Laminorul urban

Uzinele Republica

Am auzit la tv  că s-a făcut un „Laminor Urban”- în București.
O investiție începută și visată de Nicolae Malaxa...
Cum nu prea am înțeles despre ce e vorba, am încercat să aflu și eu, rapid, de pe net, care au fost investițiile Malaxa ...și ce sunt ele acum.

Și ce am aflat:

Istorie: 

În 1921 Nicolae Malaxa a construit Fabrica de Locomotive și Tancuri
În martie 1927 s-a dat chiar o lege care promova producția internă: „Legea fabricării în țară a locomotivelor și vagoanelor”. Se făceau pentru CFR câte 20 de locomotive noi în fiecare an. Cu un atelier mobil se reparau locomotivele ce se defectau. 

- naționalizată apoi și dezvoltată a devenit  Uzinele 23 August- ce cuprindeau și o Fabrică de Locomotive . Se exportau locomotive și în RDG .
În Fabrica de Motoare se construiau motoare performante de mare putere. Și compresoare uriașe de gaze (lungi de 20m) folosite în industria chimică..
După 1989 Uzina a fost redenumită: SC Faur S.A....și a mers din rău în mai rău. 

În 1938 Nicolae Malaxa a înființat încă o fabrică: Uzina de Tuburi și Oțelării, care a fabricat în timpul războiului tuburi pentru obuze.
Era una dintre cele mai mari hale industriale din țară.
Complexul industrial „Malaxa” a fost proiectat  de arhitectul Horia Creangă , nepotul scriitorului Ion Creangă. Horia Creangă studiase la  École des Beaux Arts din Paris și făcuse practică la Compania de Căi Ferate din Nordul Franței. El a lucrat cu începere din 1930 la reorganizarea incintelor industriale Malaxa , reamenajând și extinzând halele existente la acea dată și proiectând în continuare hale noi, în spiritul celor mai moderne construcții industriale din Europa. 

Hala Laminor a fost ultima construcție din cadrul complexului Malaxa. O hală cu structură metalică , cu dimensiuni în plan de 400 x 180m, un adevărat etalon de arhitectură și design industrial. Hala de țevi, dar și restul incintei industriale sunt amintite în diferite istorii internaționale ale arhitecturii industriale, fiind reprezentative pentru curentul modernist. 
Ansamblul industrial ocupa o suprafață de peste 90 de hectare . Erau laboratoare, hale industriale, clădiri de serviciu și altele. 
Hala avea în dotare un laminor Stiefel de 6 țoli, unul de 14 țoli și o trăgătorie la rece- la acea dată fiind cele mai moderne din Europa.  
Structura metalică a halei a fost realizată la Uzinele de fier și Domeniile Reșița, unde Malaxa deținea de asemenea acțiuni. Structura metalică a fost îmbrăcată în zidărie de cărămidă, fiind proiectate însă mari suprafețe vitrate. Pe fațada nordică s-a proiectat un perete cortină vitrat de cca 2000m²


Naționalizată de asemenea în 1948 și dezvoltată de regimul de „democrație populară” sub numele : Uzinele Republica, Republica producea cam 200 000 de tone de țevi petroliere pe an, exportând cam 80% din producție.
În anii 1950-1990 numărul halelor construite în aceste incinte industriale s-a dublat. 
În anii 70, Republica devenise al cincilea mare producător de țevi de oțel fără sudură din lume și singurul producător de prăjină pentru foraj din estul Europei.
Î

Unii spun că această uzină, la care lucrau aproape 10000 de angajați ar fi contribuit decisiv la plata datoriei publice a României, de 10 miliarde de dolari.
Decăderea 
După 1989, a venit guvernul Petre Roman. Industria a fost declarată grămadă de fier vechi. Băncile au început să perceapă dobânzi mari. În același timp producția a scăzut. Unii foști salariați au povestit presei cum se fura din interiorul uzinei: conducerea declara că țevi bune aveau defecte și le vindeau la preț de fier vechi , încasând în schimb „comisioane”. Statul a asistat impasibil la creșterea galopantă a datoriilor uzinei. Uzina lucra în pierdere, nu mai avea bani pentru materie primă, pe care o cumpăra de la firme de intermedieri la preț umflat de 10 ori. Datorii și mai mari. 
În 2000 o serie de firme rusești pun mâna pe uzina îndatorată până-n gât și o pasează de la una la alta, îndatorând-o și mai mult și o cumpără în cele din urmă plătind doar 660000 de dolari (din cei 2 milioane pe care ar fi trebuit să-i plătească). A urmat oprirea producției  și concedierea salariaților, jumătate din patrimoniul uzinei fiind vândut firmelor proprii ale noilor patroni ruși, cu valoare declarată mult mai mică decât cea reală. Datoriile uzinei continuă să crească.
Contractul cu rușii a fost reziliat în 2003, Republica a intrat în faliment și începe să fie hăcuită de firmele de recuperare a fierului vechi. Utilaje, bobine, secții întregi dispar fără urme.
În 2008 o companie indiană a cumpărat utilajele de fabricare a țevilor și le-a transferat într-o unitate de producție din India. Apoi- furt generalizat de ce mai rămăsese. Utilaje, bobine, secții întregi dispar fără urme.
Politicienii de atunci zic fiecare că n-au avut nici un rol. Nici cei ce au semnat privatizarea ....Nici cei ce erau la conducerea societății comerciale...nimeni. 
În 2012 zăpada acumulată peste halele neîncîlzite a suprasolicitat acoperișurile Halei Osii (de la Faur) și ale Halei Laminor (o travee având acoperișul deteriorat)
Căutare de  soluții
După 1990 Fosta Uzină „Malaxa” SAR (care fusese după 1949 împărțită în două incinte industriale: Fabrica de locomotive și Fabrica de țevi) a devenit monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice; prima cu codul B-II-a-A-18092, datare 1936-1938, iar cea de a doua cu codul B-II-a-A-18091, datare 1933. 

În 2014/2015 Primăria Sectorului 3 a cumpărat Hala Laminor de la doi așa-sis investitori . 
După alți autori, Primăria Sectorului 3 a cumpărat în 2018 Hala de 58049m² , terenul de 59617 m²

 și alte construcții mai mici de 1500m²  de la societatea Algoritm Construcții S3 SRL. 

Reabilitarea halei Laminor.

