fără a angaja efective notabile de localnici. 

Mai mult, o cincime din proiectul minier este într-o zonă protejată , sit Natura 2000, unde ar fi de neconceput să se facă iazuri de decantare sau cariere de suprafaţă. 

Şi dacă totuşi statul român a încasat ceva din această înstrăinare de mii  de hectare de pământ aurifer , ce a făcut pentru locuitorii din zonă? Probabil- nimic, pentru că premierul ne spune că locuitorii de acolo nu au unde să muncească altundeva decât la exploatările (altora) cu cianuri. 

Iată ce ne spune domnul premier despre cetăţenii din Roşia Montană:

"oamenii care nu mai lucrează acolo vor fi în șomaj, sigur că da",

Adică de zeci de ani statul român nu a putut crea condiţii pentru alte forme de activitate economică, în afara lucrului (ipotetic) la minele cu cianuri.

Dar activitatea la minele cu cianuri se termină repede, pentru că dinamita distruge repede munţii. 

Ce se va alege de oamenii din acele zone DUPĂ ACEEA? Ei vor fi tot "şomeri, sigur că da", numai că nu vor mai avea cele  2670 de hectare de păduri şi de munţi frumoşi, unde ar putea să se dezvolte  de exemplu turismul sau pur şi simplu să se crească vite, ori să se demareze producţia de de mobilă sau orice alt gen de activitate.  Ei nu vor mai avea nici aurul şi argintul pe care să le exploateze mai târziu în folosul lor şi al copiilor lor. Vor avea în schimb natura distrusă şi riscul ca lacul de deşeuri să se reverse îtr-o noapte peste casele în care dorm familiile lor - aşa cum s-a mai întâmplat anterior, tot la Certej! Și cum s-a întâmplat în Canada, unde s-a rupt digul unui lac de decantare proiectat de aceeași firmă care face și proiectul de la Roșia Montană. Pagubele pentru mediu au fost uriașe în Canada, deși- din fericire- acolo nu erau cianuri- erau însă alte produse toxice.

Iar Gabriel Resources - Gold Corporation mai deţine şi alte concesiuni aurifere în România, cum ar fi cea de la Bucium.
Bucium se află la aproximativ 5 km sud-est de Roşia Montană, cele două exploatări urmând a fi margine la margine, ocupând  amândouă suprafeţe foarte mari.  În continuare, la 15 km spre sud-est, se află proiectata exploatare de la Tarniţa, după cum se poate vedea pe harta alăturată, publicată pe site-ul societăţii. La vest de Frasin se găseşte zăcământul de aur şi argint de la Rodu. Licenţa primită de RMGC se întinde pe o suprafaţă de circa 2325 hectare.
După cum se poate vedea pe hartă, Roşia Montană e doar o parte din marea zonă auriferă concesionată (dată).
80,69% ar fi e deţinut de RMGC, Minvest ar mai avea 19,31%?
Nici un cuvânt pe site-ul Gabrielresources despre vreun proces. Să le dăm noi vreo ideie?
Încercând să plasăm schiţa publicată de Rabriel Resources pe harta României, vedem că zona implicată şi pentru care se înţelege că s-a primit concesiunea este uriaşă, întinzându-se de la Roşia Montană şi până la Zlatna şi la Rezervaţia naturală Cheile Caprei şi la Almaşu Mare - Glod.

În concluzie, ce am înţeles din spusele premierului nostru?

1. Că cei de la Gold Corporation vor putea aduce ca argument în instanţă faptul că în alte locuri din România exploatarea aurului cu cianuri merge înainte bine-merci, chiar şi fără autorizaţii sau avize, în timp ce doar ei, Gold Corporation au fost opriţi să scoată faimosul aliaj de aur şi argint obţinut prin cianurare. (După cum ştim, ei nu extrag aur şi argint, ci un aliaj de aur şi argint în proporţii variabile, care ar urma să fie rafinat în altă ţară, pentru că la noi rafinăriile s-au distrus). 

