Proaspatul ministru al MDLPL, adica Dezvoltarii si Locuintelor, a declarat ca are in plan construirea a 5900 de locuinte noi anul acesta si inceperea altor 12800 cu un buget de 688 de milioane de lei.
Estimand ca 590 de milioane sunt alocate terminarii primelor, ar insemna un pret de 100,000 lei per locuinta, adica cca. 22,000 euro la un curs mediu de 4.5 lei/euro.
Acum, daca iau in considerare pretul mediu al unei garsoniere, situat in prezent la cca. 55,000 euro (conform informatiilor de aici), pot sa emit doua ipoteze: ori domnul Blaga (sus-numitul ministru) traieste in realitatea lui proprie care nu are legatura cu a noastra, ori anumiti domni 'investitori' trebuie sa intre la program accelerat de reducere a osanzei.
Oare care varianta o fi cea corecta? :)
Se afișează postările cu eticheta social. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta social. Afișați toate postările
vineri, 30 ianuarie 2009
vineri, 19 decembrie 2008
Decembrie 2008 - alegerile
Acum, cand balciul cu alegerile si cu negocierile post-alegeri e pe sfarsite, am luat o pauza sa incerc sa vad imaginea de ansamblu. Si, dupa cum ma asteptam, n-a iesit deloc pozitiv. Adica:
- 'alesii neamului' sunt de fapt alesii a o treime din neamul cu drept de vot. Jenant, nu? Si ce e mai trist e ca ii doare fix in fund cati i-au votat, atata timp cand au ajuns unde isi doreau.
- prezenta la vot e in scadere continua, mai ales in mediul urban, unde lumea mai are tangenta cu stirile. In Bucuresti, care ar trebui sa fie orasul cu cea mai mare densitate de informatie si probabil cu o medie ridicata a nivelului de cultura, doar 30% din oameni au fost la urne. Ceilalti si-au dat seama ca au si altceva mai bun de facut.
- noul sistem de vot pseudo-uninominal a fost un esec total. Nu l-a inteles nimeni (nici chiar politicienii care l-au adoptat), cazurile in care cineva a luat peste 50% din voturi - si ca atare investitie directa - au fost foarte putine si in cele din urma am ajuns de unde am plecat
- negocierile care au urmat si bataia de joc care a culminat cu retragerea a doua (nene, take a hint!) a lui Stolojan au fost atat de tragice incat ma buseste rasul si acum, cand imi aduc aminte. E drept, nu prea e rasul meu...
- a fost si un lucru bun, ca santajul UDMR n-a mai mers de data asta, si ma bucura ca s-a intamplat in sfarsit, dupa multi ani, si chestia asta. Macar cineva a stiut sa-si indrepte coloana peste nivelul ciolanului.
As mai putea continua cu parerea mea sincera despre ce se intampla pe frontul asta. Dar din pacate am ajuns la trista concluzie ca pentru mine nu e nicio diferenta cine e in guvern, ce orientare are si ce mafiot unde e ministru. Totul e, ca in vremurile de ciuma, sa nu te atingi de ei - de clasa politica, de politie, de salile de judecata, de fisc, de garda financiara, de..., de...
- 'alesii neamului' sunt de fapt alesii a o treime din neamul cu drept de vot. Jenant, nu? Si ce e mai trist e ca ii doare fix in fund cati i-au votat, atata timp cand au ajuns unde isi doreau.
- prezenta la vot e in scadere continua, mai ales in mediul urban, unde lumea mai are tangenta cu stirile. In Bucuresti, care ar trebui sa fie orasul cu cea mai mare densitate de informatie si probabil cu o medie ridicata a nivelului de cultura, doar 30% din oameni au fost la urne. Ceilalti si-au dat seama ca au si altceva mai bun de facut.
- noul sistem de vot pseudo-uninominal a fost un esec total. Nu l-a inteles nimeni (nici chiar politicienii care l-au adoptat), cazurile in care cineva a luat peste 50% din voturi - si ca atare investitie directa - au fost foarte putine si in cele din urma am ajuns de unde am plecat
- negocierile care au urmat si bataia de joc care a culminat cu retragerea a doua (nene, take a hint!) a lui Stolojan au fost atat de tragice incat ma buseste rasul si acum, cand imi aduc aminte. E drept, nu prea e rasul meu...
- a fost si un lucru bun, ca santajul UDMR n-a mai mers de data asta, si ma bucura ca s-a intamplat in sfarsit, dupa multi ani, si chestia asta. Macar cineva a stiut sa-si indrepte coloana peste nivelul ciolanului.
