ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE
Se spune, însă, că în lipsa unei reorganizări teritoriale în sensul unei regionalizări nu am primi bani de la UE și că acesta ar fi motivul pentru care suntem pe ultimul loc la absorbția acelor fonduri.
Și că, dacă am face această fărâmițare teritorială, cu cheltuieli enorme și o mare brambureală, dar și cu mari riscuri de dezintegrare statală, am putea lua banii de la UE.
Am căutat, atunci, niște date privind țările din UE, organizarea lor teritorială și gradul de absorbție a fondurilor UE.
În UE există 4 tipuri de organizări teritoriale:
- state centralizate
- state federale
- model scandinav-numit "stat providență"
- state regionalizate (Spania și Italia)
Am centralizat datele găsite sub forma unui tabel, țările fiind trecute în ordinea eficienței folosirii fondurilor UE
Organizare teritorială în țările europeneși procentul de absorbție a fondurilor structurale
Țara
|
Suprafața
Km2
|
mii de locuitori
|
Nr Județe
(oblaste,
Comitate,
Voievodate,
Provincii,
Departamente)
|
Suprafață medie/județ
|
Nr regiuni
|
Suprafață medie/regiune
|
Procent
absorbție
Fonduri structurale
La sfârșitul lui 2011
| |||||||||||||||
Irlanda
|
70 273
|
4 722
|
32 comitate
Stat unitar
|
2 196
|
1 regiune
|
70 273
|
48,27%
| |||||||||||||||
Lituania
|
65 303
|
3 535 ,5
|
Stat unitar
|
1regiune
|
65 303
|
47,98%
| ||||||||||||||||
Suedia
|
441 369
|
9 514, 4
|
21 comitate
Model scandinav
Stat providență
|
21 017
126 ,3- 1 961, 5
mii loc.
|
8 regiuni
doar una descen-tralizată |
55 171
|
46,52%
| |||||||||||||||
Estonia
|
43 698
|
1 282, 9
|
15 regiuni
Stat unitar
|
2 913
|
41,99%
| |||||||||||||||||
Germania
|
357 026
|
81 305, 8
|
Stat federal
tradițional |
|
2 568-70 552
22 314
|
41,15%
| ||||||||||||||||
Finlanda
|
338 144
|
5 422, 9
|
20 regiuni (districte)
Model scandinav
Stat providență
|
16 907
42 ,5-555 ,4mii loc
|
6 provincii
|
56 357
|
40,92%
| |||||||||||||||
Luxemburg
|
2 586
|
524, 8
|
3 districte
Stat unitar
|
1regiune
|
2 586
|
40,58%
| ||||||||||||||||
Austria
|
83 871
|
8 292 ,3
|
9 landuri
Stat federal
tradițional
|
2 601- 19 178
9 310
(415 Vienne)
|
3 regiuni
Stat federal
|
27 957
|
39,19%
| |||||||||||||||
Regatul Unit
|
242 821
|
63 181, 7
|
20
diviziuni administrative
|
12 141
240, 3- 7 744, 9
mii loc.