Adică dacă la alţii le dăm pe gratis, de ce să nu le dăm şi lor? Şi dacă alţii vor exploata tot cu cianuri, de ce nu şi ei? Dacă permitem aruncarea munţilor în aer, de ce să nu-i arunce şi ei în aer pe cei cinci de la Roşia Montană? Şi pe cei care mai sunt la Bucium Tarniţa şi Rodu?( Câţi munţi ar vrea ei să ne arunce în aer în total?) Dacă la noi nu se respectă directivele UE referitoare la cianuri, de ce doar ei să le respecte? Dacă noi dăm pe gratis mii de hectare şi altora, ca să le distrugă definitiv, de ce nu şi lor? 
Întreb şi eu: Cine e de vină pentru asta?

2. Că cei de la Gold Corporaţion vor putea folosi în instanţă chiar afirmaţiile premierului nostru, care a vorbit în repetate rânduri ca de ceva aproape sigur despre despăgubirile uriaşe ce ar trebui să fie plătite companiei. (Deşi din datele publicate de către Gold Corporation nu reieşea de loc că ar fi cheltuit sume atât de mari pentru proiect. Sau or fi avut şi alte cheltuieli, neînscrise în contabilitate?)

3. Faptul că nici o acţiune în justiţie nu a fost demarată de autoritățile române contra reprezentanţilor statului român care se fac vinovaţi ar fi un argument că totul e în regulă, nu? 

4. Ne aşteaptă vremuri grele (nu pe toţi, doar pe cei care nu au portofelul bine umplut). 

Iar de vină va fi doar cetăţeanul acela necunoscut, din Italia , care "se pare că a câştigat" . (Doar în aparenţă, nu?)

************************************************************************************************************************************

Update 22.07.2015
Din păcate articolul scris în 2014 devine extrem de actual. Despăgubirile pe care domnul Ponta le anunță de multă vreme ca pe ceva sigur, încă de pe vremea când era contrazis de compania Gold Corporation, acum vor fi într-adevăr cerute. În condițiile în care prețul aurului a scăzut, suma cerută ar depăși valoarea redevențelor insignifiante care fuseseră promise statului român în cazul punerii în operă a exploatării Roșia Montană.
În schimb, trece „neobservată” exploatarea de la Certej!
Toate aceste proiecte plutesc într-o mare ceață (pentru noi). Nu cred că locuitorii de acolo știu că peste ei urmează să vină această pacoste- mai precis, până unde se va întinde ea.
Am auzit comentatori la tv care se îngrijorau de faptul că nu știm ce să facem cu aurul extras, pentru că Banca Națională nu vrea să-l cumpere. Stați liniștiți, Banca Națională nu va fi în situația de a cumpăra lingourile produse de Gold Corporation la Certej sau la Roșia Montană, pentru că acelea NU VOR FI LINGOURI DE AUR ȘI LINGOURI DE ARGINT, ci vor fi lingouri de amestec (în proporții variabile) de aur cu argint, adică o materie primă pentru rafinării din străinătate. Iar costurile rafinării în străinătate a acestor lingouri nu au fost menționate nicăieri în documentația prezentată de Gold Corporation. Nici ai noștri nu au întrebat.
Nimeni nu vorbește, de asemenea, despre pierderea ireparabilă a unor mari suprafețe de teren din patrimoniul țării.

Cam cât ar valora un hectar de teren agricol?

Hectarul de pământ este un activ cu perioadă de funcționare infinită (dacă bineînțeles nu îl compromitem noi cu lacuri de cianuri și alte chimicale ).

Să considerăm măcar recoltele pe durata a 100 de ani (cum am văzut un calcul) 

100 de ani par o peroadă lungă, dar nu e chiar așa. E vorba despre copiii și nepoții  celor de acum.

Cultura pe 1ha	Producție /ha	Preț/kg recoltă	Venit/100 ani
cartofi	25 000 kg/an	0,5 €/kg	1.250.000 €
tutun	1500 kg foi tutun/an (pentru 1,5 milioane țigări)	0,1€/țigară	15 000 000 €
afine	1.500-2.000 kg/hectar în anii 3÷7 8.000-12.000 kg/hectar în anii 7÷90	2 €/kg	Min.1.673.600€ (se obțin și fonduri europene pt.înființare)

La aceste venituri se adaugă beneficiile pentru mediu: aer curat, păstrarea microclimatului, ferirea de inundații și de alunecări de teren, hrană sănătoasă, păstrarea vetrelor strămășești, ale vestigiilor istorice, ale bisericilor și mormintelor. Posibilitarea de dezvoltare a turismului rural. (Am văzut ce s-a întâmplat în zone în care lacurile de depozitare a nămolului toxic au înecat localități și biserici, morminte ).

