Medicii fac o eroare la doua zile

Medicii generalişti (din Franţa) fac o greşeală la fiecare două zile

Cel puţin acesta este rezultatul unui studiu publicat în Bulletin épidémiologique hebdomadaire (BEH) pe 9 septembrie a.c. Studiul se referă la medicii de familie  din Franţa, în timp ce alte studii, anterioare, se ocupaseră de erorile din spitale.
Studiul nu se referă strict la erori medicale, ci la " evenimente nedorite asociate cu îngrijirile medicale", adică "EIAS= evenimente sau circumstanţe asociate îngrijirilor medicale care ar fi putut duce sau chiar au dus la o atingere pentru pacient, şi care este de dorit să fie evitate pe viitor"
Studiul a arătat că greşelile sunt cele mai adesera rezultatul unui deficite de organizare a cabinetului medical.
Lipsă de cunoştinţe la una dintre cinci greşeli înregistrate.
În cadrul studiului au fost contabilizate erori din 133 de cabinete de medici generalişti din 19 regiuni ale Franţei, timp de o săptămână. Rezultat: la 13 438 de acte medicale, au fost găsite 475 de EIAS, dintre care 74 cu efecte nedorite ale medicamentelor luate de pacienţi.

344 de evenimente nedorite au fost considerate ca "evitabile". Printre acestea, 42% au fost erori de organizare a cabinetului, adică greşeli în dosarul medical al pacientului, probleme de gestiune a programărilor sau chiar greşeli de identificare a bolnavului!
21% dintre EIAS au fost asociate cu greşeli de coordonare şi de comunicare între specialiştii din domeniul sănătăţii, când interveniseră mai multe structuri pentru îngrijirea unui pacient.
În 20% dintre cazuri, evenimentele indezirabile au survenit din cauza unor "lipse de cunoştinţe" sau de competenţe a medicilor generalişti sau a lipsei de "mobilizare" a cunoştinţelor lor.
În 77 % dintre EIAS nu au fost " consecinţe clinice" asupra pacienţilor, dar în 21% dintre cazuri pacieţii au suferit o "incapacitate temporară", citându-se ca exemplu " o infecţie urinară legată de o întârziere de instituire a tratamentului", sau stări de rău ca urmare a întârzierii de luare de măsuri după rezultatele analizelor unor pacienţi cu diabet.
În 2% dintre cazuri, consecinţele evenimentelor indezirabile asupra pacienţilor au fost grave.
Într-un caz, un bărbat de 87 de ani, cu insuficienţă  cardiacă, a murit pentru că nu a putut obţine o programare la medic în timp util.
Acest deces a survenit în instituţia de sănătate, ca urmare a unei spitalizări de urgenţă, după ce nu putuse să se obţină o consultaţie la cabinetul de medicină ambulatorie - explică studiul.

Este de remarcat în primul rând faptul că "cineva" se ocupă  - acolo - de aprecierea felului în care este administrat actul medical şi de semnalarea greşelilor ce pot surveni, pentru ca ele să nu se mai repete, sau măcar să devină mai rare.

Importante mi se par , pe lângă greşelile cu efecte imediate asupra pacienţilor şi greşelile operate în dosarele medicale ale acestora şi care ar putea avea efecte (poate chiar grave) mai târziu!
Studiul a contabilizat doar efectele survenite pe parcursul acelei săptămâni de studiu, însă o greşeală din dosarul medical poate avea urmări asupra acestuia mult mai tîrziu.
De pildă consemnarea ca efectuată a unei vaccinări care nu a existat poate duce la imbolnăvirea gravă a pacientului după mai mulţi ani, când acesta face boala contra căreia credea că a fost vaccinat. 
(Caz concret întâmplat la noi în ţară)
Sau lipsa de consemnare a unei alergii la un anumit medicament poate duce la şoc anafilactic ulterior, la administrarea acelui medicament. etc, etc.

Multe dintre aceste greşeli ar putea fi evitate dacă pacientul ar avea acces la datele înscrise în cardul său de sănătate.

Aşa cum este organizarea acum în România, la datele medicale înscrise în propriul card de sănătate pacientul poate avea acces doar dacă face o cerere scrisă în acest sens. 
Dar nimeni nu poate să facă mereu câte o astfel de cerere, pentru a fi la curent cu toate informaţiile care au fost trecute pe acel card după fiecare consultaţie . Este după părerea mea nedrept şi chiar umilitor faptul că un pacient nu are acces neîngrădit la citirea propriilor date medicale. 
Dar este şi periculos. 
Dacă pacientul ar putea verifica imediat cele înscrise pe cardul său de sănătate, el ar putea observa şi semnala unele erori de genul "eroare de identificare a pacientului" - semnalată în studiul citat - sau altele, referitoare poate la coordonarea între specialităţi, la medicamentele primite, poate la grupa sanguină etc.
Studiul s-a limitat la o singură săptămână din activitatea celor 133 de cabinete , prin urmare putem presupune că pe durata unui an întreg s-ar fi putut înregistra 24544 de astfel de erori, dintre care în 5154 de cazuri să fie efecte imediate de înrăutăţire a stării de sănătate  apacienţilor respectivi ca urmare a greşelilor din cele 133 de cabinete medicale.  Adică, 38 de pacienţi ai unui medic ar avea de suferit într-un an urmări destul de însemnate din pricina greşelilor acestuia.(în medie).
La noi, cam câte astfel de greşeli or fi?