Aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale lui Constantin Brâncuşi
Se vorbeşte acum mereu despre aducerea în ţară a osemintelor
lui Brâncuşi.
Nimeni nu vorbeşte, însă, despre felul în care va arăta
mormântul său aici, pentru că la televizor am văzut un mormânt sărăcăcios, pe
care familia modestă nu a realizat vreun monument funerar şi nici nu ar avea
cine să se îngrijească de mormânt, din partea familiei. Autorităţile nu au dat
publicităţii nimic despre asta.
Sculptorul român se stabilise la Paris. El a fost cel care a introdus
abstracţia în arta sculpturii . În opoziţie cu sculptorii timpului, el a vrut
să epureze materia şi să creeze opere care să sintetizeze ideile .
Constantin Brâncusi a trăit şi a lucrat între 1925 şi 1957 în
atelierul său, situat în fundătura Ronsin, în al XV-lea arondisment din Paris. Atelierul
original nu mai există, dar el a fost reconstituit aproape de centrul Georges Pompidou,
după ce autorităţile comuniste ale vremii respinseseră donaţia pe care o făcuse
sculptorul către statul român.
Autorităţile din acea vreme nu au ştiut să preţuiască arta
modernă. Dar acum, după atâta amar de vreme de când Brâncuşi a fost recunoscut
ca fiind părintele sculpturii moderne, ştiu autorităţile române să-l
preţuiască?
Operele lui nu prea mai sunt în patrimoniul naţional. Dar
cele câteva, care mai sunt, sunt puse în valoare şi protejate cum trebuie? Aş
putea da un exemplu de lucrare timpurie a marelui sculptor care stă şi acum în
casa scării unei instituţii, fără minime amenajări de protecţie şi de punere în
valoare.
Mormântul lui Constantin Brâncuşi din cimitirul Montparnasse, Paris
Constantin Brâncusi a murit pe 16 martie 1957 şi a fost
îngropat în cimitirul Montparnasse din Paris, în divizia a 18-ea a acestuia.
În mormântul lui odihnesc, de asemenea, pictorii
români Alexandru
Istrati (1915-1991) şi Natalia
Dumitrescu (1915-1997).
Ce se va întâmpla, în viziunea Guvernului nostru, cu rămăşiţele lor pământeşti?
Vor fi aduse şi ele în ţară, sau cum?
Sărutul lui Brâncuşi aflat în cimitirul Montparnasse
Tatiana Raşevskaia |
Cimitirul Montparnasse se găseşte şi în posesia uneia dintre
operele sale, faimoasa lucrare „Sărut” (realizată în anul 1911, probabil prima
din seria de lucrări cu acest nume) , comandată pentru monumentul funerar al
unei tinere rusoaice, Tatiana Raşevskaia, care se
sinucisese din dragoste. Lucrarea se află şi acum la mormântul tinerei
rusoaice, aflat în divizia 22 a cimitirului. Lucrarea stă de 100 de ani în aer liber, pradă
agenţilor atmosferici. Are de gând Guvernul nostru să facă ceva în această
privinţă?
Mai există moştenitori ai Tatianei Raşevskaia,
sau – poate – lucrarea (sau măcar o copie a ei) ar putea sta la căpătâiul
sculptorului nostru?
Brâncuşi ne-a dăruit unul dintre cele mai importante ansambluri sculpturale din lume
În 1935, Liga naţională a femeilor din Gorj, care dorea să
ridice un monument eroilor patriei căzuţi în timpul primului război mondial,
i-a comandat un ansamblu monumental. El a fost realizat între anii 1937şi 1938,
la Târgu-Jiu ; ansamblul, ce cuprinde Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana
Recunoştinţei Fără Sfârşit (acesta e titlul dat de autor), este destinat să
evoce, pe parcursul unui traiect ritual, momentele esenţiale ale vieţii.
Acest ansamblu a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO
în 1991.
Iar acum, o oarecare persoană poate să-şi permită să danseze pe Masa Tăcerii îmbrăcată sumar?? O altă persoană, ce se pare că activează în showbiz, îşi permite să facă fotografii cu aluzii indecente cu monumentul închinat eroilor patriei? Lângă ansamblul monumental s-a edificat un foarte vizibil wc public.....
Este ansamblul onorat atât pentru valoarea artistică uriaşă, dar şi pentru semnificaţia sa pioasă?
Update 15.08.2013
Un comentariu:
Sa plangem atunci cand ne amintim de Brancusi...Sa ne prosternam in fata imaginii sale...Sa cadem in genunci la mmormantul sau...Privind actuala lipsa de sensibilitate, oare ce cuvinte as putea sa spun? Mircea Petrescu.
Trimiteți un comentariu