Evreii, care se pricep cel mai bine la afaceri, au cumpărat masiv terenuri în România. Pentru că ei vor să aibă copii și nepoți bogați, să aibă valori sigure, a căror valoare nu piere niciodată.

Dar și părinții și străbunii noștri au știut acest lucru. De aceea au apărat acest pământ cu sângele lor, generații după generații.

Iar noi să-l distrugem sau să-l dăm pe nimic?
Reamintim că RMGC are concesiune pe 2325 hectare
Înmulțiți cu cifrele din tabel pentru a afla cât pierde România!

************************************************************************************************************************************

Update 25.07.2015

”Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice”, se  arată în răspunsul comisarului pentru Comerț al UE, citat de Mining Watch România, cu prilejul hotărârii autorităților din Galicia de a opri exploatarea aurului de către societatea Edgewater.

 Gabriel Resources ar avea șanse reale să obțină despăgubiri de la statul român în cazul unui arbitraj internațional doar în două situații: 

1) fie apelează la o casă de avocatură care nu va apăra corect poziția României,

2) fie decidenții politici autohtoni eliberează între timp avize favorabile companiei în mod abuziv sau schimbă legislația în așa fel încât să fie favorabilă companiilor miniere (făcând ca statul român să fie obligat să elibereze avizele pe baza legislației modificate).

Cel mai mare pericol rămâne, în principal, pe modificarea legilor în România (în sensul favorizării companiilor, legi cu dedicație) - am citit undeva pe net..... .

autostrada francofoniei

Cică suntem francofoni, ca dovadă însuși domnia sa Primul Ministru al României a ales să vorbească în franțuzește la recepția organizată de Ziua Franței, la Ambasada Franței din București.

Doar că ar fi fost bine dacă ar fi dat mai înainte spre corectare scurtul text al alocuțiunii. Nu de alta, dar „autostradă” nu se cheamă în franțuzește „autostrade”, ci „autoroute”. După cum nici furculița nu se cheamă „furculision”-cum credea Coana Chirița din Bârzoieni -ci fourchette....
Ce or fi înțeles francezii, nu se știe. Poate că au înțeles că vom face ceva ce nu există încă (autostrade în franceză), dar nu și ceea ce trebuie: (l' Autoroute).

Lohengrin și Iohannis

Armura încrederii absolute

Asa se petreceau lucrurile în sec. XV

În opera Lohengrin, de Richard Wagner, o tânără ducesă medievală e acuzată pe nedrept de uciderea fratelui ei. Ea cere ca onoarea ei să fie apărată de un cavaler, considerându-se că voința divină se va manifesta de partea celui care apără o cauză dreaptă.

Rugăciunea Elsei este ascultată și își face apariția un cavaler necunoscut, care declară că va lupta în numele ei cu cel care o acuza pe nedrept, dacă ea are încredere în el.

Tânăra își pune fără ezitare soarta în mâinile lui. Deși îl vede pentru prima dată, îi acceptă cererea în căsătorie. Dacă va pierde, vor pieri amândoi.

Cavalerul pare să aibă puteri supranaturale. El il învinge fără efort pe calomniator . Pune o singură condiție: ca tânăra să-și mențină încrederea necondiționată și  niciodată să nu-i ceară să-și spună numele sau originea. Elsa acceptă fără ezitare: cavalerul providențial a apărut ca urmare a rugăciunilor ei fierbinți, i-a salvat viața în luptă dreaptă și o sprijină să acceadă la tron. Nu poate fi decât un trimis divin.  Locuitorii Brabantului (unde se petrece acțiunea) au de asemenea încredere deplină în cavaler, deși nu știu nimic despre el, și îi propun să conducă oastea lor.