|
4 entități + teritoriile de peste mări
12 regiuni
|
|
38,83%
| |||||||||||||||
Danemarca
|
43 100
(2 220 093 cu insulele)
|
5 529 8
|
270 comune
Model scandinav
Stat providență
|
5 regiuni+2 insule
|
8 620+insule
|
38,28%
| ||||||||||||||||
Portugalia
|
92 201
|
10 561 ,6
|
20 districte
4 610
|
2 255 –10 225
|
3 regiuni
(regiunea continentală +2 insulare)
|
2 333-801
18 440
|
37,77%
| |||||||||||||||
Cipru
|
9 251
|
1 120, 4
|
33 municipii
|
6 districte
|
1 542
|
37,39%
| ||||||||||||||||
Polonia
|
312.679
|
38.501
|
16 voievodate
Stat unitar
|
9 412-35 597
19 542
|
6 regiuni
|
52 113
|
37,23%
| |||||||||||||||
Slovenia
|
20 273
|
2 000
|
210 comune
Stat unitar
|
1regiune
|
20 273
|
37,01%
| ||||||||||||||||
Spania
|
505 911
|
46 754, 7
|
17 comunități autonome
50 provincii
Stat regionalizat
|
29 759
|
7 regiuni
|
72 273
|
36,52%
| |||||||||||||||
Letonia
|
64 597
|
2 204 ,7
|
109 comune
Stat unitar
|
1regiune
|
64 597
|
36,43%
| ||||||||||||||||
Ungaria
|
93.029
|
10.076
|
19
Stat unitar
|
4896
|
7comitate grupate în
3 regiuni
(aflate în proiect)
|
13 290
|
35,25%
| |||||||||||||||
Grecia
|
131 957
|
9 903,2
|
74 districte regionale
Stat unitar
|
1 783
|
4 regiuni
13 periferice
7 dioceze1 reg autonomă-mănăstirea Athos
|
32 989
10 150
|
34,94%
| |||||||||||||||
Franța
|
675 417
|
65 967,7
|
96
(Consiliu general cu membri aleși)
36 570 comune
Stat unitar
|
22
+5 peste mări
Banii pentru regiuni sunt stabiliți dinainte de Stat*
|
8 280-45 348
25 015
|
34,77%
| ||||||||||||||||
Olanda
|
41 530
|
16 733, 7
|
12 provincii și trei teritorii insulare Stat unitar
|
1 417- 4 971
2769
|
4 regiuni:
Țările de Jos
+3 regiuni insulare
|
5 932
|
33,62%
| |||||||||||||||
Belgia
|
30 528
|
11 116, 2
|
5 provincii valone, 5flamande +Bruxelles
Stat federal
|
2 775
|
3 regiuni: Valonia, Flandra și Bruxelles
Stat federal
|
10 176
|
32,17%
| |||||||||||||||
Slovacia
|
49 035
|
5 483
|
79 districte
Stat unitar
|
1 regiune
4 kraj
|
49 035
53- 428 mii loc
|
27,76%
| ||||||||||||||||
Malta
|
316
|
408, 3
|
68 localități
Stat unitar
|
1regiune
|
316
|
27,29%
| ||||||||||||||||
Cooperația
transfrontalieră
|
26,62%
| |||||||||||||||||||||
Rep.
Cehă
|
78 870
|
10 190 ,2
|
14 regiuni
Stat unitar
|
5 633
3 314-11 014 km2
|
14regiuni
|
5 633
|
26,14%
| |||||||||||||||
Bulgaria
|
110.944
|
7.564,5
|
28
Stat unitar
|
3962
|
6 reg de dezvoltare
|
18 490
|
23,55%
| |||||||||||||||
Italia
|
301 336
|
59 433, 7
|
110
8101 comune
Stat regionalizat
|
212- 7 400
2 739
|
20
(5 regiuni economice)
15 regiuni cu statut normal și 5 regioni cu autonome
Lărgită din 1848
|
4 438- 25 711
15 067
60 267
|
21,72%
| |||||||||||||||
România
|
238 391
|
19 043,7
|
41 județe
Stat unitar
|
5 814
1.583 -8.697
|
8 regiuni de dezvoltare
|
29 799
2,8 milioane loc
|
16,51%
|
Am observat că statul cel mai centralizat din UE e campionul eficienței folosirii fondurilor: Irlanda.
Urmează Lituania, din aceeași categorie.
În privința Suediei, s- a procedat la o grupare experimentală a unor unități administrative în unele mai mari, fără a se proceda la fel în toate regiunile. Procesul nu a fost continuat, probabil că rezultatele nu au fost satisfăcătoare. Deci eficiența absorbției fondurilor nu se datorează regionalizării, care a fost practic stopată.
(De altfel, metoda aceasta a experimentării unei noi organizări sau soluții economice pe zone limitate s-a folosit pe scară largă În China și asta a făcut ca marele popor să evite eșecurile și soluțiile dezastruase. Orice reformă s-a aplicat mai întâi pe o zonă limitată și s-a hotărât apoi dacă să se extindă sau nu soluția. Dacă am fi făut și noi la fel după 1989, poate alta era situația noastră acum).
Urmează Estonia, ce și-a păstrat regiunile tradiționale. E și un stat mic.
Apoi Germania- care și-a păstrat landurile istorice, chiar dacă între ele sunt mari diferențe de dimensiuni. S-a vorbit despre gruparea unora mai mici, dar...nu s-a făcut.
Finlanda- model scandinav, ca în Suedia.
