Ce fel de gaze exploatează Rompetrol la Fitionesti?

Ce fel de gaze se scot prin foraje la 4200m

Rompetrol extrage gaze de şist pe şest?

Gazele de şist sunt tot gaze naturale (gaz metan), singura diferenţă fiind metoda de extragere.


Gazul metan care se găseşte în pungi şi se extrage prin sonde obişnuite, prin metode "convenţionale" şi nu se găseşte de obicei la adâncimi atât de mari, sondele convenţionale mergând până pe la 1000m adâncime.

În schimb gazele captive în straturi de şist sau de cărbune, în aşa-numita "rocă mamă", se află la adâncimi mult mai mari, de 2500-4500 de metri , şi se extrag în prezent prin tehnologia de fracturare hidraulică (fracking), în cadrul căreia se provoacă un şir de cutremure de mică intensitate la mare adâncime, se zdrobeşte roca prin intermediul acestor cutremure, continuându-se apoi cu injectarea unor cantităţi enorme de apă sub presiune înaltă, împreună cu circa 500 de substanţe chimice profund dăunătoare, apă care apoi este compromisă pentru totdeauna, fără a exista metode lipsite de pericol de a readuce această apă în circuitul ei natural, în natură.

De vreme ce sonda Kaz1 amplasată de Rompetrol la Fitioneşti, va face foraje de explorare la adâncimea de 4200 de metri, cam despre ce gaze ar fi vorba? Da, gaze naturale, dar....de şist!

Forajele de explorare sunt precedate de explorări seismice, în cadrul cărora se fac explozii de provoacă mici cutremure, pentru a se studia răspunsul rocilor geologice şi a se trage concluzii asupra alcătuirii lor. Pentru acest tip de explorări, în ţările civilizate sunt necesare avize speciale. Asta pentru că, pe de o parte, cutremurele provocate pot afecta structurile construcţiilor din zonă, dar şi pentru că, pe de altă parte, s-a constatat deja în SUA că procedeul de fracturare hidraulică poate provoca unele cutremure prin introducerea de apă sub presiune cu lubrefianţi la mare adâncime, favorizând astfel alunecarea straturilor geologice şi deci apariţia de mişcări seismice.
La noi, nici nu se vorbeşte despre avize pentru explorări seismice. De parcă nu am fi cu "sabia lui Damocles" a cutremurelor deasupra capului!

Este constatat că aceste metode generează intensificarea activităţii seismice în zonele în care sunt aplicate, acesta fiind şi motivul pentru care în multe zone ale lumii ele au fost oprite. 

Nu şi la noi.

Activitatea seismică în zonă

Or, la noi, în ultima vreme, exact în această zonă activitatea seismică s-a intensificat!

Iată harta cutremurelor ce au avut loc la noi între 9.08 şi 19.08.2013 precum şi şi amplasarea comunei Fitioneşti:

Harta arată apropierea zonei de sondare atât de epicentrele cutremurelor, cât şi de rezervaţia naturală Bădeana. Despre protejarea acestei rezervaţii naturale nu vorbeşte nimeni!
Oare de ce credeţi că Rompetrol spune deja că îi va despăgubi pe locuitorii din zonă pe baza unor contracte individuale? 

Dacă apa freatică va fi poluată, persoanele particulare nu vor putea dovedi că au fost afectaţi ei personal. Nici nu vor şti de ce s-au îmbolnăvit. Nu vor şti nici de ce s-a instaurat treptat seceta.

În Columbia, de pildă, există o lege ce dă dreptul oricărei persoane particulare să cheme în justiţie societăţi comerciale pentru daune aduse mediului înconjurător. Pe baza acestei legi, nu demult compania Chevron a fost obligată la daune de 19 miliarde de dolari pentru poluarea făcută de ei în jungla columbiană. (Vezi "Aguinda contra Chevron"). E drept că 
s-au judecat peste 14 ani, după ce mulţi amerindieni, inclusiv copii  au murit de cancer, iar plantele şi animalele au pierit.
Dar la noi, un ţăran va vedea doar dacă i se crapă zidurile casei de la cutremure, dar şi atunci va fi greu de dovedit dacă asta a avut loc ca urmare a activităţii seismice naturale sau a fost de vină tehnologia de fracturare. Cât despre cancer....