În scurtă vreme însă intriganții strecoară îndoiala în sufletul tinerei : nu cumva misteriosul cavaler ascunde secrete rușinoase, nu cumva a făptuit o crimă, de nu vrea să-și povestească trecutul?

Încrederea tinerei soții se clatină și ea îi cere iubitului să-și spună numele.

Dar puterea cavalerului era dată tocmai de încrederea celor din jurul său. Câtă vreme avea încrederea alesei lui simbolice și a locuitorilor ținutului, era de neînvins. Dacă această încredere s-a dus, puterile cavalerului misterios au dispărut și ele, așa că acesta e silit să plece pentru totdeauna.  

Nu știu de ce, dar găsesc unele asemănări între această legendă medievală și președintele nostru Klaus Iohannis.

La fel ca Lohengrin, Klaus Iohannis a câștigat lupta cu adversarul său datorită încrederii necondiționate investite în el. Nu știam mai nimic despre el, dar i-am acordat încredere, iar această încredere l-a făcut invincibil.

După alegeri, a fost de ajuns să ceară ceva (pe plan politic, desigur) ca să obțină.

Pentru că încrederea de care se bucura forma o platoșă impenetrabilă.

Numai că, la un moment dat, în platoșă a apărut o fisură. Președintele a fost acuzat că face jocul unei firme străine în detrimentul  intereselor României.

Președintele a negat vehement, dar în mass media suspiciunile au continuat, apărând diferite argumente care îndreptățeau bănuielile.

Veștile circulă repede, ajungând și în presa din Germania.

Un ziarist de la Deutsche Welle a notat  că „președintele a fost prins pe picior greșit când a părut să protejeze operațiunile îndoielnice ale companiei austriece Schweighofer Holzindustrie în domeniul exportului de lemn tăiat în România”. Concluzia autorului este că în aceste împrejurări, președintele României este obligat să explice mai bine ce a vrut sau să-și revizuiască poziția. 

Asta, pentru că e evident că reputația președintelui trebuie să fie menținută nepătată.

  

Platoșa e străpunsă și asta s-a văzut imediat în...comportamentul adversarului său politic, premierul Victor Ponta, și al purtătorului de cuvânt al.partidului de guvernământ.

Primul ministru, care până atunci părea grijuliu să mențină relații bune cu noul președinte, a ales brusc să îl ignore în mod public.

Adică a plecat într-o vizită de lucru în patru țări arabe, având întâlniri la cel mai înalt nivel și încheind protocoale inclusiv în domeniul Afacerilor externe- care ar fi domeniul clar al președintelui. A criticat UE pentru politica față de imigranții veniți pe mare.  A inițiat vânzarea companiei Tarom și a aeroportului Otopeni și alte proiecte-nenominalizate. (În paranteză fie spus,  a avea un aeroport care să asigure legăturile aeriene ale capitalei și a avea o companie aeriană proprie cred că sunt lucruri elementare pentru orice stat independent, fie el și „în curs de dezvoltare”. Dar țara noastră din ce categorie o mai fi făcând parte?). Despre toate acestea l-a înștiințat pe președinte abia la întoarcere și fără prea multe detalii – din câte am înțeles.

Președintele și-a exprimat public nemulțumirea că că nu a fost consultat, că politica externă se face fără el. Și că faimosul „card de sănătate” se dovedește un fiasco.

Nemulțumirea prezidențială nu a mai avut însă efectul „magic” de altă dată.

Președintele a fost „plesnit peste față” , fără menajamente, prin gura purtătorului de cuvânt al partidului de guvernământ:

„Vreau să cred că iritarea de astăzi a președintelui Iohannis nu este rezultatul lobby-ului celor care nu mai pot fura bani ca urmare a introducerii cardului de Sănătate. Așa cum vreau să cred că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului”, se arată în comunicatul PSD.

Cu alte cuvinte, nu spun, dar zic!

Mesajul e clar.

I se spune în față președintelui că nu mai e cavalerul nepătat , că nu mai are armura intangibilă a încrederii absolute. Că poate fi bănuit de fapte grave de corupție (dă de înțeles purtătorul de cuvânt, în numele marelui partid de guvernământ, care „nu vrea să creadă”, dar ...) .