S-a trecut la lucrări de reabilitare a construcției metalice, care este monument istoric (conform Legii 422/2001), fiind anunțată intenția ca acolo să fie sediul Primăriei sectorului 3 și a societăților subordonate acesteia.

Reabilitarea nu s-a făcut fără peripeții. În iunie 2023 s-au montat 5500 de panouri fotovoltaice pe acoperiș (fără aviz de la Ministerul Culturii), dar a izbucnit și un incendiu ce a afectat cam 100 m²  de acoperiș.

După cinci ani de lucrări de restaurare, Hala Laminor a reintrat în circuitul urban al Bucureștiului, de această dată cu destinație civilă. S-a păstrat structura metalică , dar s-au introdus elemente care să îmbunătățească izolarea termică a spațiului interior . 

Buget de restaurare și amenajare: 400 000 000 lei. (rotund- cam 80 milioane de euro) 
Hala are o suprafață de 68319 m²  , împrejur e un teren în suprafață de 129942 m²  (plus o parcare cu 1345 locuri). Observăm că cifrele diferă- așa le-am găsit în diferite articole din presa noastră.
Hala urmează a fi concesionată , un studiu întocmit de Deloitte afirmând că s-ar putea obține redevențe anuale de circa 23,87 milioane de euro. Concesionarul ar plăti și impozitul local pe imobil (cam 29 milioane de euro) și un impozit pe profit. 
Consultantul a recomandat  ca hala să aibă următoarele funcțiuni: hipermarket, magazine de sport, diferite magazine mici, restaurante, baruri, cinema, clinică, grădiniță, dar și primărie, servicii și birouri. 
Nu se va face o licitație, ci va fi un „dialog competitiv”. 
 Zona înconjurătoare (fosta zonă industrială Faur-Republica-IMGB) se va transforma în zonă de investiții imobiliare, urmând să apară un nou cartier de locuințe.
SIF Banat-Crișana, care cumpărase anul trecut terenul platformei IMGB de la Doosan, a vândut recent cea mai mare parte din teren unor investitori în imobiliare și comerț.  

Majoratul in Japonia

 Vârsta adultă fixată la 18 ani și la 20 de ani

Vârsta majoratului deplin în Japonia e fixată la 20 de ani.
Dar cu începere din aprilie 2022, tinerii au dobândit dreptul de a vota de la 18 ani. Totodată, anumite responsabilități și drepturi în privința vieții sociale sunt acum accesibile tinerilor de 18 ani. 
Astfel, un tânăr japonez are de la 18 ani următoarele drepturi:

• să lucreze (ceea ce avea dreptul și înainte);
• să exercite anumite profesii în domeniul juridic (chiar dacă de fapt durata studiilor nu o permite de fapt);
• să aibă un abonament telefonic;
• să ceară un pașaport;
• să închirieze un apartament pe numele său;
• să aibă o carte de credit și/sau un împrumut la bancă (cu condiția să aibă venituri suficiente și să fi terminat liceul);
• să deschidă un cont de economii ;
• să rezilieze diferite contracte în derulare;

De observat că majoratul penal continuă să fie fixat la 14 ani.

Asta înseamnă că de la 14 ani adolescentul delincvent e judecat și condamnat întocmai ca un adult pentru încălcările de lege comise. 

În privința naționalității, se poate cere naturalizarea japoneză cu începere de la 18 ani. Pentru cei ce au două naționalități, aceștia au un termen de doi ani pentru a alege o singură naționalitate. Deci un timp de gândire care începe de la 18 ani în loc de 20 (cum era înainte).

Vârsta de căsătorie în Japonia a ajuns și la fete la fel ca la băieți: 18 ani.
Pentru cei ce doresc să înceapă un proces de schimbare de sex, asta se poate face tot de la 18 ani.
Permisul de conducere pentru un autoturism clasic se poate obține de la 18 ani. Orele de pregătire la școala de șoferi se pot efectua și înainte de 18 ani.. Dar vârsta minimă pentru a conduce camioane, autoturisme mari, autobuze și alte vehicule specifice a rămas 20 de ani. Se cer de asemenea mai mulți ani de experiență în conducere cu un permis obișnuit.
După obținerea permisului de conducere, persoana respectivă poate închiria o mașină dacă are o perioadă suficientă de practică în conducere (între 3 luni și un an). Sau poate conduce dacă e însoțit de un șofer cu permis de mai mult de trei ani.

Guvernul japonez a înființat și un număr de telefon (188) de asistență telefonică pentru tineri în legătură cu responsabilitățile vieții de adult și cu eventualele capcane în care ar putea cădea tânărul.

De asemenea un site internet e dedicat tinerilor, care pot găsi acolo rezumate prezentate sub forma unor desene animate privind drepturile și îndatoririle tinerilor japonezi ce au împlinit 18 ani.

Viața socială începe de la 20 de ani.

Tinerii japonezi vor putea, începând de la vârsta de 20 de ani să:

• cumpere și să bea alcool într-un local;
• să cumpere țigări și să fumeze în zonele publice rezervate pentru aceasta;
• să participe la jocuri pe bani (poker sau alte jocuri de tip casinou);
• să facă pariuri sportive (la curse hipice sau altele)

Tot de la 20 de ani tinerii japonezi încep să cotizeze la securitatea socială (asigurare de boală și pentru pensie).

Sărbătorirea majoratului

Există o sărbătoare tradițională programată în a doua zi de luni din luna ianuarie a fiecărui an pentru sărbătorirea majoratului tinerilor ce au împlinit 18 ani între data de 2 aprilie din anul precedent și 1 aprilie din anul în curs. (Înainte era vorba de vâsta de 20 de ani; în prezent în unele regiuni se serbează și împlinirea a 20 de ani. Unele orașe prevăd să mențină ceremonia rituală ce marchează împlinirea a 20 de ani, dar să organizeze și ceremonii pentru vârstele de 18 și de 19 ani, în luni diferite).
E o sărbătorire oficială, la care tinerii participă doar pe bază de invitație primită din luna decembrie.

• se cântă imnul național japonez;
• primarul sau alți responsabili administrativi țin un discurs;
• se mulțumește asociațiilor ce au legătură cu tineretul și cu educația sa;
• apar mascote locale;
• unul sau doi copii de 10 ani țin alocuțiuni prin care își exprimă admirația pentru cei mai mari;
• reprezentanți ai tinerilor își exprimă recunoștința față de adulți și speranțele pentru viitor. 