As mai putea continua cu parerea mea sincera despre ce se intampla pe frontul asta. Dar din pacate am ajuns la trista concluzie ca pentru mine nu e nicio diferenta cine e in guvern, ce orientare are si ce mafiot unde e ministru. Totul e, ca in vremurile de ciuma, sa nu te atingi de ei - de clasa politica, de politie, de salile de judecata, de fisc, de garda financiara, de..., de...
luni, 8 decembrie 2008
Liftul cu doua butoane
De fiecare data cand incep sa sper ca populatia a invatat sa foloseasca lifturile care au doua butoane de apel, apare cate un specimen care imi distruge iluzia. Ba apasa pe 'jos' cand vrea sa mearga in sus, ba invers, ba apasa pe amandoua butoanele si dupa aia se uita bovin cand liftul inchide usa si o deschide din nou. Sau mai rau, cand se deschide usa si el e pe palier, intreaba candid 'mergeti in jos?'. Nu ma, nu merg in jos, merg in sus, ce coincidenta, la fel ca indicatorul de pe butonul pe care ai apasat...
In concluzie, recapitulam. Butonul care trebuie apasat e cel in directia in care vrei sa mergi. Vrei in sus? Apesi butonul de deasupra si nu il apesi pe cel de dedesubt. Vrei in jos? Il apesi pe cel de dedesubt si nu si pe celalalt. Capisci?
In concluzie, recapitulam. Butonul care trebuie apasat e cel in directia in care vrei sa mergi. Vrei in sus? Apesi butonul de deasupra si nu il apesi pe cel de dedesubt. Vrei in jos? Il apesi pe cel de dedesubt si nu si pe celalalt. Capisci?
miercuri, 26 noiembrie 2008
"Eleva porno" si societatea inconjuratoare
Sexul vinde. O afirmatie general valabila care face ca in jungla noastră social-romanească sexul să "vândă" in mod exagerat. Iar exemplul de azi e perfect pentru a ilustra problema.
Deci, ce s-a intamplat? O elevă de liceu in vârstă de 18 ani a mers la un casting pentru un film porno şi a făcut un contract cu o agenţie de modeling. Castingul nu a avut ca urmare şi participarea la vreun film, în schimb un ziar de scandal a aflat şi i-a facut poza publică.
Urmarile? Mizerii facute de toata conducerea şcolii, de la scene jenante iniţiate în clasă de profesoară şi până la SMS-uri prin care i se cerea să se mute din liceu.
Şi acum haideti să vedem ce e în neregulă cu imaginea asta:
1. Informaţia cum că ea a fost la un casting de filme porno nu trebuia să 'răsufle' în presă. De ce? S-a văzut din ceea ce a urmat. Şi ar fi trebuit sa existe legi care să o protejeze de aşa ceva.
2. Fata e majoră şi nu a făcut nimic ilegal. Deci în virtutea carei legi e izgonită din liceu? Şi dacă ar pleca din acel liceu, unde să se ducă?
3. Motivatia fetei e cel puţin înspăimântătoare: "ca să le demonstrez părinţilor mei că pot să mă descurc singură". Vă daţi seama ce valori model ProsTv există in familia aceea? Repet pentru cei din spate: o fată premiantă în şcoală se duce la un casting de filme porno ca să le demonstreze ceva părinţilor. Oare să fie asta o urmare a paraşutelor care ne sunt prezentate pe sticlă în calitate de 'vedete' şi care ajung să pară modele de succes pentru oamenii mai săraci cu duhul?
4. Toată campania de presă se concentreaza pe cuvintele 'porno' şi '18 ani' şi doar câteva bloguri arată nişte opinii pertinente. Păi e normală o situaţie de genul asta? Răspuns - din păcate, la noi în ţară, da...
Deci, ce s-a intamplat? O elevă de liceu in vârstă de 18 ani a mers la un casting pentru un film porno şi a făcut un contract cu o agenţie de modeling. Castingul nu a avut ca urmare şi participarea la vreun film, în schimb un ziar de scandal a aflat şi i-a facut poza publică.
Urmarile? Mizerii facute de toata conducerea şcolii, de la scene jenante iniţiate în clasă de profesoară şi până la SMS-uri prin care i se cerea să se mute din liceu.
Şi acum haideti să vedem ce e în neregulă cu imaginea asta:
1. Informaţia cum că ea a fost la un casting de filme porno nu trebuia să 'răsufle' în presă. De ce? S-a văzut din ceea ce a urmat. Şi ar fi trebuit sa existe legi care să o protejeze de aşa ceva.
2. Fata e majoră şi nu a făcut nimic ilegal. Deci în virtutea carei legi e izgonită din liceu? Şi dacă ar pleca din acel liceu, unde să se ducă?
