cum plătim mai putin la intretinere

Sfaturi practice pentru economia de energie acasă

Vedem aici ponderea diferitelor consumuri în consumul total de energie al casei.

La încălzire

Majoritatea cheltuielilor o reprezintă încălzirea pe timpul iernii.

Ce putem face pentru a micşora consumul

• ·         Închidem draperiile, perdelele şi (dacă avem) jaluzelele pe timpul nopţii şi le deschidem pe timpul zilei (ca să intre razele de soare)
• ·         Curăţim filtrele instalaţiei de aer condiţionat şi orificiile prin care circulă aerul. Scoatem praful din interiorul aparatului de aer condiţionat cu aspiratorul . După câţiva ani de funcţionare, ştergem ventilatorul .
• ·         Scoatem aerul din radiatoare la începutul fiecărui sezon de încălzire.
• ·         Verificăm din timp în timp flacăra arzătorului de la centrala termică proprie.
• ·         După terminarea sezonului de încălzire, curăţăm centrala termică proprie înlăturând depunerile acumulate şi chemăm un specialist pentru reglarea arzătoarelor.
• ·         Dacă e cazul să schimbaţi centrala proprie de încălzire, interesaţi-vă de performanţele noilor tipuri de aparate şi decideţi în funcţie de nevoile de încălzire.

Termostate

·         Dacă aveţi posibilitatea de a alege, alegeţi termostate electronice performante, care vă asigură temperatura dorită în fiecare încăpere şi fac posibile economii.

·         Fixaţi temperatura pe timpul nopţii cu 3 ⁰C mai scăzută (nu scădeţi mai mult) decât cea de peste zi = economie de până la 6% la încălzire.

·         Există şi termostate programabile, dar sunt evident mai scumpe.

Încălzire modernizată

·         Dacă aveţi şemineu sau sobă, ele pot fi amenajate ca să economisească energie.

Folosiţi panouri solare pentru a avea apă caldă

Îmbunătăţiţi termoizolarea casei

·         În cazul unei case „pe pământ”, 32% din pierderile de căldură sunt prin uşi şi ferestre, 25% prin coşuri de fum şi scăpări de aer, 17% prin pereţi , 15% prin pereţii de la subsol , pardoseli şi fundaţii şi 11% prin acoperiş.

Ce putem face?

·         Să izolăm casa din pivniţă până în pod, ca să nu mai avem planşee reci, care favorizează condensul şi mucegaiul.

·         Să examinăm şarpanta ca să ne asigurăm că e termoizolată peste tot

·         Să izolăm toate punctele de trecere dintre izolările anvelopei (între pereţi şi planşee sau cele ce dau spre spaţii neîncălzite)

Termoizolarea subsolului :

Dacă vrem să termoizolăm subsolul, e clar că termoizolarea pusă la exterior e de preferat, dar în cazul caselor deja construite e foarte greu de realizat, aşa că ne vom mulţumi să îl termoizolăm prin interior. Fundaţiile trebuie să fie însă etanşe şi bine drenate, deci să verificăm că nu există fisuri prin care să se infiltreze apă din exterior, ca să nu avem condens. Depunerile negricioase la baza zidului pe timpul verii arată producerea de condens, în timp ce dârele albicioase arată infiltraţii de apă )cu săruri minerale). Dacă avem astfel de situaţii e cazul să hidroizolăm subsolul prin exterior (şi cu această ocazie să aplicăm stratul de termoizolaţie tot la exterior). Fundaţiile din piatră sau din blocuri de beton trebuie să fie termoizolate pe la exterior.

Dacă termoizolăm subsolul prin interior, vom folosi un material termoizolant rezistent la umiditate (de pildă polistiren de tip 3 sau 4 – dar protejat contra focului, sau vată minerală ori vată de sticlă, protejate împotriva umezelii printr-o membrană hidrofugă)).

De unde vine umiditatea din subsol

·

         Vara,  se poate produce condensarea aerului cald şi umed pe pereţii mai reci ai subsolului. Şi conductele de apă rece pot provoca condensarea vaporilor. O barieră de vapori de proastă calitate sau prost aplicată poate permite vaporilor de apă din aer să traverseze zidurile chiar şi pe la tocurile ferestrelor sau pe la prize.

·         Umiditatea poate proveni şi din exterior: trotuarele casei pot să nu aibă panta spre exterior, ci să conducă apa spre pereţii casei; burlanele defecte pot lăsa apa să şiroiască pe pereţi, cauzând igrasie cu timpul (am văzut asta şi la Mogoşoaia- monument de arhitectură!); drenajul defectuos al solului poate păstra umiditatea în sol.
În imaginea alăturată vedeţi efectele devastatoare produse asupra unei clădiri neîngrijite de un simplu burlan rupt. Apa care a şiroit pe perete din burlanul rupt a distrus tencuiala şi a produs igrasie , ba chiar s-au produs fisuri în soclul casei. 

·         Până când găsim cauza exactă a umidităţii, vom combate mucegaiul cu produse specifice (spoirea cu var e eficientă şi ea, dar să fie var, nu vopsea lavabilă). Vara vom aerisi bine spaţiile, chiar şi iarna vom deschide ferestrele 2-3 minute , din timp în timp.