La ceremonie participă toți tinerii de aceeași vârstă , indiferent de ocupația și de statutul lor social. 
Tinerele japoneze poartă kimonoul tradițional de ceremonie, în timp ce tinerii aleg între un costum occidental de culoare închisă, cu trei pise sau un kimono tradițional.

În plus se obișnuiește ca tinerii ajunși la majorat să facă o vizită la un templu sau sanctuar, purtând de asemenea kimonouri tradiționale. La nevoie, acestea pot fi închiriate . 

În afară de aceste ceremonii oficiale, tinerii pot opta și pentru sărbătoriri amuzante, poate la Disneyland sau la un bar, unde pentru prima dată tinerii de 20 de ani au dreptul să bea alcool.

Există și obiceiul serbării în grup a împlinirii vârstei de 10 ani, a vârstei de 30 de ani...

Cartea de aur din Bulgaria

 Cartea de aur etruscă sau tracă

Un document de importanță deosebită a fost găsit în valea râului Struma (din Bulgaria de astăzi) , la începutul anilor 40 din secolul trecut.
Este vorba despre o carte cu file din aur de 24 de carate . Șase file de aur cu dimensiunile 5 x 4,5 cm, cu greutatea de 100 de grame sunt prinse împreună cu inele, formând un caiet . 
Pe fiecare foaie sunt inscripții cu scriere etruscă (ce nu a fost descifrată până în zilele noastre) și desene de calareți, soldați, o sirenă și un instrument muzical cu coarde.
Se crede că e vorba de un ritual legat de cultul lui Orfeu, personaj mitologic din Tracia. 
Cartea a fost descoperită într-un mormânt ornat cu fresce .
Orfismul a fost o religie tipică Traciei (tracii trăind în antichitate pe teritorii întinse din jurul Mării Negre. Cei de pe teritoriul actual al României erau numiți de romani daci).
Cartea a fost donată de un bătrân macedonean Muzeului de Istorie Naturală din Sofia.

E un document de importanță deosebită din mai multe puncte de vedere.
Este un document vechi de aproximativ 2500 de ani. 
Poate fi considerată cea mai veche carte cu pagini multiple ce a fost găsită până acum. (Alte documente străvechi erau scrise pe papirusuri păstrate sub formă de sul sau pe plăci separate)

Este singurul document scris cu caractere etrusce găsit în afara Italiei . Unii cercetători consideră că probabil el a ajuns pe teritoriul Traciei prin legăturile comerciale ce aveau loc între etrusci și traci.

Dar poate exista și varianta ca tracii să fi folosit la rândul lor alfabetul etrusc pentru a scrie texte în limba lor. (Dat fiind că textele nu au fost descifrate, nu se poate afirma cu certitudine în ce limbă sunt scrise). E posibil chiar ca etruscii să fi fost înrudiți cu tracii. Se crede că etruscii ar fi migrat din vestul Asiei Mici în peninsula italică . Or tracii locuiau în antichitate până în aceste zone ale Asiei Mici. Homer menționează în Iliada că un aliat al troienilor erau tracii.
Specialiștii afirmă că limba etruscă nu ar face parte din familia limbilor indo-europene.

Cartea este în stare foarte bună , în timp ce în Italia au fost descoperite doar unele pagini de aur cu scriere etruscă, dar nu atât de bine conservate. Au fost găsite în diferite regiuni circa 30 de pagini inscripționate asemănător, dar ele nu erau legat împreună ca o carte.

Nu putem să nu ne amintim și de tăblițele de aur , mult mai numeroase,(câteva sute)  găsite la Sinaia și topite de regele Carol I după ce dăduse dispoziție să se facă niște copii din plumb la atelierul fierarului din localitate. 
Aceste tăblițe au fost ulterior considerate ca fiind falsuri tocmai din pricina faptului că nu erau originalele găsite , ci doar copiile stângaci turnate în plumb. Dar analizarea elementelor tehnice, lingvistice și istorice au dovedit autenticitatea Tăblițelor de la Sinaia și faptul că ele erau o arhivă regală a istoriei geto-dacilor. Copiile au dispărut în mare parte, ultimele 34 de tăblițe copiate în plumb se găsesc acum la Muzeul de Arheologie Vasile Pârvan din București. 

Vedem că inscripțiile Cărții din Bulgaria au fost copiate de cineva pe o foaie de caiet, pentru a încerca probabil descifrarea lor. Dar întorcând scrierea în oglindă, parcă literele ne devin oarecum cunoscute, fiind asemănătoare cu scrierea latină veche. Se poate emite ipoteza că scrisul se citește de la dreapta spre stânga . Poate scrierea în relief era folosită ca șablon pentru copierea pe o foaie subțire de pergament sau pe o țesătură subțire. 

Am găsit și o încercare de descifrare a textului făcută de cel ce a copitat o parte din text pe foaia de caiet. 
S-ar părea  că nu ar avea nici o legătură cu mitul lui Orfeu, ci ar fi un   contract între Aulus Vaccinus (AV. VAHCHN. ) vânzând o cameră a mormântului său (ŠCVNA ΘIL) unui anume Tetius Mamercus (TE. MAME. ). Și că  plata (ŠIELANEI?) se va face chiar în "spălătorie" (RENEΘI PHULUMXVA). Și ar mai fi vorba despre alte două persoane: Atanus (ATANE) și Feicia (FEICIAL/FEIC). 

Misterul continuă.

Scrierea cursivă romană

Istoria scrisului de mână latin cuprinde mai multe stiluri.

Foarte interesant este „Old Roman Cursive” (ORC), așa cum e scrierea găsită pe  tăblițele din Vindolanda (Castru roman din Marea Britanie de astăzi) , ce  este foarte asemănătoare cu scrierea de pe papirusurile contemporane lor  din Egipt, deși aceste provincii se găseau la capetele  opuse ale imperiului.

Putem să comparăm această scriere cu cea mai veche scriere cunoscută, cea găsită pe teritoriul țării noastre, în cel mai vechi oraș preistoric cunoscut (și care a fost îngropat cu „înțeleciune” sub autostrada din nordul țării)

 Începând cu sfârșitul secolului al treilea, ORC a fost înlocuită cu „New Roman Cursive” (NRC), a cărei forme de litere sunt mai apropiate de literele minuscule moderne. NRC a condus direct la o scriere medievală timpurie, Caroline minuscule, folosită în Franța și Germania secolului al IX-lea. Această scrire, la rândul său, a fost redescoperită în Renaștere și este baza pentru scrierile pe care le folosim astăzi.