Iar după această palmă răsunătoare, hai să tăcem, (spune premierul), să nu ajungem iarăși la invectivele publice reciproce de pe timpul precedentului președinte.

Cât despre atribuțiile fiecăruia... "Mi se mai intamplă să merg de capul meu și pe la Strasbourg și pe la Bruxelles” – a spus premierul liniștit. Adică- nici o grijă că o să mai fac vizite de felul ăsta și pe viitor, fără să mă consult cu președintele. Adicătălea și la Consiliul Europei și la Consiliul European ? Nu se știe încă, dar ne va spune la întoarcere.  

După umila mea părere, ziaristul de la Deutsche Welle avea dreptate: președintele nostru ar trebui să-și remedieze de urgență armura de încredere primită de la  popor. Și pentru asta o simplă declarație nu ajunge. Se cer acțiuni hotărâte pentru dovedirea contrariului afirmațiilor acuzatoare. Și asta de urgență, pentru că iată:

Peste 800 de persoane participă, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la un miting de protest faţă de defrişarea pădurilor, scandând "Romsilva, hoţie, cu Holzindustrie în cărdăşie” sau "Moţii se luptă cu hoţii” şi criticându-l pe preşedintele Klaus Iohannis pentru că a trimis Codul Silvic spre reexaminare în Parlament. Participanţii au blocat complet traficul rutier pe Bulevardul 21 Decembrie şi în Piaţa Mărăşti.

În același timp, Proiectul Codului Silvic, aflat în Parlament spre reexaminare la cererea preşedintelui Iohannis, va fi marţi în dezbaterea comisiei din Camera Deputaţilor, iar „PSD îşi menţine poziţia de a adopta un Cod care să prevină şi sancţioneze defrişările ilegale şi monopolul”, spune liderul PSD, premierul Victor Ponta, apărătorul pădurilor. 

**********************************************************************************************

Update 14.05.2015

Președintele nostru a fost din nou învinuit fățiș de legături cu firmele care distrug pădurile României. 

Desigur, este vorba despre învinuiri grave, care nu pot fi lăsate să-și facă efectul în conștiința publică fără reacție. Cum o simplă dezmințire nu e suficient de convingătoare, președintele a ales să solicite o anchetă oficială din partea unui organism considerat independent și de asemenea considerat ca având mijloacele cele mai ample pentru efectuarea unei astfel de expertize: SRI.

O soluție ce constituie o premieră la noi: președintele solicită serviciului de informații să certifice faptul că nu a avut nici o legătură vinovată cu firmele de exploatare a lemnului .

Mi s-ar părea și mai interesant dacă președintele ar solicita SRI să efectueze o anchetă amplă asupra  TUTUROR FACTORILOR  implicați în distrugerea fără precedent a pădurilor noastre, aflate acum pe cale de dispariție. O anchetă a DNA privind corupția din acest domeniu ar fi de asemenea de dorit.

Iar în privința legislației în domeniu, exemplul șărilor europene care au păduri ar trebui să fie avut în vedere. 

Starea bugetară a națiunii

Încerc să înțeleg:

Dl Prim ministru ne-a explicat bugetul pe 2013.

PIB calculat la aproape 140 miliarde euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro.(presa)
Păi, nu prea înțeleg   :

  49/46  =  1,0652, adică vom avea cheltuieli mai mari cu 6,52% mai mari decât veniturile
Din datele prezentate, joi, de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB. Și restul de 4,37% de unde vor fi? Ni-i dă UE, sau cum?
Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro.
Să înțeleg că se preconizează o creștere a PIB cu 5,6% ? Păi s-a spus că s-a calculat o creștere de 1,8% ! Ce să înțelegem?

