Prima dezbatere prezidenţială europeană

Prima dezbatere televizată între candidaţii la preşedinţia Comisiei europene

Dezbaterea va fi difuzată în direct luni (astăzi) 28 aprilie, pe canalul tv Euronews şi pe internet, cu începere de la ora 21. Candidaţii vor vorbi în engleză, dar discuţia va fi tradusă simultan în 12 limbi. 

Confruntarea a fost asemenea pusă e internet pe:

Eudebate2014 eu, euronews  şi pe site-urile internet ale diferiţilor parteneri media.

Cei patru principali candidaţi sunt:

• ·         Jean-Claude Junker- pentru democraţi –creştini şi conservatori (PPE)
• ·         Martin Schultz pentru socialişti (PSE)
• ·         Guy Verhofstadt pentru liberali (ALDE)
• ·         SKA Keller (Verzi- ecologişti)

Cei patru candidaţi vor vorbi în faţa unui public compus din 700 de tineri, dar se vor adresa celor 400 de milioane de alegători europeni.

Studenţi din universităţile din Europa au avut ocazia în ultimele săptămâni să pună întrebări. (Studenţii de la noi or fi ştiut de asta?) 
Locurile de muncă, învăţământul şi educaţia, angajamentele politice vor fi printre temele abordate.

Extrema stângă şi-a desemnat de asemenea candidatul, în persoana grecului Alexis Tsipras, dar acesta nu va participa la dezbaterea de astăzi.

În următoarele săptămâni vor mai avea loc alte patru dezbateri. Cea de pe 15 mai va reuni cinci candidaţi.

Ce s-a schimbat în modul de alegere al preşedintelui Comisiei europene

Este pentru prima dată când familiile politice prezente în Parlamentul european prezintă un candidat pentru Comisia europeană. Până în prezent, alegerea preşedintelui Comisiei europene era o prerogativă exclusivă a şefilor de state şi de guverne din UE.

Acum însă, conform tratatului de la Lisabona, şefii de stat şi de guvern vor propune Parlamentului european un candidat la preşedinţie „ţinând cont de alegerile la Parlamentul european”. 

Candidatul va trebui să fie  apoi aprobat de Parlamentul european cu majoritate de voturi (deci minim 376 de voturi din totalul de 751).  
Prin urmare, în spiritul tratatului, preşedintele executivului de la Bruxelles va trebui să fie de aceeaşi culoare politică cu majoritatea membrilor deputaţilor aleşi în Parlamentul european.

PPE, PSE şi ALDE au convenit deja că partidul cel mai important (care va obţine cele mai multe voturi la alegerile europene) va putea prelua iniţiativa pentru a reuni o majoritate pentru susţinerea programului său.

Obiectivul este ca unul dintre aceşti candidaţi să devină noul preşedinte al Comisiei europene.

Iată de ce apartenenţa politică a eurodeputaţilor va avea un rol important în alegerea preşedintelui Comisiei europene, ceea ce înainte nu se întâmpla.

Martin Schultz pentru socialişti (PSE)	Jean-Claude Junker- pentru democraţi –creştini şi conservatori (PPE)
SKA Keller (Verzi- ecologişti)	Guy Verhofstadt pentru liberali (ALDE)

Se pare că cele mai mari şanse le au primii doi candidaţi, însă dacă nici PPE nici socialiştii nu vor reuşi să obţină majoritatea absolută, cel de al trelea candidat ar putea avea şanse.

• Guy Verhofstadt, jurist, fost prim ministru (timp de 9 ani) al Belgiei,  este un federalist convins, militând pentru o Europă integrată. Susţine federalizarea şi drepturile homosexualilor.
• Jean-Claude Junker, jurist,fost prim ministru în Luxemburg, fost guvernator al Băncii Mondiale, unul dintre arhitecţii cheie ai tratatului de la Maastricht, se consideră „om al solidarităţii”, care a contribuit la ajutarea ţărilor aflate în dificultate din cauza crizei.
• Germanul Martin Schulz, de formaţie librar, candidat al socialiştilor, va insista probabil pentru stabilirea unui salariu minim european proporţional cu PIB-ul din fiecare ţară şi de asemenea va lupta contra dumpingului social şi fiscal între ţările europene.
• Germanca Franziska (Ska) Keller, tânăra reprezentantă a ecologiştilor este singura femeie ce candidează la această funcţie. Ea este poliglotă (vorbeşte şase limbi, printre care turca, finlandeza, engleza , spaniola şi franceza, pe lângă germană.  Are studii de ştiinţe islamice, turcologie şi iudaistică. Ea este singura dintre candidaţi care se opune negocierilor de liber-schimb cu Statele Unite.

Iată cum alegătorii europeni au posibilitatea de a opta pentru unul dintre aceste programe, prin alegerea unor eurodeputaţi care să aparţină familiei politice a candidatului preferat (cel care susţine o politică agreată de alegătorii respectivi).

Prima dezbatere se va axa pe trei subiecte principale: economia europeană, viitorul Europei şi politica ei externă.