Cu toate acestea, dezvoltarea detaliată a grafiei cursive latine în perioada imperială este puțin înțeleasă. Relația dintre ORC și NRC este obscură și controversată, parțial din cauza deficitului de documente ORC. Majoritatea papirusurilor egiptene, de exemplu, sunt scrise în greacă, doar un mic procent în latină. Tăblițele inscripționate găsite la  Vindolanda reprezintă cel mai mare grup de documente latine din Imperiul Roman de Vest, deși acum sunt completate cu alte materiale din Marea Britanie, inclusiv tăblițe cu frunze de la Carlisle și blestemele zgâriate pe tăblițe de plumb de la Bath. Documentele de la  Vindolanda demonstrează în mod clar că există mult mai multe variații în „cursiva romană veche” decât se credea anterior. Istoria inscripțiilor latine trebuie rescrisă pentru a ține seama de această complexitate.

Istoria scrierii poate părea o notă de subsol istorică. Cu toate acestea, utilizarea și dezvoltarea ei ne poate spune multe despre natura educației și alfabetizării. Vedem acum, de exemplu, că aceleași caractere de scriere și convenții au fost folosite pentru documentele latine la diferite capete ale imperiului, în Northumberland și în Egipt. Deoarece și documentele latine din Egipt se găsesc de obicei în contexte militare, aceste trăsături comune pot fi produsul pregătirii scribilor în cadrul armatei, despre care altfel știm foarte puține.

La Vidolanda a fost un castru roman de graniță, ce a fost construit mai întâi din materiale provizorii (lemn și lut) , apoi demolat și reconstruit de mai multe ori, fiind construit în cele din urmă din materiale durabile (piatră).
Castrul a fost întemeiat  în anul 95 , a fost reconstruit de 7-8 ori, și a fost abandonat în secolul IV.
În anul 105 în acest castru a fost încartiruită o cohortă de Tongri (vechi gali ce locuiau pe teritoriul actual al Belgiei) , care au reconstruit fortul tot din lemn și argilă.
Refacerea cea mai importantă s-a făcut prin anul 122, perioadă în care s-a lucrat și la zidul lui Hadrian. Se pare că însuși împăratul a vizitat lucrările.

În anul 140 frontiera a fost împinsă cu 160 km mai la nord, unde a început construirea unui nou zid: al lui Antonin. 
Prin urmare fortul Vindolanda nu mai era necesar și a fost distrus, nivelat și astupat cu argilă.
Apoi prin anul 160 pe locul respectiv a fost construit un nou fort, care cuprindea și construcții din piatră și era apărat cu trei rânduri de șanțuri de apărare . 
Lângă castru au fost găsite urmele unei așezări în care locuiau după toate probabilitățile familiile militarilor încartiruiți în castru dar și auxiliarii folosiți la diferite lucrări și familiile lor.
Este neobișnuit ca în apropiere de fort să fie construite case rotunde aliniate.
Ele corespund cu imaginile de case dacice sculptate pe columna lui Traian.

Această tabără neobișnuită a funcționat până prin anul 213. Asta arată că militarii și cei din trupele auxiliare aveau familii și se stabiliseră acolo. 

Apoi a fost încartiruită acolo cohorta a patra de Gali. Garnizoana a fost reconstruită din piatră și a funcționat până prin anul 410.

Fortul își producea alimentele necesare cultivând cereale, crescând porci și vite și stocând grâne pentru perioade lungi. Produceau și bere. Se construiseră și o baie, un spital și un templu. 

Această cantitate mare de muncă era făcută nu doar de legionari romani, ci și de angajați cu simbrie (trupe auxiliare) provenite  din diferite etnii cucerite de romani la începutul mileniului. 
Au fost găsite referiri la peste 200 de persoane, expeditori sau destinatari ai scrisorilor, precum și persoane cunoscute ale acestora. Uneori se face referire și la rangul lor militar, dar uneori și la originea lor.
Când se întâlnesc nume ale unor personalități cunoscute, acest lucru poate ajuta la datarea scrisorilor.
De pildă este pomenit Neratus Marcellus, ce a fost guvernator al Britaniei în anul 103 d.Hr. Ginerele acestui guvernator a condus castrul și a murit acolo.

Inscripțiile sunt scrise cu „Vechea cursivă romană” - scrierea folosită pentru documentele și scrisorile scrise în lumea romană în primele trei secole d.Hr. Caracterele sunt adesea mici și uneori seamănă mai mult cu literele majuscule moderne decât cu literele mici de mână. Ele sunt unite prin ligaturi , dar mai adesea sunt scrise separat, spre deosebire de scrierea de mână modernă. La sutele de mâini diferite reprezentate în tăblițe, calitatea scrisului variază foarte mult. Unele scrisuri sunt elegante și înclinate , unele pătrate și drepte  și unele stângace . Tabletele scrise de un scrib dar terminate de autor prezintă clar diferențele de calitate și eleganță dintre diferiții scriitori . Tăblița nr 152 prezintă unul dintre cele mai elegante exemple de scriere de mână caligrafică din Vindolanda. În mod surprinzător, acest document nu este o scrisoare, ci un fragment din unul dintre „toate rapoartele prezente și corecte, transmise de ofițerii juniori, opțiunile”. Adresele de pe spateles crisorilor sunt scrise în aceeași scriere cursivă, dar literele sunt mai mari și mai alungite sau mai „ascuțite”.

Această scriere „de mână” prezintă mari deosebiri față de scrierea romană cu litere majuscule, pe care o vedem pe documentele cioplite în piatră. 
Mai mult, chiar literele folosite diferă și unele dintre inscripții ar putea aparține scrierii unui alt popor.

Mi se pare destul de evident însă faptul că diferențele dintre scrierea acelor persoane din castru  puteau să provină și din originea etnică diferită a celor ce au scris pe tăblițe. 
Cum era vorba de multe ori de scrisori adresate rudelor aflate acasă, la distanță considerabilă, e de presupus că scrierea era cea pe care aceia o puteau înțelege cu ușurință. Deci ar fi scrierea lor. 

Diviziunile cuvintelor sunt doar uneori marcate, fie printr-un spațiu , fie prin intercalarea unui punct,  Punctul intermediar marchează uneori cifrele. O liniuță oblică sau apex  a fost folosită peste a și o, uneori distingând vocalele lungi de cele scurte .