Ce părere aveţi: cum va extrage Rompetrol (adică KazMunay Gas -KMG, Kazahstan) acele gaze, aflate la 4200 m adâncime?

În articolul publicat în  Ziarul de Vrancea pe 7 februarie a.c., se afirmă lucruri contradictorii: "Rompetrol a început forările în august 2012 ...dar nu vizează identificarea gazelor de şist, scopul fiind...stabilirea prezenţei unor hidrocarburi" 
Păi, gazele din şisturi sunt şi ele hidrocarburi! Da, în şisturi poate fi şi petrol "de şist", dar extragerea se face tot prin fracturare hidraulică, deci pericolele sunt asemănătoare.
Se spune că acolo "există o sondă de exploatare", fără a se spune ce anume se exploatează şi prin ce procedeu.

În 2012 s-ar fi început lucrările la o sondă de explorare- şi nu s-au sfârşit până acum? 
În general explorările durează doar câteva luni! Apoi, se trece la exploatare- dacă există avizele necesare.
Comentariile la articolul din ziarul citat au fost dezactivate- de ce, oare? Ca nu cumva cineva să-şi scrie acolo motivele de îngrijorare?
Vedem că , aflaţi într-o situaţie asemănătoare, sătenii din Polonia se opun cu înverşunare forărilor "de explorare" pentru gaze de şist, ştiindu-se că apoi urmează şi exploatarea acestora - altfel, de ce ar cheltui companiile ca să exploreze? (După cum a afirmat şi preşedintele nostru, la un moment dat).

Vedeţi "Polonezii contra gazelor de şist"
http://nazone.ro/2013/07/polonezii-contra-gazelor-de-sist.html

De fapt, exact ca şi în cazul satului polonez în care s-au demarat prospecţiunile pentru gaze de şist, şi la Fitioneşti casele au fost crăpate de trepidaţii, iar fântânile au secat. Pârâul Zăbărăuţ, care alimenta de ani de zile mai multe sate cu apă, a secat dintr-odată!
Deosebirea este că în satul nostru, sonda este pusă chiar în centrul satului! Şi altă deosebire notabilă este aceea că în Polonia sătenii s-au mobilizat cu o înverşunare asemănătoare cu cea din timpul mişcării "Solidaritatea" pentru a împiedica acea companie petrolieră (acolo e vorba despre Chevon) să mai continue activitatea de prospectare, care ar urma să compromită activitatea agricolă din zonă.

Sătenii de la noi se plâng de dureri de cap , iar firma le-a dat ca despăgubire câte o butelie pentru fiecare gospodărie afectată.

Primarul le spune sătenilor că se prospectează pentru a se găsi gaze naturale convenţionale şi că toate avizele au fost date pentru exploatarea de gaz metan prin metode convenţionale. Toate datele indică însă că este vorba despre gaze de şist! 
Atunci, ori primarul nu ştie ce s-a avizat de fapt (sau ştie şi vrea să ascundă adevărul sătenilor), ori compania KazMunayGas-Rompetrol prospectează şi apoi începe exploatarea de gaze de şist fără a avea avizele necesare!
Zona se incadreaza in regiunea de maxima activitate tectonica si seismica a Carpatilor de Curbură.
 Cum de s-a ales tocmai această zonă cu risc seismic maxim pentru desfăşurarea unei activităţi despe care s-a stabilit deja că duce la intensificarea mişcărilor seismice?

Forajele firmei Chevron - urmează 2800 de sonde 

Compania Dafora S.A. a a anunţat că a încheiat un contract (estimat la 10,38 milioane de dolari) cu firma Chevron pentru a executa foraje în zona Bârlad, timp de 4 ani. Dacă va primi avizul de exploatare, firma Chevron va exploata 2800 de sonde.
Cică Chevron ar fi obţinut acordul de mediu pentru sonde de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui (în zonele Pungeşti, Băceşti şi Găgeşti) şi mai deţine concesiuni şi în Dobrogea, unde va iniţia studii seismice (prima fază a lucrărilor). 
Firma Dafora e controlată de omul de afaceri Gh. Călburean, ce deţine 50% dintre acţiuni, alte 13,6 din acţiuni aparţinând firmei Foraj Sonde Craiova, a oamenilor de afaceri Marius şi Emil Cristescu.
Ei vor efectua forajele pentru ca americanii să scoată gazele noastre şi să ni le vândă la preţul pieţii!.
Redevenţele sunt la un nivel jalnic: sub procentul de bacşiş care se plăteşte unui chelner, la restaurant.