Să vedem ce spune despre noi CIA World Factbook:
Produs Interior Brut (PIB) - 
Indice de creştere reală (ţinând cont şi de rata inflaţiei) (%)

Ţara 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România -4,8 2,2 4,8 4,5 4,9 8,1 4,1 7,7 6 7,1 -7,1 -1,3 2,5

Guvernul arată astfel că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista "stabilitate, credibilitate și consecvență". Adică nu se știe sigur! Păi, în 2008 am avut creştere de 7,1%, anulată de scăderea din 2009 , apoi scădere de 1,3 % şi creştere de 2,5%, deci în 2011 eram cu 1,2% peste nivelul din 2008. Cât o fi  fost scăderea în 2012, dacă acum doar încercăm să  ajungem iar la nivelul din 2008?

Guvernul va aloca 17,5 miliarde euro pentru asigurări și asistență socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educație și cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură și dezvoltare rurală, 2.7 miliarde euro pentru ordine publică și siguranță natională, 2 miliarde euro pentru administrație publică centrală și locală, 1,5 miliarde euro pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecția mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.
17,5+6,2+4,9+4,4+3,8+2,7+2+1,5+1+1+5=50 miliarde până aici.
Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii (bugetare) va necesita 10,2 miliarde euro. Total, 21,3 miliarde euro.
Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri și servicii (7,6 miliarde euro), asistența socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenții (1,1 miliarde euro), contribuția României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri și cheltuieli (2,9 miliarde euro).

(7,8-2,5) +7,6+4,4+2,5+1,1+1,4+2,9=25,2 miliarde euro.

Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având în acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI și Uniunea Europeană.

Să adunăm până aici: 50+21,3+25,2 +14,4=110,9 miliarde euro. Dar restul de 29,1 miliarde euro până la cei 140 miliarde euro preconizați pentru 2013? Pentru ce vor fi cheltuiți ei?

Guvernul arată astfel că România are o datorie de 34,7% din PIB. Cum am putea plăti această datorie, dacă nu avem creștere economică? Chiar dacă nu mai împrumutăm nimic, datoria tot crește cu dobânzile. Deci vom fi din ce în ce mai împovărați cu plata datoriilor. Am văzut că FMI dă împrumuturi cu dobândă 0 pentru țările sărace. Noi nu suntem săraci?

La acestea se adaugă costuri totale de 14 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datorii ale autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datorii în sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).

În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean.

 La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia.

 2300/7000= 0,328,   deci statul ia 32,8% din ce produce fiecare român dar îi restituie 35% pentru sănătate și educație.

Păi s-a spus că sunt alocați  6,2 miliarde euro pentru sănătate, și  4,4 miliarde euro pentru educație și cercetare. Adică 10,6 miliarde în total. 10,6/132,6= 0,08, adică 8%. Unde sunt restul de bani până la 35%?? 

PIB va fi 132,6 miliarde euro.132,6/7000=18,94 milioane de cetățeni. Doar atâția am rămas?

Mult mai mult se plătește pentru pentru asigurări și asistență socială: 17,5 miliarde euro

17,5/132,6=0,132. Deci fiecare român plătește 923,8 euro pentru asigurări și asistență socială.

Ce înseamnă acest lucru? Sumele de bani ce se dau celor care nu au loc de muncă.

Dl Ponta spune "plătim pensii mărite cu 4% "- ei bine, asta chiar nu e adevărat! Pensiile au fost practic reduse în fiecare an prin neindexarea lor cu rata inflației. Din 2009 valoarea punctului de pensie nu a mai fost actualizată, Între timp puterea de cumpărare a scăzut cu inflația.