Cuvintele sunt abreviate sau reprezentate ca simboluri în multe cazuri, de exemplu, unități militare sau grade, date, greutăți și măsuri și unități de monedă. Probabil acești termeni de specialitate erau neologisme pe care autorii de alte etnii nu știau să le scrie corect. 

Tabletele oferă informații noi despre unele simboluri, în special pentru fracțiile din denar. Alte cuvinte individuale sunt, de asemenea, uneori abreviate, de exemplu Cl pentru numele Claudia și Vindol pentru Vindolanda. Cifrele pot fi marcate cu o bară superscript sau puncte înainte și după pentru a le distinge de literele obișnuite.

Au fost găsite de asemenea inscripții pe altare, pietre funerare și plăci ale ctitorului pentru diferite clădiri.

Încălțămintea ostașilor romani și a familiilor lor

A fost găsită o groapă în care au fost aruncate în grabă (probabil castrul urmând a fi distrus) tăblițe inscripționate, dar și numeroase încălțări , care s-au păstrat foarte bine fiind închise într-un loc fără aer.(A fost depus un strat de argilă deasupra)
Toate aceste relicve constituie mărturii neprețuite despre viața romanilor din acea epocă.
Au fost găsiți peste 6000 (șase mii) de încălțări perfect conservate, 800 de piese textile și numeroase tăblițe cu inscripții. Fiecare piesă de încălțăminte constituie o fereastră asupra vieții persoanei care a purtat-o: ghetuțe pentru copii mici, botine mici pentru copii, sandale pentru adolescenți, pantofi pentru femei, saboți de baie, papuci pentru interior..
Încălțămintea a necesitat lucrări de conservare, care au fost făcute într-un laborator instalat la fața locului. Conservarea fiecărei perechi costă 90-120€. Piesele sunt apoi expuse într-un muzeu deschis la fața locului.
Au apărut deja și replici moderne - încălțăminte făcută după modelele antice.

Multe obiecte folosite zilnic poartă inscripții, ștampile sau mărci ce atestă proprietarul sau- în cazul mărfurilor- producătorul, expeditorul, conținutul , greutatea sau volumul. 

Unele graffiti- uri au înregistrat sentimentele personale ale militarilor sau încercări poetice.
E de remarcat că toată lumea părea să fie alfabetizată, chiar dacă unii scriau mai stângaci decât ceilalți.

Prezența încălțărilor pentru femei și pentru copii atestă prezența familiilor militarilor în castru. 
Opincile dacilor

Sau poate era vorba doar despre familiile lucrătorilor aduși să muncească pentru militarii romani.
Cum perioada corespunde cu cea în care Dacia fusese cotropită (în mare parte) de armatele imperiului roman, putem presupune că o serie de prizonieri , poate și familiiile lor au fost aduși să muncească la construcțiile din castru, dar și pentru enormul zid de apărare ale cărui urme se văd și astăzi (zidul lui Hadrian). 
Este izbitoare asemănarea încălțărilor din piele găsite în acea groapă de gunoi și opincile purtate de daci și care au fost reproduse în detaliu în sculpturile romane cu daci.

Stocarea CO2 in puțuri

Puțuri de carbon geologic

E vorba de  stocarea pe termen nelimitat a dioxidului de carbon (CO2) în subsol pentru a se reduce cantitatea de CO2 din atmosferă. 
Stocarea în subsol se face în „puțuri de carbon”. 
Sigur, există și „puțuri de carbon” naturale: copacii, care retrag dioxidul de carbon din atmosferă prin fotosinteză și îl înglobează în structura lor de lemn. 
Dar noi tăiem pădurile.
Însă există și puțurile tehnologice , săpate (forate) de oameni , mai adânci de un kilometru , în care să fie introdus CO2 captat din fumul degajat de diferite uzine. Asta se cheamă „Captare și Stocare de CO₂” (CSC/CCS).
Cum se procedează?

 - Se captează CO₂ din fumul industrial al industriilor poluante (se separă CO₂ de alți componenți gazoși din acel fum). Se găsește un loc de stocare adecvat- că locul de stocare trebuie să îndeplinească anumite condiții geologice. 
 - Dioxidul de carbon e comprimat la presiune înaltă (peste 73 atm) , fiind astfel adus la o stare densă asemănătoare cu un lichid, apoi este transportat prin „carboducte” (conducte sub presiune) până la locul de stocare.
 - (Există ideea refolosirii conductelor folosite pentru transportarea gazelor naturale sau petrolului în acest scop). Se poate transporta și cu nave sau cu camioane.
 - Locurile de stocare sunt puțuri cu adâncime peste 800-1000m, care duc la straturi geologice poroase și permeabile de tip calcar sau gresie (ați auzit de faimoasele șisturi) . Se urmărește refolosirea unor puțuri deja forate pentru extragerea de hidrocarburi și care au fost epuizate. Dacă s-a folosit tehnologia de fracturare hidraulică, în sol se găsește apă sărată rămasă de la precedentul procedeu tehnologic folosit.
În această etapă dioxidul de carbon se află într-o „stare supercritică” , fiind adică la presiune și temperatură mai mari decât cele ale punctului său critic (31⁰C , 73 atm) și are densitatea apropiată de a unui lichid, dar vâscozitatea apropiată de cea a unui gaz. El are tendința de a se ridica încet deasupra stratului de apă sărată (dacă există acolo) sau a straturilor poroase , de aceea e necesar să existe deasupra acestora un strat argilor care să împiedice ridicarea sa spre suprafața solului. 
Se urmărește ca acest CO₂  să formeze bule izolate în porii rocilor și cu timpul să se dizolve în apa sărată , care devine acidulată. 

