1 Aprilie zi de doliu national

La 1 aprilie este comemorată Ziua Națională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Această zi de comemorare a fost instituită prin Legea 68/2011

Comemorare pe 1 Aprilie a victimelor masacrelor și Foametei provocate 

Ce a fost la Fântâna Albă

Pe 1 Aprilie 1941, de Sfintele Paști, un grup mare de oameni din satele de pe valea Siretului Mic (satele Bănila Moldovenească, Dăvideni, Trestiana, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) au vrut să treacă granița trasată de sovietici în România,

Deși mai fusese un masacruîn  noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, când un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat și majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune în albia râului Prut, oamenii au crezut că în ziua sfântă de Paști nu se va putea petrece o altă crimă. 

Așa încât, după ce încercaseră zadarnic să obțină de la autoritățile sovietice aprobarea de a pleca în România, așa cum etnicilor germani li se aprobase să plece în Germani, un număr de circa 3000 de locuitori din satele de pe valea Siretului Mic au încercat să treacă granița nou înființată, încolonați pașnic, purtând drapele albe, icoane și cruci din cetină, prin dreptul locului numit Fântâna Albă. 

Dar, pentru cei fără Dumnezeu nu există zile sfinte. Dacă din masacrul de pe Lunca Prutului au reușit să scape câteva zeci, dar după masacrul de la Fântâna Albă nu a mai scăpat cam nimeni! Coloana nu a apucat să ajungă la graniță. Ea a fost atacată de Armata rusă la 3 kilometru de graniță și masacrată cu mitralierele. Cei care au fugit pe câmp, încercând să scape, au fost urmăriți de călăreții sovietici și căsăpiți cu săbiile sau vânați cu armele de foc. 

Răniții au fost legați de cai și târâți până la gropile comune ce fuseseră deja pregătite, fiind aruncați acolo de-a valma cu morții. Timp de trei zile s-au auzit gemete din acele înfiorătoare morminte comune. Sătenii au fost atât de îngroziți încât nici măcar nu pomeneau că  au pierdut membri ai familiei în acest masacru, de teamă să nu fie victime la rândul lor.

Doar doi supraviețuitori au fost, tată și fiu, care au reușit să se ascundă și să se întoarcă pe furiș în satul Cupca. Au reșit să ajungă în România abia în 1944, când Basarabia și Bucovina erau din nou unite la România. Copilul de atunci, Petru Huțanu, are acum 88 de ani și s-a întors la comemorarea de la locul masacrului ca să participe la comemorare și să povestească grozăviile ce s-au petrecut.

Banchet în ziua comemorării victimelor

Din păcate, mass media nu a pomenit prea mult despre acest masacru .

S-a vorbit mult mai mult despre fastuasa petrecere cu peste 100 de invitați  care a avut loc la Palatul Elisabeta în onoarea tânărului prinț Nicolae, nepotul lui Mihai I, chiar pe 1 Aprilie.

S-a vorbit despre bucatele alese cu care au fost delectați musafirii de la banchet: salată de crudități cu coacăze roșii, piept de rață afumat, somon cu garnitură de piure de conopidă și mazăre și prajitură aniversară.

O frumoasă comemorare a victimelor . E drept, în alocuțiunea sa tânărul Nicolae Medforth-Mills a spus că de fapt petrece de trei zile, încă de sâmbătă, dar banchetul jubiliar a fost pe 1 Aprilie.

Cu șase zile mai înainte s-a sărbătorit la Castelul Peleș ziua de naștere a fiicei lui Mihai I, Margareta, la petrecere fiind  invitat și președintele nostru Klaus Iohannis . 
Și cu acel prilej mass media ne-a informat asupra meniului select de la banchet: mousse de somon cu avocado,  friptura de vită cu sos de vin şi muştar, alături de o garnitură din cartofi și morcovi gratinaţi. La sfârşit s-a servit prăjitură cu zmeură şi frişcă.

Am fost instruiți, cu acest prilej , de către Sandra Gătejanu, director de protocol, asupra felului în care trebuie să fie alezați invitații la masă:

 „ niciodată un domn şi o doamnă nu ar trebui să stea unul lângă celălalt, deci întotdeauna sunt intercalaţi"...  

Pe 31 Martie a fost Ziua internațională a celor ce suferă de sindromul Down. 

Am văzut la tv cum tânărul Micolae a acordat câte o pereche de șosete cu dungi celor ce răspundea bine la întrebările puse studenților  din Cluj (au fost 9 perechi de șosete):

• ce fel de oraș este Clujul?
• ce a fost în 1818
• ce s-a întâmplat în anul 1866?
• cine a câștigat duminică meciul dintre România și Georgia?
• care e populația municipiului Cluj-Napoca?
• cu cine joacă România preliminariile Cupei europene ?
• ce au primit mătușa mea și unchiul meu aseară?
• Ce s-a întâmplat în anul 1981?
• În ce an departamentul Agriculturii și cel al Horticulturii din Universitatea dumneavoastră s-au unit?

Jubileu la Palatul Elisabeta, de 1 Aprilie 2015

În filmul difuzat în mass media cu prilejul banchetului de pe 1 Aprilie de la Palatul Elisabeta s-au zărit și niște călugărițe ce ședeau în picioare lângă pereți. Nu știm cu ce prilej veniseră, fiindcă nu s-a spus că ar fi făcut parte dintre invitați. Oricum nu erau bucate de post.