3. Motivatia fetei e cel puţin înspăimântătoare: "ca să le demonstrez părinţilor mei că pot să mă descurc singură". Vă daţi seama ce valori model ProsTv există in familia aceea? Repet pentru cei din spate: o fată premiantă în şcoală se duce la un casting de filme porno ca să le demonstreze ceva părinţilor. Oare să fie asta o urmare a paraşutelor care ne sunt prezentate pe sticlă în calitate de 'vedete' şi care ajung să pară modele de succes pentru oamenii mai săraci cu duhul?
4. Toată campania de presă se concentreaza pe cuvintele 'porno' şi '18 ani' şi doar câteva bloguri arată nişte opinii pertinente. Păi e normală o situaţie de genul asta? Răspuns - din păcate, la noi în ţară, da...
În concluzie: RUŞINE! nu ei, ci tuturor celor din jurul ei, începând cu părinţii, cu cei care ar fi trebuit s-o educe în şcoală şi terminând cu toată presa avidă de sex. Poate s-o gândi şi vreunul dintre oamenii ăştia că populaţia e aşa cum o educi, la urma urmei.
joi, 13 noiembrie 2008
Criza economica - cifra zile
99% din venituri - atat cheltuia in medie un american inainte de inceperea crizei. Daca asta nu e apogeul societatii de consum, atunci care e ?
Si oare ce procent era alocat mancarii ? :)
Oricum, avand in vedere ca valoarea totala a consumului in SUA a fost in continua crestere incepanad cu anul 1980 si pana acum, as zice ca era oarecum logic sa apara si o scadere la un moment dat. Ce e mai trist e ca a venit prea brusc si prea dur.
Si oare ce procent era alocat mancarii ? :)
Oricum, avand in vedere ca valoarea totala a consumului in SUA a fost in continua crestere incepanad cu anul 1980 si pana acum, as zice ca era oarecum logic sa apara si o scadere la un moment dat. Ce e mai trist e ca a venit prea brusc si prea dur.
miercuri, 5 noiembrie 2008
Doctorul si valoarea pacientului
In urma cu ceva vreme, vicepresedintele colegiului medicilor dadea un interviu prin care propunea spre legiferare evaluarea despagubirilor pentru malpraxis in functie de 'valoarea economica a pacientului'. Mi-am adus aminte de asta azi, cand discutam cu o prietena de-a mea, doctorita, un om extraordinar din toate punctele de vedere.
In comparatie cu ea, daca ar fi sa calific personajele care au propus o lege de genul asta, scorul ar tinde spre minus infinit. De ce, adica, ochiul distrus al unui muncitor pe santier ar valora mai putin decat cel al lui Becali? E muncitorul mai putin om decat unul care isi permite un Q7? Si cat ar mai dura pana sa se extinda modul asta de departajare si la prestarea actului medical? La o adica, muncitorului i se pot face injectii si cu seringi second-hand, ca oricum nu valoreaza prea mult...
Si ce e mai grav este ca probabil 'intelectualii' aia asa gandesc. Asa judeca omul in sistemul lor intern de valori: dupa cat pot sa 'scoata' de la el, in zerouri adaugate la coada cifrei. Si sistemul medical nu e decat unul din cele mai importante lucruri care afecteaza calitatea vietii intr-o tara.
Nu-i asa ca ii iubiti?
In comparatie cu ea, daca ar fi sa calific personajele care au propus o lege de genul asta, scorul ar tinde spre minus infinit. De ce, adica, ochiul distrus al unui muncitor pe santier ar valora mai putin decat cel al lui Becali? E muncitorul mai putin om decat unul care isi permite un Q7? Si cat ar mai dura pana sa se extinda modul asta de departajare si la prestarea actului medical? La o adica, muncitorului i se pot face injectii si cu seringi second-hand, ca oricum nu valoreaza prea mult...
Si ce e mai grav este ca probabil 'intelectualii' aia asa gandesc. Asa judeca omul in sistemul lor intern de valori: dupa cat pot sa 'scoata' de la el, in zerouri adaugate la coada cifrei. Si sistemul medical nu e decat unul din cele mai importante lucruri care afecteaza calitatea vietii intr-o tara.
Nu-i asa ca ii iubiti?
marți, 28 octombrie 2008
Cum castigi un proces cu banca
Cazul profesorului Valeriu Nicolae a consumat destul de multa cerneala in saptamana trecuta. E drept, subiectul creditarii era 'pe val', iar procesul respectiv a picat la fix si ca atare a prins prima pagina mai peste tot.
Ce s-a intamplat? Domnul Nicolae s-a imprumutat la o banca. Banca i-a modificat conditiile creditului unilateral si intr-un mod evident oneros, omul a dat banca in judecata si a castigat.
Toata lumea a fost in extaz, titlurile de genul "Putem sa invingem sistemul", "Ce sa faci daca banca te trage in piept", au aparut peste tot si lumea a fost putin mai fericita.