Luxemburg- tot unitar ( e și mic, e drept)
Austria e stat federal, așa a rămas, dar nu și-a schimbat împărțirea teritorială.
Regatul Unit- la fel.
Danemarca: model scandinav.
Portugalia are o singură regiune pe teritoriul continental și alte două regiuni în insule- deci nu e o împărțire arbitrară sau nouă.
Cipru-insulă cu împărțirea tradițională.
Polonia a declarat niște regiuni de dezvoltare, dar păstrează și voievodatele tradiționale (echivalentele județelor noastre). Deci are o organizare teritorială similară cu ce avem noi acum. Dar absoarbe fondurile europene foarte bine!
Slovenia- o singură regiune ( e și mică, e drept)
Spania s-a regionalizat și și-a ruinat economia!
De unde avea o economie înfloritoare, după regionalizare totul s-a dus de râpă! Poate că a reușit să folosească ceva fonduri europene, dar economia țării a intrat în criză profundă.
Priviți pe această postare care ar fi explicația:
Ungaria și-a păstrat județele tradiționale, istorice, dar a declarat- în proiect, deocamdată- că înființează și niște regiuni, care nu ar desființa sau înlocui județele, ci ar avea un rol statistic , niște reprezentanți aleși dintre cei aflați în consiliile județelor, deci nici vorbă să desființeze județele. Cu toate acestea, Ungaria e mult în fața noastră la absobția fondurilor UE. De ce? O explicație ar fi aici:
Ei au pus mare accent pe înfrățirea cu localitățile din Franța și astfel francezii i-au ajutat să-și facă proiectele și să le fie aprobate.( La noi ce s-a mai făcut cu înfrățirile dintre localități?)
Urmează Grecia, care e unitară, cu niște regiuni de tip nou mai mult pe hârtie,
Franța- cât se poate de unitară, cu împărțirea ei tradițională, la care se fac acum mici modificări ca să fie în trend...
Olanda- unitară- a declarat regiuni aparte regiunile de peste mări...nimic deosebit
Belgia , care e stat federal și se luptă să nu se destrame,
Slovacia- declarată o singură regiune,
Malta- tot o regiune, e mică de asemenea,
Apoi regiunile de cooperare transfrontaliere, care nu s-au dovedit atât de eficiente cum s-a crezut- dovadă că sunt pe la coadă.
Aici putem să amintim că aceste regiuni nu au dat nici un rezultat la noi și aș spune că din cauza dimensinilor lor prea mari.
Dacă micile regiuni de graniță pot avea rezultate, niște regiuni gigantice, cât o țară, n-au nici o șansă.
Republica Cehă- cât se poate de unitară
Bulgaria e în situația noastră- are și ea niște regiuni de dezvoltare, oricum, mai eficiente ca la noi, totuși.
Italia a dat-o și ea în bară cu regionalizarea.
Oricum ea are niște regiuni unificate relativ recent și cu tendinte centripete, acum se pare că ar putea deveni un stat federal. Nimic bun pe partea economică, economia ei a luat-o rapid pe pantă descendentă după regionalizare. Iar la absorbția fondurilor europene, e penultima.
Urmăm, la coadă, noi, România. Ar trebui să tragem învățăminte din experiențele celorlalte țări europene și să nu le repetăm greșelile.
În concluzie, doar două țări europene (Spania și Italia) au aplcat o regionalizare cu descentralizare sub forma unei reforme față de situația unitară avută anterior și acest lucru a dus la înrăutățirea catastrofală a economiilor lor. Aceste țări au pornit de la o situație economică înfloritoare, și tot au ajuns acum în situație critică, dar noi, care și așa suntem în cădere liberă, cum am mai face față dacă situația s-ar înrăutăți și mai mult?
Ce ar trebui să facem noi, atunci?
- Țările care au avut o organizare de tip federal, provenită din evoluția istorică și-au păstrat-o neschimbată și au bune rezultate.
- Cele mai bune rezultate în absorbția fondurilor europene le-au avut însă statele cele mai centralizate.
- Țările scandinave au declarat niște regiuni de dezvoltare și au acordat, experimental, drept de autogospodărire uneia dintre regiuni. Cum rezultatele nu au fost bune, autotitatea centrală a intervenit stopând procesul.
Ce ar trebui să facem noi, atunci?