Hotărârile Consiliilor Locale nu sunt luate în seamă?

Aflăm din presă că 17 comune de la noi au emis hotărâri de Consiliu Local prin care se interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist prim metoda fracturării hidraulice în perimetrul administrat, cum sunt: Ghiroda și Moșnita, din județul Timiș și Coroieşti, Iana, Ghergheşti, Pungeşti, Găgeşti, Banca, Suletea, Puieşti, Alexandru Vlahuță, Tutova, Băceşti și Pochidia din județul Vaslui. Firmele multinaţionale nu par să le ia în seamă deloc. Până la urmă, însă, poate vor trebui să le ia în seamă!


În iunie 2013, preşedintele a spus că " Romania are obligaţia să treacă la exploatarea gazelor de şist". 
Dar  nu se pune problema ca România să exploateze aceste gaze, ci firmele americane, sau kazahe sau poloneze sau din oricare alte ţări! Iar românilor să li se dea un bacşiş foarte mic, să li se ia gazul şi să li se lase apa otrăvită pe vecie şi pământul pârjolit!

Câtă apă se va contamina în zona Bârlad, de către firma Chevron?

Funcționarea unui puţ tipic necesită minimum 10.000 m3 de apă, la care se adaugă 50 m3 de produse chimice. Pentru o singură fracturare . (De obicei se fac fracturări repetate la fiecare puţ de foraj). Odată fracturarea efectuată în foraj și lichidul recuperat, (se scoate afară cam 40% din lichidul de fracturare introdus), e nevoie de găsirea unei metode de debarasare de volume mari de apă contaminate cu substanțe chimice.

2800 de sonde x 10000m3 de apă pentru fiecare sondă pentru o singură fracturare, înseamnă 28 000 000m3 de apă poluată . Dacă se vor face 10 fracturări de fiecare sondă, se vor extrage din mediu şi se vor polua ireversibil 280 000 000m3 de apă, folosindu-se 1 400 000 m3 de substanţe chimice cancerigene! Şi asta numai în zona Bârladului şi Vasluiului!

Cum rămâne cu hotărârile Consiliilor Locale din acest perimetru?


Conform calculelor Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA, cam una din 20 de sonde este ruptă în timpul activităţilor specifice. Deci, putem prevedea că circa 140 de sonde de mare adâncime vor fi rupte numai în zona Bârladului. Ce se va întâmpla atunci cu apa otrăvită care va circula prin ele, la presiunea de 1000 de atmosfere?

Cantitatea anuală de precipitații în zona Vasluiului este de 437 l/m² ( 0,437 m³/m²= 4370m³/ha). Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. Terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an. Precipitaţiile se scurg rapid pe versanţii despăduriţi, provocând şi inundaţii, apoi se instalează seceta, pentru că nu mai sunt pădurile care să înmagazineze cantităţile de apă şi să le elibereze apoi treptat în atmosferă. 

Pe cele 600 000  hectare concesionate de Chevron în zona Bârlad, precipitaţiile anuale sunt deci, în mod statistic, insuficiente.

Cantitatea de apă stricată de cele 2800 sonde ale firmei Chevron va rămâne în proporţie de 60% în adâncurile pământului, împreună cu otrăvurile care i-au fost adăgate. Circa 40% din această cantitate de apă va reveni la suprafaţă împreună cu chimicalele cancerigene, dar vor deveni şi radioactive prin antrenarea din adâncuri a substanţelor radioactive aflate acolo. De asemenea, firmele au recunoscut că injectează chiar ele izotopi radioactivi în apă, pentru a urmări mai uşor traseul ei în adâncuri.

Nu s-a dat publicităţii care ar fi maniera prin care firma se va debarasa de această cantitate de apă otrăvită. 

Dacă o reinjectează în puţurile de mare adâncime, în zonă nu va mai fi apă! 

Dacă o „epurează” şi apoi o deversează în apele curgătoare, e limpede că „epurarea” nu va înlătura niciodată toate otrăvurile şi toată radioactivitatea din apele poluate. Prin urmare, după ce că zona este deja secetoasă, ea va deveni deşertică de-a dreptul, în acelaşi timp fiind şi infestată cu substanţe cancerigene şi radioactive.