Izolarea acoperişului

·         Verificăm mai întâi starea învelitorii şi a elementelor structurale ale şarpantei şi efectuăm reparaţiile necesare. Verificăm să nu fie infiltraţii pe la elementele ce traversează acoperişul (coşuri, ţevi). Ne asigurăm că bariera de vapori e continuă.

·         Verificăm starea termoizolaţiei existente şi o suplimentăm cu încă un strat dacă e cazul.

·         Depistaţi locurile pe unde se infiltrează aer plimbând încet o lumânare aprinsă sau o fâşie de foiţă de-a lungul îmbinărilor (trape, tocuri de uşi sau ferestre, goluri pentru hote sau ventilatoare, goluri în jurul conductelor etc).

·         Etanşaţi de sus în jos- începănd cu părţile superioare ale încăperilor, fiindcă pe acolo iese mai mult aer cald.

·         Curăţaţi bine fisura înainte de a aplica un chit de etanşare.

Uşile şi ferestrele

·         Rostul dintre tocurile tâmplăriei şi ziduri  trebuie să fie etanşat cu vată de sticlă necompactată între două cordoane de spumă de polietilenă uşor comprimată. Sau cu spumă de poliuretan.

·         Dacă tocurile ferestrelor sunt prea stricate, montaţi alte ferestre, duble, , cu geam termoizolant.  Dacă geamul termoizolant şi-a pierdut etanşeitatea şi se văd urme de umiditate la interiorul lor, puteţi înlocui doar geamurile respective, nu toată fereastra.

·         Aplicaţi pelicule transparente pe ferestrele pe care nu le deschideţi iarna, ca să le măriţi etanşeitatea.

·         Etanşaţi uşile şi ferestrele folosind profile speciale de etanşare.

Apa caldă

·         Alegeţi robinete cu debit redus (există şi aeratoare de robinete, care amestecă apa cu aer).

·         Reparaţi sau înlocuiţi robinetele care pică apă

·         Preferaţi să faceţi duş în loc să faceţi baie în cadă

·         Când spălaţi vesela nu lăsaţi să curgă apa continuu ci umpleţi mai degrabă chiuveta cu apă cu detergent , spălaţi vasele şi clătiţi la urmă cu apă aproape rece.

·         Dacă vreţi maşină de spălaţi vase, alegeţi un model cu ăncărcare frontală, care consumă mai puţină apă.

Aparate menajere

·         Dintre aparatele electrocasnice, frigiderul consumă cel mai mult, urmat de congelator, maşina de spălat rufe, maşina de spălat vase şi maşina de gătit (dacă e electrică). Se ştie deja că e bine să folosim aparatele cu consum redus de energie (clasă A). De asemenea, să nu ne alegem modelele cele mai mari dacă nu ne sunt necesare.

·         Contează şi locul în care puneţi aparatele. Dacă frigiderul stă lângă maşina de gătit sau lângă fereastra însorită, desigur va consuma mai mult. Serpentina frigiderului ar trebui să fie curăţată periodic pentru ca aparatul să-şi păstreze randamentul.

·         Vă puteţi gândi de asemenea dacă aveţi într-adevăr nevoie de congelator...

·         Unii „extremişti” recomandă preferarea cuptorului cu microunde în locul cuptorului clasic (cu convecţie). Eu una nu sunt de acord cu asta, dat fiind că e deja constatat faptul că prepaparea la microunde nu e prielnică sănătăţii.

·         Maşinile de spălat rufe cu încărcare frontală consumă mai puţină apă decât cele cu încărcare pe sus. Dacă spălaţi rufele la temperatură mai scăzută (noii detergenţi o permir) sau chiar rece, se economiseşte energie.

Aparatele electronice

·         Scoateţi din priză încărcătoarele de telefon mobil şi adaptorul de alimentare externă pentru calculatorul portabil dacă nu e nevoie să încărcaţi bateriile respective. Altfel, aceste încărcătoare consumă energie electrică degeaba.

·         Numeroase aparate electronice continuă să consume curent electric în modul de „veghe”. O priză multiplă cu întrerupător vă permite să opriţi alimentarea televizorului sau calculatorului când nu le folosiţi, protejându-le astfel şi de suprasarcini sau supratensiuni accidentale.

Iluminatul

Se ştie deja că lămpile cu halogeni consumă mai puţin. Dar trebuie să fie luate măsuri de siguranţă în cazul utilizării lor. Tuburile fluorescente conţin mercur, o substanţă foarte toxică. De aceea lămpile fluorescente nu se aruncă la gunoi, ci se duc la locuri de recuperare specializate. Există şi măsuri de protecţie a ochilor.

Ventilaţia mecanică

Se recomandă ca locuinţele să aibă un sistem de ventilaţie mecanică, ce poate fi reglat pentru a asigura aerarea optimă, evacuând umiditatea excesivă din băi sau bucătării şi aerul viciat din încăperi. Pentru economia de energie, sistemul ar trebui să aibă un recuperator de căldură, care să folosească acea căldură din aerul evacuat din interior pentru a încălzi aerul introdus de afară. În cazul apartamentelor de bloc, hotele din bucătării vor evacua fumul şi vaporii de ce rezultă de la gătit. Dar trebuie să fie menţinute în stare bună de funcţionare şi hotele de ventilaţie prevăzute de proiectanţi la bucătării, băi , cămări sau debarale.

Mult succes!