Acuma- dacă nu e apă sărată acolo, ci doar un strat de apă freatică obișnuită....apa aceea va deveni acidulată.
Dacă dioxidul de carbon trece de stratul de argilă și se degajă în atmosferă, concentrația naturală de  

CO₂ din aer , care în mod obișnuit e de 0,04% , va crește. Cu cât? Păi- depinde, nu?
Până la 1% se pare că nu prea se observă, că nu are miros . Dacă e mai mult de 1%, începe să fie o creștere de dioxid de carbon și în sânge. Cantitatea de oxigen din aer scade proporțional cu creșterea cantității de CO2. Oamenii și animalele respiră mai des, oamenii s eplâng de dureri de cap , iar dacă expunerea continuă și concentrația de CO2 crește ei își pot pierde cunoștința și chiar pot muri prin asfixiere. Mai ales dacă sunt în spații închise , neaerisite. Cum CO2 e mai greu decât aerul, el se poate acumula în locurile mai joase (se vede asta la mofete- emanații naturale de dioxid de carbon).
.Există posibilitatea ca un astfel de foraj de stocare să erupă și să degajeze o cantitate mare de CO@ dintr-o dată. În acest caz s-ar forma zăpadă carbonică solidă (ca în cazul când cineva golește o butelie cu gaz lichefiat, dar la scară semnificativ mai mare).  
Dioxidul de carbon mai poate să scape și infiltrându-se prin fisurile și crăpăturile existente în stratul argilos de deasupra celui în care s-a injectat gazul. Sigur, nu știm în ce cantități și până unde va ajunge- adică poate să fie reținut în alt strat geologic, sau se poate degaja în atmosferă...în cantități variabile.
Partea mai proastă e că acest CO2 poate fi însoțit de diferite metale prezente în acea apă sărată și care să fi reacționat cu apa devenită acidă. 

Așa că se impune ca acest loc de stocare să fie foarte bine studiat , să corespundă cerințelor și în acelaș timp să se prevadă și măsuri de supraveghere și de intervenție în caz de scăpări neprevăzute de gaz.
Se evită stocarea în zone cu seismicitate ridicată , căci cutremurele pot crea sau adânci falii. Straturile geologice din zona trebuie să fie foarte bine cunoscute și descrise în documente, pentru ca situația inițială să formeze temenul de comparație cu situația ce se constată pe termen lung după injectarea cantității de CO2 .
În timpul injectării se măsoară continuu presiunea, debitul, temperatura și compoziția dioxidului de carbon injectat (adică impuritățile ce se mai găsesc în el). Se deduce (adică se măsoară indirect) până unde a ajuns gazul în stratul poros țintă. 
La sfârșit puțurile de stocare sunt astupate la gură cu ciment pe o înălțime destul de mare ca să împiedice urcarea dioxidului de carbon. 
În continuare se supraveghează mediul din zonă pentru a se observa la timp orice modificare imputabilă scăpării de CO2. 
Dacă se constată că există scăpări de CO2 din puțul de stocare, trebuie să existe scenarii de intervenție în funcție de gravitatea scăpării și de cauza ei. La fel ca în cazul extragerii de hidrocarburi prin fracturare hidraulică, pot apărea cutremure ca urmare a procesului tehnologic de carbonificare. 
Societatea care operează stocarea trebuie să indice statului măsurile pasive și active ce trebuie să fie luate pentru supravegherea pe termen lung a depozitului de CO2și pentru limitarea pagubelor în caz de funcționare defectuasă.
După o perioadă de supraveghere activă a sitului de stocare de către societatea care exploatează lucrările , se face un transfer de responsabilități către stat la 30 de ani după terminarea injectării , pe baza a trei condiții:

• conformitatea între modele și observații
• absența de scăpări detectabile
• demonstrarea evoluției stpcării către o stabilitate pe termen lung.

  _{Legislația internațională
Două convenții internaționale amendate pentru a se permite stocarea sub funduri de mări. (Protocolul de la Londra și Convenția OSPAR).
Din 2009 există o directivă europeană în privința stocării de CO2 în sol . Au fost elaborate și norme ISO pentru captarea, transportul și stocarea de CO2. 
Trebuie să se ceară un permis de stocare. 
Autoritățile naționale tde control rebuie să emită cerințe și să verifice respectarea lor.}

_{Două convenții internaționale amendate pentru a se permite stocarea sub funduri de mări. (Protocolul de la Londra și Convenția OSPAR).
Din 2009 există o directivă europeană în privința stocării de CO2 în sol . Au fost elaborate și norme ISO pentru captarea, transportul și stocarea de CO2. 
Trebuie să se ceară un permis de stocare. 
Autoritățile naționale tde control rebuie să emită cerințe și să verifice respectarea lor.}

 Depozit de CO2 preconizat la noi de OMV

OMV plănuiește să facă în județul Argeș, în satul Boțești un depozit subteran de CO@ care să fie cel mai mare din Europa!
Din ce s-a relatat la un post tv (Realitatea Plus), la Boțești a fost un zăcământ de gaze naturale care a fost epuizat (extras prin sonde). 
Primarul a semnat cu OMV o înțelegere prin care OMV poate folosi căile de acces comunale administrate de Consiliul Local Boțești (nu se spune pentru ce! ) Probabil scrie în vreo anexă.
 Ar fi vorba despre sute de mii de tone de CO2 stocate pe an. Nu se spune timp de câți ani.
Reprezentanți ai OMV ar fi mers pe la sătenii care au sonde vechi pe terenurile proprii și li s-a propus să li se dea voie să intre la acele sonde (fără a se specifica ce vor face) , cetățenii primind ca plată cca 3000 de lei. 

Gazonul artificial e periculos

Peluzele artificiale conțin produși toxici

Orașul Boston tocmai a interzis în spațiul public peluzele artificiale. Din cauză că ele conțin compuși toxici. 

Din ce în ce mai numeroase orașe din Statele Unite se declară împotriva acestui tip de mochetă din material plastic cu care unii vor să înlocuiască peluzele naturale.
Aceste peluze artificiale sunt de culoare verde, dar conțin compuși chimici periculoși pentru sănătate.
Această iarbă artificială e fabricată din PFAS, substanțe per-și polyfluoroalkylate ce prezintă caractere toxice. În plus, unele dintre aceste peluze din plastic sunt produse cu pneuri arse, care  pot conține metale grele, benzen, compuși organici volatili și alte substanțe cancerigene.

Desigur peluzele din plastic sunt o aberație estetică , o plagă ecologică , dar pe lângă toate acestea mai degajă și metan, un gaz cu efect de seră . Reziduurile acestui plastic ajung în cursurile de apă .
Fotbaliștii au constatat că terenurile de fotbal ce folosesc gazon artificial crează insule de căldură , astfel că ei fac presiuni asupra  National Football League pentru ca terenurile artificiale să fie interzise. 

De ce folosesc unii gazon din plastic?

Cum valurile de căldură au favorizat producerea de incendii și arterea unor mari suprafeșe cu vegetație în Statele Unite, acest gazon din plastic a fost considerat ca fiind o soluție rapidă de amenajare a parcurilor și spațiilor de joacă pentru copii. Și nici nu necesită întreținere...