În SUA, oamenii din zonele în care se extrag gaze prin acest procedeu sunt siliţi să bea şi să se spele cu apă îmbuteliată, adusă din alte părţi. Desigur cu costuri importante. Acolo însă, proprietarii de terenuri sunt şi proprietarii bogăţiilor din subsoluri, deci încasează bani frumoşi de la firmele ce extrag gazele.

Punctul de lucru Dăneşti

La noi, însă, românii nu mai sunt proprietari pe nimic. Firmele străine îşi vând între ele drepturile asupra pământurilor din  România, de parcă aici ar fi deja un deşert nelocuit.
Peste 70% din teritoriul României a fost concesionat pentru exploatarea resurselor (noastre) naturale (de către alţii). O parte însemnată este dedicată gazelor de șist, concesionări făcute în mare taină.
Polonia, de pildă, a concesionat doar 15% din teritoriul ei, condiţionat de asocierea cu firme de stat poloneze şi cu condiţia încasării a 40% din venitul brut al exploatării de către statul polonez.  Acolo s-a pus la punct mai întâi o legislaţie specifică foarte bine documentată şi precisă. Şi totuşi, nu se ştie dacă până la urmă se va trece la exploatarea gazelor de şist. Firmele poloneze preferă să exploateze la noi, unde totul e vraişte! (Da, au concesionat terenuri în zona Baia Mare, că tot se dau aproape pe gratis).

Chevron a cumpărat, în februarie 2011, dreptul de concesionare a perimetrului de la Bârlad de la firma Regal Petroleum, companie înfiinţată de Frank Timiş, cel care a demarat şi proiectul Roşia Montană. Numai pentru cumpărarea dreptului de concesionare, Chevron i-a plătit lui F. Timiş 25 milioane de dolari americani. 
Cât au luat românii de aici? Probabil nimic...

Perimetrul Suceava are o suprafaţă de 2.403 kilometri pătraţi şi este concesionat în părţi egale de către Zeta Petroleum şi Raffles.  Aici se găseşte câmpul gazier Climăuţi, operat de către Raffles, care produce deja.  

Perimetrul Bârlad este concesionat de către Chevron, care l-a cumpărat de la Regal Petroleum.

Acesta se află imediat lângă zăcământul Roman-Secuieni, care este unul dintre cele mai mari din ţară şi care e operat de Romgaz.
În Dobrogea, Chevron a primit dreptul de exploatare pentru trei perimetre în suprafaţă totală de 300 000 de hectare , la Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche.
Două dintre cele şapte perimetre stabilite la noi pentru exploatarea de gaze de şist au fost atribuite unor companii ruseşti (NIS - Gazprom), dezminţindu-se astfel teoria că exploatarea acestor gaze ne-ar crea o oarecare independenţă faţă de gazul rusesc. 
Diferenţa ar fi că în acest caz, am cumpăra de la ruşi chiar gazul nostru!

Iar amărâţilor de locuitori li se spune că nu se exploatează gaze de şist!

Prospectarea şi exploatarea de gaze de şist în ilegalitate

La noi nici nu există o legislaţie specifică pentru folosirea tehnologiei de fracturare hidraulică şi a celor asemănătoare (cu gel, de exemplu), aşa cum există în Polonia.
Parlamentul nostru are alte preocupări.

De fapt, la noi este în vigoare doar Legea petrolului nr. Nr. 238 din 7 iunie 2004 , în care  prin termenul "Gazele naturale"  se defineşte ca fiind " gazele libere din zăcăminte de gaz metan,
gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.". După cum se constată, gazele cuprinse în şisturi nu sunt incluse în acest termen.
Nu a fost publicată în Buletinul Oficial nici o altă accepţiune legală a acestui termen.
Rezultă că acele companii care au primit avize de exploatare pentru exploatarea de gaze naturale nu pot exploata gaze de şist decât ilegal!
De aceea, probabil , Primăria din Fitioneşti pretinde că acolo se prospectează şi se vor exploata "gaze naturale" şi nu gaze de şist.
Şi - merge aşa?

------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 15.10.2013
Cetăţenii din Siliştea au protestat împotriva amplasării pe teritoriul comunei lor a sondelor companiei Chevron pentru exploatarea de gaze prin fracturare hidraulică.
Huiduielile lor nu au fost arătate la tv.