Cum să scapi de mucegai

Si de umezeala din locuinţă

Cu produse care nu sunt toxice.

Mucegaiul care apare pe faţá interioară a pereţílor locuinéi este periculos pentru sănătate. El poate provoca numeroase probleme, cum ar fi astmul.

De cele mai multe ori, mucegaiul apare în încăperile umede, cum ar fi baia, pivniţa sau bucătăria. Există în comerţ produse pentru combaterea mucegaiului, dar ele sunt toxice.

Se pot folosi însă şi metode „de la bunica”.

Oţetul alb va elimina petele de mucegai, iar uleiul esenţial de tei va distruge ciuperca.

Reţetă de la bunica

1.      Curăţaţi căt puteţi de bine petele cu partea aspră a buretelui, îmbibată în oţet alb

2.      Curăţaţi delicat peretele de sus în jos.

3.      Diluaţi într-un pulverizator  oţet alb cu apă.

4.      Adăugaţi-i uleiul esenţial de tei.

5.      Pulverizaţi direct pe mucegai.

6.      Lăsaţi să acţioneze mai multe ore, apoi ştergeţi cu o cârpă moale.

7.      Reluaţi operaţiunea şi lăsaţi să se usuce. Nu clătiţi.

Ingrediente

·         300 ml de oţet alb

·         200 ml apă

·         5 picături de ulei esenţial de tei. (puteţi încerca şi doar cu oţet)

Echipament necesar

·         Un burete sau o perie mică

·         O cârpă moale

·         O pereche de mănuşi

·         O mască de protecţie

Sfaturile bunicii

·         Aerisiţi mereu încăperile, ca să nu se formeze mucegai.  (Atenţie la tâmplăria foarte etanşă –trebuie să fie prevăzută cu dispozitive de aerisire, sau cu ochiuri mobile mici care să fie deschise şi iarna)

·         Verificaţi mereu ventilaţia . Un spaţiu neaerisit face mucegai. E valabil şi pentru podurile neaerisite  sau pentru debaralele fără ghene de ventilaţie.

·          Folosiţi un dezumidificator sau un absorbant de umiditate dacă e necesar.

·         Determinaţi cauza mucegaiului: umezeală, proastă ventilaţie, scăpări de apă, urcarea umezelii prin spaţiile capilare dacă nu s-a făcut o barieră contra umidităţii deasupra fundaţiilor, la baza pereţilor.  De multe ori, e nevoie de intervenţia unui specialist.

·         Nu folosiţi uleiul esenţial de tei dacă în casă sunt femei însărcinate, femei care alăptează sau copii mici.

Ce facem în caz de igrasie prin ascendenţă capilară?

Este vorba despre apa care urcă din sol prin perete, dacă nu s-a prevăzut o membrană impermeabilă deasupra fundaţiei sub perete. 
Membrana sau stratul impermeabil trebuie să se afle deasupra niveluui solului - de aceea se fac socluri la case.
Dacă observaţi că peretele casei se umezeşte de jos în sus, constataţi dacă bariera împotriva umidităţii din sol există şi dacă ea e poziţionată corect. Dacă membrana izolantă orizontală e în regulă, dar terenul înconjurător e mai sus decât ea, trebuie să fia săpat pentru a fi coborât sub nivelul ei. Dacă membrana izolantă orizontală nu a fost executată corect sau lipseşte, se pot practica găuri la nivelul respectiv , prin care să se injecteze o pastă impermeabilă, ori se lărgesc şi se adâncesc rosturile existente şi se aplică un mortar impermeabil de tipul Impermix sau Radmix.
De la hidroizolaţia orizontală în jos, soclul trebuie hidroizolat pe exterior.
Dacă pânza freatică e ridicată şi casa nu are o hidroizolaţia corespunzătoare, trebuie ca aceasta să fie realizată fie şi ulterior, urmărindu-se obţinerea unei cuve impermeabile . 
Pentru asta, se curăţă de tencuială partea inferioară a pereţilor pe o înălţime de circa 50 de centimetri sau cel puţin egală cu cea care este sub nivelul solului, se pune un cordon hidroexpansiv la baza pereţilor şi se impregnează pardoseala de beton cu un produs de tip Radmyx, se hidroizolează pereţii pe zonele curăţate cu Radmix Slurry, apoi se refac finisajele.

Ce facem dacă peretele este umezit mai sus de soclu?

Verificăm dacă jgheaburile şi burlanele sunt în bună stare. Se verifică şi acoperişul, precum şi tocurile uşilor şi ferestrelor, pentru a găsi eventualele locuri prin care se poate infiltra apa. Desigur, se fac reparaţiile necesare.