Sunt subiecte care ne interesează şi pe noi şi de aceea ar trebui să urmărim, dacă putem, aceste dezbateri.
Din păcate, posturile noastre de televiziune sunt ocupate mai degrabă de alte subiecte decât să preia aceste dezbateri şi să efectueze o subtitrare în limba română, ca să înţeleagă şi toată lumea de la noi.
Ni se spune să venim la vot, dar putem să ne facem o ideie clară despre programele politice şi economice ale candidaţilor, ca să votăm în cunoştinţă de cauză? 

 #ALDE= Alianţa democraţilor şi liberalilor pentru Europa  
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În cadrul dezbaterii, dl. Jean-Claude Junker a spus că dependenţa energetică de ţări ca Rusia sau SUA nu trebuie să se rezolve prin exploatarea gazelor de şist , fracturarea hidraulică generând grave probleme de mediu, aceasta fiind deci o cale greşită.
Nu s-a spus nimic despre asta la posturile noastre de televiziune.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 1.05.2014
O altă dezbatere între aceiaşi candidaţi a fost organizată marţi 29 aprilie, la Bruxelles.
În cadrul acestei dezbateri, fiecare candidat şi-a expus opiniile asupra principalelor teme economice şi politice.
Asupra energiei

• Toţi candidaţii s-au opus introducerii imediate a fracturării hidraulice.
• Ska Keller s-a opus la orice folosire a energiei nucleare şi a fracturării hidraulice pentru gaz sau petrol în Europa.
• Fracturarea hidraulică a fost definită ca o tehnologie murdară şi periculoasă. Ea a spus că securitatea energetică a Europei se găseşte în resursele ei regenerabile proprii, cum ar fi energia eoliană şi energia solară.
• Jean-Claude Juncker (PPE) a spus că statele ar trebui să decidă individual. 

(soluţie care convine ţărilor care vor să-şi păstreze ţările curate, dar să profite de pe urma transformării altor ţări în pubele de gunoi  nn).

• Keller, Schulz şi Verhofstadt au convenit că este necesară o soluţie europeană pentru energie, dar au păreri diferite asupra modului în care aceasta să fie realizată.

Asupra imigraţiei
Principalele teme: circulaţia în saţiul Schengen, accesul Bulgariei şi României în Schengen, libera circulaţie a cetăţenilor europeni şi împărţirea sarcinilor privind imigranţii.

• Martin Schulz a observat că Europa nu are un drept de imigraţie coerent, care ar fi necesar. 
• Toţi candidaţii au fost de acord că imigraţia e necesară pentru menţinerea unei economii prospere, dar o imigraţie controlată

Asupra austerităţii.
Chestiunea cea mai controversată.

• Jean-Claude Junker a declarat că dacă sunt necesare măsuri de austeritate, trebuie întărite şi măsurile sociale pentru atenuarea impactului acestora.
• Schulty şi Verhofstadt , caşi Juncker au susţinut că finanţarea de austeritate aduce o lipsă de creditare pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
• Verhofstadt a propus mai multe măsuri pentru ameliorarea fluxurilor de credit.

 Asupra finanţelor
Locuri de muncă adevărate, Nici o exploatare. Condiţii de muncă. 
Acestea au fost temele dezbătute de candidaţi. 

• Accesul IMM- urilor la credite a fost considerat de toţi candidaţii ca fiind esenţial pentru ameliorarea situaţiei locurilor de muncă.
• Folosirea marilor proiecte pan-europene a fost preconizată ca mijloc de stimulare a pieţei muncii.
• În acelaşi timp, migraţia şi mobilitatea şomerilor au fost subliniate  ca fiind importante pentru rezolvarea crizei locurilor de muncă. Cu mai mult de şase milioane de locuri de muncă vacante în întreaga Europă, Schulty şi Keller au declarat că trebuie favorizată mobilitatea.
• Verhofstadt a declarat că nu e nevoie de un sistem european de indemnizaţie de şomaj. 

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 18.05.2014
Pe 15 mai a avut loc dezbaterea televizată între toţi cei cinci candidaţi la preşedinţia Comisiei europene:

• conservatorul luxemburghez Jean-Claude Junker
• social-democratul german Martin Schulz
• liberalul belgian Guy Verhofstadt
• ecologista germană Ska Keller
• reprezentantul stângii radicale, grecul Alexis Tsipras.

Unul dintre ei va ocupa după alegerile europarlamentare locul actualului preşedinte al Comisiei europene, José Manuel Barroso.

Ei au dezbătut, în engleză, franceză şi greacă, chestiuni care nu mai erau naţionale, ci transnaţionale: euro, imigraţia, bugetele, creşterea economică, şomajul, solodaritatea, valorile, laicitatea etc.

Cea care, în opinia comentatorilor politici, a repurtat victoria confruntării a fost ecologista Ska Keller- deşi "calculele hârtiei" indică drept principali favoriţi e primii doi candidaţi. 

O ideie care ne-ar conveni de minune nouă, românilor: Ca întreprinderile să plătească impozitul acolo unde fac profitul. Aşa ar fi normal într-o Europă unită, dar rămâne de văzut dacă se va şi aplica acest nou principiu!

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 26.05.2014

Rezultatele alegerilor europene (provizorii, la această oră)

Jean-Claude Junker va revendica preşedinţia Comisiei europene, pe baza majorităţii dobândite.

Martin Schulz la rândul său a declarat că va urmări crearea unor alianţe ( în Parlamentul european) care să-i permită să depăşească scorul lui Jean-Claude Junker .