Dar de fapt e cât se poate de dăunător să se pună pneuri arse în spațiile de joacă destinate copiilor.
Nu-i așa? 

(Conform slate.fr)

Noi variante Covid

Variante ale coronavirusului Sars-CoV2

 Am auzit deja cu toții despre noile variante ale coronavirusului ce a generat pandemia actuală. 
Coronavirusul produce mereu mutații, majoritatea nefiind însă semnificative. Dar unele dintre ele se disting prin caracteristici noi importante, astfel încât au un comportament diferit față de virusul inițial.
Ele au fost botezate cu litere din alfabetul grecesc începând desigur cu Alpha, (pe lângă denumirile științifice date în laboratoare). 

Bunăoară varianta botezată „Delta”, apărută inițial în India a devenit acum majoritară, fiind mult mai contagioasă decât forma inițială a coronavirusului.

Anterior fusese descoperită , anul trecut , varianta „Beta”, foarte contagioasă, în Africa de Sud.
Dar mutații au tot apărut, printre ele fiind variantele „Mu”(provenită din Columbia) , „Lambda”, „Epsilon”...

Partea proastă cu aceste noi variante este că acestea au caracteristici care le fac mai puțin afectate de anticorpii produși de vaccinurile anticovid actuale.
Până acum vaccinurile au putut oferi o protecție și împotriva noilor variante, dar în măsură mai mică față de cea oferită față de forma inițială a coronavirusului. 

OMS ar fi apreciat (conform AFP) că varianta Delta a redus la 40% eficacitatea vaccinurilor anti-covid!

Varianta Omicron

Se pare că zonele cu procente mici de vaccinați favorizează apariția de noi variante ale coronavirusului
 Iar acum a fost detectată o nouă variantă de Sars-Cov2 în Africa de Sud iar oamenii de știință din această țară se tem că această variantă, numită pentru moment B.1.1.529 poate declanșa un nou val pandemic, având un potențial de propagare foarte mare, dar ceea ce neliniștește cel mai mult e faptul că această nouă variantă sud africană prezintă un număr foarte ridicat de mutații -(adică modificări față de formele de coronavirus anterioare)- după cum a declarat de curând virologul Tulio de Oliveira într-o conferință de presă on line desfășurată sub egida ministerului Sănătății din Africa de Sud.
Printre mutații sunt 32 de mutații ale proteinei spike ce a fost folosită la fabricarea vaccinurilor. 
Adică, dacă proteina asta arată altfel la noua mutație, ....anticorpii celor care au făcut boala sau au fost vaccinați poate nu ar mai fi eficienți și în acest caz.
În acest stadiu, oamenii de știință din Africa de Sud nu sunt siguri de eficacitatea vaccinurilor anti-covid existente împotriva acestei noi variante a coronavirusului!


Un alt cercetător, profesorul Richard Lessells a declarat că e preocupat de faptul că această nouă variantă ar putea să ocolească anumite părți din sistemul nostru imunitar (mai având și contagiozitate sporită...).
Până acum au fost semnalate inițial 22 de cazuri de îmbolnăviri în Africa de Sud cu această nouă variantă , care atinge mai ales tinerii! Dar au fost semnalate cazuri și în Botswana învecinată, ba chiar și în Hong Kong, unde a călătorit o persoană venită din Africa de Sud. Un caz ar fi fost detectat și în Belgia, alt caz în Israel...
Africa de Sud, țara cea mai atinsă oficial de virus de pe continentul african, a cunoscut o creștere a contaminărilor în ultimele săptămâni și dacă inițial s-a crezut că vinovată a fi varianta Delta, acum ministerul Sănătății Joe Phaahla a declarat că noua variantă se află la originea creșterii exponențiale a numărului de cazuri de Covid-19 din această țară.
Prima reacție a unor state europene (prima fiind Marea Britanie) a fost interzicerea călătoriilor de proveniență din șase țări africane : Africa de Sud, Namibia, Lesotho, Eswatini, Zimbabwe și Botswana. 
Ministrul Sănătății din Franța a declarat că pe teritoriul francez nu a fost încă depistată noua variantă- denumită Omicron- dar de vreme ce ea circulă deja în Anglia, Italia și Belgia e foarte probabil să existe și în Franța unele cazuri în circulație. Ministrul a declarat că nu există date științifice care să dovedească faptul că varianta Omicron ar fi mai periculoasă decât celelalte, dar există temeri că ea ar fi cel puțin tot atât de contagioasă ca și varianta Delta.
Varianta Omicron a fost considerată „preocupantă” de către OMS și „prezentând un risc ridicat spre foarte ridicat” de către ECDC.
În Franța, laboratoarele efectuează între 6000 și 12000 de secvențieri pe săptămână pentru a detecta noile variante, pentru ca eventualii lor purtători să fie plasați în carantină., indiferent dacă au fost sau nu vaccinați. 

Ca de obicei, la noi nimeni nu ia vre o hotărâre în acest sens, ai noștri așteaptă să le dea instrucțiuni OMS, care știm ce indicații a dat și la începutul pandemiei.

Oamenii de știință consideră că e o cursă contra cronometru între viteza cu care se vaccinează locuitorii și viteza de răspândire a coronavirusului, (care are mai multe ocazii de a produce mutații și variante din ce în ce mai diferite în condițiile în care are un „câmp larg de acțiune”, în special printre cei nevaccinați).
S-a observat că noile variante au apărut mai ales în perioadele de „relaxare”.
Cu alte cuvinte, reducerea difuzării virusului reduce de asemenea și capacitatea sa de a produce mutații. Care mutații ar putea ajunge să nu mai fie influiențate de vaccinuri.

 
Prin urmare, în țările europene se adoptă pe de o parte restricții de circulație din țările cu risc , se continuă cu gesturile „barieră” (păstrarea distanței, purtarea de măști, aerisire, certificat verde , măsuri de igienă , măsuri de carantinare ), dar se intensifică și campania de vaccinare, urmărind acum generalizarea celei de a treia doze de vaccin pentru ansamblul populației, pentru a se menține „un nivel de eficacitate vaccinală suficient”.
Căci eficacitatea vaccinurilor existente pare să scadă destul de rapid.

Eficacitatea  vaccinurilor actuale împotriva variantelor inițiale de coronavirus

S-a observat deja că vaccinurile existente își pierd parțial eficacitatea după 5-6 luni , după cum a declarat Jean-François Delfraissy președintele Consiliului științific din Franța. El a precizat că dacă vaccinurile anti-covid pot proteja contra formelor grave de boală, ele protejează destul de puțin impotriva infectării și a transmiterii virusului.

