Înălțarea Sfintei Cruci

Întreaga creştinătate omagiază pe 14 septembrie Sfânta Cruce a Patimilor Mântuitorului

Găsirea Sfintei Cruci
Agnolo Gaddi, 1380

Această dată este legată de două evenimente deosebite legate de istoria Crucii pe care a fost răstignit Iisus Cristos:

• Găsirea Crucii de către împărăteasa Elena, mama împăratuliui Constantin cel Mare (în anul 335, în timpul unui pelerinaj făcut la Ierusalim) şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14 septembrie 326. Pe dealul Golgota, pe locul descoperirii Sfitei Cruci, Împărăteasa Elena şi Împăratul Constantin au dispus să se costruiască biserica Sfântului Mormânt, loc de pelerinaj şi în zilele noastre. Acolo se păstrează o porţiune din lemnul Crucii, alte porţiuni fiind trimise de către împărăteasa Elena la Roma şi la Constantinopol. 
• Readucerea crucii de la perşi în anul 629, (după ce aceştia o răpiseră şi duseseră în Persia), pe timpul împăratului bizantin Heraclius I şi apoi înălţarea ei în văzul tuturor credincioşilor la 14 septembrie 630. La întoarcerea Crucii la Constantinopol, ea a fost purtată în triumf de popor, credincioşii purtând ramuri de măslin şi făclii. Apoi Heraclius a dus Crucea la Ierusalim. 

După o relatare a lui Rufin d'Áquileea, (Turranius Rufinus, ascet creştin ) de la începutul secolului V, Împărăteasa Elena a venit la Ierusalim să găsească locul Patimilor Mântuitorului. (Un templu roman fusese clădit pe acel loc pentru a împiedica venerarea lui de către creştini, dar tocmai acesta a fost indicat locul exact al Golgotei).

În urma săpăturilor la faţa locului au fost găsite cele trei cruci, pe care fuseseră răstigniţi Iisus Cristos şi cei doi tâlhari. Episcopul Macarie a cerut să fie adusă pe o targă o femeie muribundă , care a fost atinsă pe rând cu cele trei cruci.  După atingerea cu a treia cruce, femeia s-a ridicat şi a început să meargă, lăudând pe Dumnezeu. Aşa a fost deosebită Crucea Mântuitorului de celelalte două.