Sfârşitul lumii noastre în acest secol?
"Deja e prea târziu" : specia umană ar trebui să se stingă în acest secol
Şi dacă nu s-ar mai putea face nimic pentru a salva umanitatea? Dacă ar fi deja prea târziu? Cotidianul The Australian a publicat un interviu foarte pesimist cu celebrul om de ştiinţă australian Frank Fenner. Din punctul lui de vedere, noi am pecetluit deja destinul Umanităţii : în mai puţin de 100 de ani, societăţile umane nu vor mai exista...
Într-un interviu acordat cotidianului naţional The Australian, publicat pe 16 iunie 2010, Frank Fenner,
profesor emerit de microbiologie la Universitatea naţională australiană,
prezice dispariţia Umanităţii în următorii100 de ani.
Această prezicere pesimistă ar putea trezi surâsurile unora, dar omul de ştiinţă de 95 ans are o carieră impresionantă:
Membru al Academiei de ştiinţe australiene şi la al Royal Society, munca sa a fost recompensată cu numeroase premii şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice. El a fost implicat mai ales în dispariţia virusului responsabil de variolă şi în lupta contra suprapopulaţiei de iepuri din Australia prin introducerea voluntară a virusului myxomatosei în anii 50.
Oficial la pensie de zeci de ani, acest om de ştiinţă renumit îşi urmează în continuare lucrările de cercetare şi scrierile, deplasându-se zilnic la Institutul de medicină John Curtin al Universităţii naţionale australiene, unde a fost director între 1967 şi 1973.
Înţelegerea sa profundă a evoluţiei speciilor s-a combinat cu fascinaţia pentru observaţiile pe teren. De la nivel molecular la planete, Frank Fenner se interesează de toate ecosistemele. El a început să publice primele sale studii asupra mediului la începutul anilor 70 , când impactul societăţilor umane asupra planetei noastre devenea problematic.
Toate acestea inspiră încredere, sau cel puţin interes pentru declaraţiile sale.
"Noi vom dispărea. Orice am face acum, e prea târziu"
"Noi vom dispărea. Orice am face acum, e prea târziu"
Această afirmaţie a lui Frank Fenner
este în măsură să neliniştească, cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o viziune pe milioane de ani ci de o predicţie pentru acest secol !
Pentru Frank Fenner şi pentru alţi oameni de ştiinţă recunoscuţi ca Paul Crutzen, premiu Nobel pentru chimie, Terra a intrat într-o nouă epocă geologică, Antropocen, din 1800 cu revoluţia industrială şi exploatarea masivă a combustibililor fosili. Această nouă epocă geologică ar urma Holocen-ului, care a început acum zece mii de ani.
Deşi nu e oficială pe scara timpilor geologici, Antropocenul a fost admis în terminologia ştiinţifică şi corespunde cu momentul în care Oamenii au putut rivaliza cu forţele naturii în capacitatea de a modifica ecosistemul Terrei .
Deşi nu e oficială pe scara timpilor geologici, Antropocenul a fost admis în terminologia ştiinţifică şi corespunde cu momentul în care Oamenii au putut rivaliza cu forţele naturii în capacitatea de a modifica ecosistemul Terrei .
Într-adevăr, activităţile noastre încălzesc climatul planetar cu o amploare tot atât de mare ca marile cicluri naturale şi noi am început a şasea extincţie masivă a biodiversităţii, cu o viteză fără îndoială mai mare decât cea care a condus, acum 65 milioane de ani, la dispariţia dinosaurilor după căderea unui asteroid, cum a subliniat Eric Lambin, membru al Academiei de ştiinţe a Statelor Unite...
Explozia demografică pusă în cauză : "deja e prea multă lume"
La originea dezechilibrelor planetare care ameninţă însăşi supravieţuirea Umanităţii, Frank Fenner incriminează explozia demografică şi "consumul neînfrânat".
Conform ONU, numărul de oameni a
depăşit 7 miliarde în 2011. Dată fiind inerţia sicietăţilor noastre şi a decidenţilor noştri politici asupra urgenţei şi importanţei măsurilor ce trebuie luate pentru a se diminua emisiile de gaze cu efect de seră, Fenner rămâne pesimist : "Vom suferi aceeaşi soartă cu persoanele din Insula Paştilor. Schimbările climatice sunt abia la început. Dar noi putem deja să vedem scimbările remarcabile la meteo."
"Aborigenii ne-au arătat că în absenţa ştiinţei şi a emisiilor de dioxid de carbon responsabile de încălzirea climei, ei puteau supravieţui timp de 40 000 - 50 000 de ani. Dar lumea noastră nu poate asta. Specia umană a luat-o pe acelaşi drum ca speciile pe care le-am văzut dispărând ." declară el în interviu.
"Homo sapiens
ar trebui să dispară, poate în 100 de ani", spune el. "De asemenea şi un mare număr de animale. Este o situaţie ireversibilă. Cred că e prea târziu . Încerc să nu o spun prea des, căci sunt oameni care încearcă să facă să se schimbe aceste lucruri. Eforturile de reducere încetinesc puţin lucrurile, dar este deja prea multă lume [pe Terra]" adaugă el.
Explozia demografică şi corolarele ei : bulimia energetică, productivistă şi consumistă duc omenirea la pierzanie. Această constatare, tabu, este totuşi din ce în ce mai împărtăşită de către anumiţi oameni de ştiinţă şi este evocată tot mai des , dar este sufocată de către scepticii asupra schimbărilor climatice şi de o parte dintre persoanele credincioase, pentru care reproducerea este o recomandare divină, subliniază Frank Fenner.
Puţin optimism înainte de naufragiul Umanităţii ?
Stephen Boyden, coleg şi prieten cu Fenner, crede că este un profund pesimism printre anumiţi ecologişti, dar că alţii sunt mai optimişti : "Frank are poate dreptate, dar unii dintre noi mai nutrim încă speranţa că situaţia va conduce la o conştientizare şi în consecinţă la schimbări revoluţionare necesare pentru a ajunge la durabilitae ecologică". Din nefericire, această conştientizare radicală, atât de mult aşteptată, nu se manifestă sau este de manieră marginală.
Stephen Boyden adaugă : "Aici Frank şi cu mine gândim diferit. Amândoi suntem conştienţi de gravitatea situaţiei, dar eu nu accept că ar fi neapărat prea târziu. Deşi nu există decât o lucire de speranţă, asta face să merite efortul de a rezolva problema. Noi avem cunoştinţele ştiinţifice ca să o facem, dar nu avem voinţa politică."
Cu acest titlu, Frank Fenner a deschis la 23 iunie 2010 simpozionul "Healthy Climate, Planet and People" la Academia australiană
de ştiinţe. Această conferinţă viza tocmai să umple prăpastia dintre ştiinţă şi politicile de mediu înconjurător.