Dacă avem umiditate din condens

Condensul apare sub forma unor picături de apă pe ferestre sau pe pereţi. Dacă nu se iau măsuri împotriva acestui fenomen, va apărea curând mucegaiul.
Prima măsură este aerisirea corespunzătoare. În băi se pot monta ventilatoare care să evacueze aerul umed fără deschiderea ferestrei (dacă e iarnă). În bucătării hotele evacuează aerul cald cu aburi, iar în lipsa lor se pot monta ventilatoare. (Atenţie să nu deterioraţi elementele de rezistenţă ale clădirii făcând găuri prin ele). Se pot folosi şi dezumidificatoare. Ferestrele etanşe cu geam de tip termopan ar trebui să fie prevăzute cu dispozitive de aerisire hidroreglabile (adică să se deschidă automat în caz că umiditatea din interior depăşeşte un anumit nivel).
Vaporii condensează în primul rând în dreptul punţilor termice (adică în dreptul porţiunilor de pereţi care sunt mai reci decât restul peretelui). Aceste zone ar trebui să fie termoizolate .

Dacă problemele constructive sunt complicate, apelaţi la firme specializate pentru a le rezolva.

Potenţiale pericole in locuinte

Ce să evităm în casele noastre

Ordinul Arhitecţilor din Quebec a publicat concluziile unui studiu referitor la unele pericole care ne pândesc în propriile noastre locuinţe, formulând şi câteva măsuri pe care ar trebui să le luăm pentru a avea o locuinţă mai prielnică sănătăţii

Într-un spațiu închis, aerul este de trei-patru ori mai poluat decât în ​​exteriorul clădirii și cauzează  multe boli cronice. Prezentarea de poluanților  majori ce ar trebui să fie evitaţi în clădiri.

Lydia Paradise Bolduc, Director de Comunicare la Écohabitation spune că,  

între 1930 și 2000, producția globală de produse chimice a crescut de la un milion la mai mult de 400 de milioane de tone. Aceşti compuşi, uneori toxici,  sunt acum omniprezenţi în viața noastră de zi cu zi, și se găsesc în alimente, apă, materiale plastice, mobilier, vopsea,materiale de  izolare, detergenţi, textile și cosmetice.

În ultimii 20 de ani, numărul de cazuri de astm, cancer, leucemie si tumori cerebrale s-a dublat sau chiar triplat. Poluarea aerului din interior este adesea acuzată de asta. . Din fericire, este posibil, printr-un proiectarea şi construirea cum trebuie a clădirii, să se reducă expunerea oamenilor la acesti compusi ilegali (la ei n.n.) sau chiar să se evite acest lucru.

 Principalii contaminanți, efectele lor asupra sănătății și modalitățile de a le evita.

Ftalați și bisfenol A (BPA)

Ce sunt: Agenţi plastifianți ce sunt prezenţi în toate produsele din policlorură de vinil (PVC) - pardoseli de pvc, jaluzele, materiale de tapiţerie, tapet, perdele de duş, adeziv epoxidic, policarbonați, pe scurt, cam peste tot.

Riscuri: Se acumulează în carne și oase și poate provoca tulburări de reproducere, neurologice, precum şi tulburări si de comportament și de dezvoltare.

Planul B: Este recomandabil de a opta, de exemplu, pentru pardoseli din linoleum  (în variantele lui moderne), perdele  de cabină de duș din ţesătură sau din sticlă tradițională.
(La noi foarte muultă lume nici nu mai ştie ce este linoleumul, iar la o căutare pe net după cuvântul linoleum apar produsele din PVC!).

Mucegaiuri

Ce sunt: microorganisme fungice ce se dezvoltă în condiţii  de umiditate excesivă. Suprafețele de case se pot impregna cu mucegaiuri, care, în plus față de degradarea estetică și mecanică a construcţiei, produc alergeni.

Riscuri: tuse, congestie nazală, dureri de cap, agravarea astmului bronşic, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de lipsă de aer.

Plan B: La proiectarea casei, trebuie, în special, să se prevadă un sistem de ventilatie bun, mai ales în bucătărie, pentru a evita infiltrarea apei în clădire precum și plasarea  jetului de la  jgheaburi, cât mai departe posibil de  casă.

Radon

Ce este: Un gaz inodor și incolor, prezent în mod natural în mediul înconjurător. Radonul poate intra în casă prin microfisurile fundaţiei. Prezența lui poate fi detectată numai prin teste şi  este aleatorie. Toate casele sunt expuse acestui risc.