Si totusi, ce inseamna victoria in cazul asta ? Dupa cum se poate vedea din textul complet al sentintei, disponibil aici, instanta a obligat banca sa accepte rezilierea contractului, cu plata soldului in conditiile stabilite initial. Deci, practic, imprumutatul a trebuit sa restituie integral imprumutul. Si a putut sa faca chestia asta, pentru ca suma era relativ mica: 1466 Euro.
Si acum sa vedem cum se aplica hotararea asta unui crestin care are un credit ipotecar. Ca acolo este problema mare, nu la cele de 'uz casnic'. Presupunem conditii identice, dar un credit de 50,000 Euro.
.....
Umm....nu se aplica. De ce? Pentru ca 99% dintre oamenii care au contractat un imprumut imobiliar nu au resursele sa achite imediat soldul creditului. Iar ceilalti 1% nu sunt interesati oricum de proceduri de genul asta.
Bun, si in cazul asta ce poti sa faci? Simplu: refinantezi creditul. Inghiti diferenta de dobanda o luna-doua si in timpul asta cauti o banca dispusa sa iti refinanteze investitia in conditii mai bune. Si de data asta casti si ochii mai larg la ce semnezi. E drept, pierzi cei 1-2-3% comision de rambursare anticipata, dar in general poti sa-l incluzi in noua rata de la cealalta banca, asa ca nu faci niciun efort imediat si per total iesi mai bine.
Ce s-a intamplat? Domnul Nicolae s-a imprumutat la o banca. Banca i-a modificat conditiile creditului unilateral si intr-un mod evident oneros, omul a dat banca in judecata si a castigat.
Toata lumea a fost in extaz, titlurile de genul "Putem sa invingem sistemul", "Ce sa faci daca banca te trage in piept", au aparut peste tot si lumea a fost putin mai fericita.
Si totusi, ce inseamna victoria in cazul asta ? Dupa cum se poate vedea din textul complet al sentintei, disponibil aici, instanta a obligat banca sa accepte rezilierea contractului, cu plata soldului in conditiile stabilite initial. Deci, practic, imprumutatul a trebuit sa restituie integral imprumutul. Si a putut sa faca chestia asta, pentru ca suma era relativ mica: 1466 Euro.
Si acum sa vedem cum se aplica hotararea asta unui crestin care are un credit ipotecar. Ca acolo este problema mare, nu la cele de 'uz casnic'. Presupunem conditii identice, dar un credit de 50,000 Euro.
.....
Umm....nu se aplica. De ce? Pentru ca 99% dintre oamenii care au contractat un imprumut imobiliar nu au resursele sa achite imediat soldul creditului. Iar ceilalti 1% nu sunt interesati oricum de proceduri de genul asta.
Bun, si in cazul asta ce poti sa faci? Simplu: refinantezi creditul. Inghiti diferenta de dobanda o luna-doua si in timpul asta cauti o banca dispusa sa iti refinanteze investitia in conditii mai bune. Si de data asta casti si ochii mai larg la ce semnezi. E drept, pierzi cei 1-2-3% comision de rambursare anticipata, dar in general poti sa-l incluzi in noua rata de la cealalta banca, asa ca nu faci niciun efort imediat si per total iesi mai bine.
luni, 20 octombrie 2008
Umbrela, bizonul si educatia
Am remarcat in ultima vreme in trafic din ce in ce mai multe stickere pe masini. Si nu vorbesc de modelele 'intelectuale' cu un deget in sus sau cu 'insured by mafia'. Nu. Cele la care ma refer acum sunt cele de genul 'Eu nu arunc gunoi pe strada'. Pentru cine nu stie, initiativa apartine organizatiei Umbrela Verde si orice voluntar poate obtine respectivul sticker gratis.
Alte campanii care se adreseaza direct sau indirect soferilor sunt cele de genul Hoo cu Tata! de la Top Gear sau Parchez Ca.. , o initiativa individuala.
Faptul ca exista oameni care au convingerea si capacitatea sa lanseze campanii de genul asta ma umple de bucurie. Si sper sa ajung sa prind ziua in care, pentru fiecare gibon care te injura in trafic sau iti parcheaza pe picior, va exista un om care conduce civilizat, linistit si politicos.
Promit ca in ziua cu pricina sa renunt si eu la cateva riduri de pe frunte.
Alte campanii care se adreseaza direct sau indirect soferilor sunt cele de genul Hoo cu Tata! de la Top Gear sau Parchez Ca.. , o initiativa individuala.
Faptul ca exista oameni care au convingerea si capacitatea sa lanseze campanii de genul asta ma umple de bucurie. Si sper sa ajung sa prind ziua in care, pentru fiecare gibon care te injura in trafic sau iti parcheaza pe picior, va exista un om care conduce civilizat, linistit si politicos.
Promit ca in ziua cu pricina sa renunt si eu la cateva riduri de pe frunte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)