Avionul disparut arata cat de poluate sunt oceanele

Căutarea Boeingului arată deşeurile din oceane

(Pentru datele actualizate la zi referitoare la căutările avionului, vedeţi aici:
 http://nazone.ro/2014/03/avionul-malaiezian-disparut.html      )
Căutarea Boeingului 777 al Malaysia Airlines a prilejuit o impresionantă mobilizare de forţe internaţionale. S-au folosit sateliţi, avioane şi nave pentru găsirea resturilor ce ar fi avut legătură cu zborul MH 370. Au fost semnalate foarte numeroase obiecte ce pluteau pe ocean chiar în zone foarte îndeărtate de rutele maritime. Resturi de mai mulţi metri lungime, pete de hidrocarburi au dat speranţe că ar fi fost găsit avionul. Dar s-a dovedit că aceste deşeuri nu aveau nici o legătură cu Boeingul căutat, ci făceau parte pur şi simplu din enorma masă de poluanţi care sunt deversaţi zilnic în oceane şi care ameninţă viaţa marină.
La fiecare furtună, locuitorii de pe litoraluri fac aceeaşi constatare: plajele devin ticsite de deşeuri de toate felurile, ce trebuie să fie îndepărtate. Încălţări din plastic, sticle, ambalaje, bucăţi de ţesătură, plase de pescuit. Aceste obiecte nu constituie decât partea vizibilă a poluării.
Încet dar sigur, apele ce înconjoară Pământul sunt transformate în pubele. Partea cea mai puţin vizibilă este şi cea mai importantă. Ea este constituită din hidrocarburi, produse toxice, materiale plastice... În fiecare an, milioane de tone din aceşti poluanţi se regăsesc în oceane. Aproape de noi, Marea Mediterană se umple astfel de 50 de milioane de tone de deşeuri în fiecare an.
Nimeni nu a măsurat cantitatea de deşeuri din Marea Neagră...

Insule de plastic în mijlocul oceanelor

80% din apele uzate din întreaga lume sfârşesc prin a ajunge în mări şi oceane. Deşeurile din plastic produc o invazie masivă de particule microscopice din materiale plastice care sunt ingerate de organismele marine şi ajung să creeze « insule din plastic» în zonele mai lipsite de vânturi şi cu presiune înaltă. Nu e vorba de pământ , ci de o mare concentrare de resturi din plastic, începând de la bucăţi vizibile şi terminând cu particule minuscule care pot fi confundate de peşti cu planctonul.

Acidifierea apelor poate perturba comportamentul animalelor marine

Un alt fenomen neliniştitor este acidifierea oceanelor. Ea a fost pusă în legătură cu absorbţia unei părţi din dioxidul de carbon emis în atmosferă de activitatea umană, dar şi cu oxidul de azot legat de circulaţia motorizată, arderea combustibilor şi de activităţile industriale, din care rezultă ploile acide, . De asemenea sulful conţinut în combustibilii fosili se transformă în urma combustiei în dioxid de sulf, sursă de acid sulfuros şi acid sulfuric.   Or, emisiunile de CO2 nu încetează de a creşte din anii 1950, iar industrializarea unor ţări precum China şi India nu face decât să accelereze tendinţa.
Iar acidifierea oceanelor înseamnă până la urmă şi acidifierea organismelor noastre.
Iar acidifierea organismului înseamnă îmbolnăvirea gravă ...

Pentru a încetini poluarea ce ameninţă oceanele cu asfixia, ONU a militat în 2011 pentru o "tranziţie mondială către o economie verde mai eficace". 
E sigur că nu se poate face nimic de pe o zi pe alta, dar guvernele şi cetăţenii din lumea întreagă au interesul şi datoria de a reacţiona rapid dacă vor să salveze apa noastră a tuturor. 


Sursă: CitizenPost