Inflația a fost: în 2010 de 6,09%, în 2011 de 5,79%, în 2012 se pare că va fi 5%, iar în 2013...încă nu știm, dar putem presupune că va fi tot circa 5%.
În tot acest timp, punctul de pensie, după care se calculează pensiile, a rămas la aceeași valoare (din 2009 până la sfârșitul anului 2012) : 732,8 lei.
Din cauza inflației, însă, valoarea reală a puterii de cumpărare a punctului de pensie s-a redus de la an la an proporțional cu rata inflației. Pentru că nu au fost indexări, reducerea din fiecare an s-a adăugat la reducerea din anul precedent.
La ora actuală, cei 732,8 lei  mai au o putere de cumpărare de numai 581,44 lei din 2009. Prin urmare, pensiile au fost reduse cu 20,6% față de anul 2009 ! Dacă se va face o actualizare parțială de 4%, cum s-a anunțat, asta înseană că pensiile tot vor rămâne reduse cu 16,6% față de 2009, deci nici vorbă de pensii mărite! E vorba că , pe lângă banii reținuți ilegal pencru CAS și care se vor restitui în urma hotărârii judecătorești (fără a se actualiza, însă nici acele sume cu rata inflației!), pensiile au fost practic scăzute lună de lună prin scăderea puterii de cumpărare a leului. Sigur, nu doar pensiile au scăzut, ci și salariile , dar salariile pot fi crescute de la caz la caz prin negocieri salariale, prin schimbarea locului de muncă ș.a.m.d. Pensionarii nu au , însă, aceste posibilități. Ei au cotizat zeci de ani , adică au plătit din banii lor în fiecare lună pentru a avea din ce trăi la bătrânețe. Acum, însă, pensionarii sunt priviți ca un fel de cerșetori cărora li se mai "scapă" din când în când ceva bani. Există o lege care prevede actualizarea pensiilor cu rata inflației, dar ea nu se aplică! Prin așa-numita mărire cu 4% de fapt se restituie pensionarilor o parte din banii ce li se cuveneau în anul 2010 (când li s-a luat 6,09% prin inflație). Între timp, o parte dintre pensionari au murit. Numărul pensionarilor s-a redus cu peste 2%. (Probabil că foarte mulți au murit din pricina mizeriei în care  sunt siliți să trăiască, doar așa se explică scăderea numărului de pensionari). Banii care li se cuveneau acestora se împart celor care rămân, deci de la stat se mai dau doar 2% pentru așa-zisa mărire.

Dar când se vor restitui ceilalți bani care li se cuvin pensionarilor de drept și prin lege?

Când se vor restitui cei 2,09% diferență de primit pe anul 2010, cei 5,79% cuveniți pe 2011 și cei 5,7% cuveniți pe 2012? Pentru taxe locale au știut să calculeze actualizarea cu 16%pe perioada 2010-2012, dar pensionarilor li se spune că li se măresc pensiile dacă li se actualizează pensia cu doar 4%, adică li se iau de fapt 12%?? Iar față de 2009 de fapt s-au luat în total 20,6%!

O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetățean este paguba generată de datoriile istorice.

Nu-mi aduc aminte să mă fi îndatorat cu acești bani. Cine i-a luat în numele meu? Și unde sunt ei? Adică fiecare român trebuie să plătească 3200 de euro- pentru ce? Dacă o familie are doi părinți, trei copii și trei bunici, să zicem, cu toții au de plătit 25600 de euro! Aproape cât o garsonieră! De unde să plătească ei acești bani?  
"175 euro este beneficiul per cetățean al măsurilor noi introduse prin proiectul de buget", susţine Guvernul. Unde este acest beneficiu? Adică ni s-a pus în cârcă o datorie de 3200 de euro și primim din ei 175 de euro, sau cum?

Aflu din presa străină că România a încheiat în mai 2009 cu FMI și UE acorduri pentru împrumutarea a 20 de miliarde de euro, în schimbul unei reduceri drastice a cheltuielilor publice, iar în martie 2011 a semnat un nou acord pe doi ani pentru un împrumut de 5 miliarde de euro, care să nu fie utilizați decât în caz de urgență.
http://www.lesechos.fr/economie-politique/monde/actu/afp-00490489-roumanie-croissance-de-1-8-et-deficit-sous-les-2-en-2013-527439.php

Cam în ce fel se presupune că se vor plăti aceste sume, care pentru noi sunt exorbitante?25 000 000 000/18 940 000 cetățeni= 1320 euro/cetățean (bărbat, femeie, copil).Ei trebuie plătiți cu dobânzi mai mari decât primim noi de la bănci.  Ce s-a făcut cu acești bani?

"S-a terminat perioada electorală și lucrurile care s-au spus în 2012 nu pot să rămână așa"  -spuse dl. Ponta la televizor.  Cum adică?? Păi noi credeam că, tocmai, ceea ce spune un om serios, un om cinstit, rămâne așa!  Altfel, de ce să mai ascultăm ce spune acel om politic?