A fost întocmit un studiu amplu în Franța, asupra a - țineți-vă bine- 22 de milioane de persoane, cu concluzia ca vaccinarea contra Covid-19 a redus cu 90% riscul de spitalizare și de deces la persoanele de peste 50 de ani.
În studiu au fost luate în calcul 11 milioane de persoane vaccinate și 11 milioane de persoane nevaccinate. S-a constatat că injecțiile cu seruri de la Pfizer, Moderna și Astra-Zeneca au avut eficacitate similară foarte ridicată contra riscului de spitalizare și de deces prin Covid.
S-au folosit baze de date anonimizate de la spitale și de la Casa de Asigurări de boală , prin intermediul sistemului național de date de sănătate (SNDS) din Franța.
(Acolo există o astfel de bază de date cu toate actele medicale, consultațiile, prescrierile de medicamente compensate a 67 de milioane de asigurați sociali, începând din anul 2006).

Toate cele 3 vaccinuri au protejat persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani în proporție de 90% contra formelor grave de boală , iar eficacitatea în această privință s-ar fi păstrat pe parcursul a 5 luni după vaccinarea cu Pfizer. Pentru celelalte două vaccinuri intervalul a fost prea scurt pentru a se trage concluzii.
Pe parcursul a două luni de circulație a variantei Delta, reducerea riscului de spitalizare a fost de 84% pentru cei de peste 75 de ani și de 92% pentru cei între 50 și 74 de ani.

În același timp a fost publicat și în revista Science un studiu asupra 800 000 de americani. 
Acesta a arătat că eficacitatea vaccinurilor asupra contaminării cu Sars-CoV-2 s-a micșorat la jumătate în opt luni.
Studiul american a avut în vedere 800 000 de foști combatanți americani între 1 februarie 2021 și 1 octombrie 2021, timp în care apăruse și varianta Delta. Au fost 498 148 de vaccinați , restul -nu.

În 7 luni, eficacitatea vaccinurilor contra contaminării cu coronavirusul a scăzut:

• de la 86,4% la 13,1% pentru vaccinul Janssen (J&J)
• de la 89,2% la 58% pentru vaccinul Moderna
  
• de la 86,9% la 43,3% pentru vaccinul Pfizer-BioNTech.

Dar protecția contra riscului de deces s-a păstrat mult mai bine:

• Protecție de 81,7% pentru cei sub 65 de ani
• Protecție de 71,6% pentru cei peste 65 de ani, pentru toate vaccinurile. 
  
  Din păcate faptul că virusul continuă să circule chiar și printre jumătate dintre cei vaccinați , ca și printre cei nevaccinați lasă posibilitatea apariției de noi variante, care pot fi mai contagioase , mai periculoase și mai rezistente la vaccinurile existente. Ceea ce pledează pentru reactivarea sistemului imunitar cu a treia doză de vaccin. 

Simptomele îmbolnăvirii cu varianta Omicron

Au apărut descrieri ale simptomelor îmbolnăvirii cu noua variantă de coronavirus. 
Conform descrierii făcute de Angelique Coetzee,  medic din Pretoria, din Africa de Sud, într-unul din cazurile întâlnite la un copil de 6 ani s-au constatat temperatură și puls foarte ridicate .
Versiunea Omicron nu ar provoca pierderea mirosului sau a gustului, ci doar o mare oboseală, o creștere a ritmului cardiac și tuse. 

******************************************
Update 29.11.2021
Conform comunicatului OMS , această nouă variantă de coronavirus prezintă un „risc foarte ridicat” la nivel mondial. 
„Date fiind mutațiile care ar putea conferi o potențială scăpare de răspunsul imunitar ca și posibilul avantaj în domeniul transmibilității, probabilitatea ca Omicron să se răspândească la nivel mondial este ridicată”
”În funcție de aceste caracteristici, ar putea apărea în viitor noi vârfuri de Covid-19, care ar putea avea consecințe grave în funcție de diferiți factori și în particular de locul în care se vor produce aceste vârfuri epidemice.”- se spune destul de sibilic în comunicatul de la OMS.
În Franța au fost detectate deja 8 cazuri de variantă Omicron (e vorba de persoane ce s-au întors din Africa australă în ultimele 14 zile). Autoritățile sanitare din Franța s-au mobilizat să identifice cât mai curând pe fiecare pacient contaminat pentru a-l izola, a-l pune în carantină împreună cu persoanele cu care a fost în contact și să-i testeze pe toți, , indiferent dacă aceștia au fost sau nu vaccinați. 
Au fost suspendate zborurile provenind din șapte țări din Africa Australă. 

*********************************************************************

**********************************************************************
Update 25. 12.2021
Varianta Omicron, despre care se spune că va deveni predominantă în următoarele săptămâni sau luni nu e sensibilă la anticorpii monoclonali.

Conform comunicatului de presă provenit d ela Institutul Pasteur, de pe 20.12.2021, varianta Omicron e mult mai transmisibilă decât variantele precedente de coronavirus și poatesă contamineze inclusiv persoanele vaccinate cu două doze de vaccin anticovid.
Cercetătorii de la Institutul Pasteur, in colaborare cu KU Leuven (din Belgia) , CHR din Orleans Spitalul European Georges Pompidou (AP-HP), Insern și CNRS au studiat sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii monoclonali folosiți în clinică pentru prevenirea formelor grave de boală la persoanele cu risc.
Nouă anticorpi monoclonali folosiți în clinică sau aflați în faza de dezvoltare preclinică au fost folosiți pentru a neutraliza noua variantă.
Dintre aceștia, șase s-au dovedit total ineficace iar ceilalți trei au avut eficacitatea scăzută de 3 până la 80 de ori contra Omicron (comparativ cu Delta).
Anticorpii Bamlanivimab/Etesevimab (combinație dezvoltată de Lilly) , Casirivimab/Imdevimab (combinație dezvoltată de La Roche sub denumirea Ronapreve), Regdanvimab (dezvoltat de Celtrion) își pierd totat efectul antiviral contra Omicron.
Combinația Tixacevimab/Cilgavimab (dezvoltată de AstraZeneca sub denumirea Evusheld) e de 80 de ori mai puțin eficace decât contra variantei Delta.



Ei au testat și sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii prezenți în sângele persoanelor vaccinate sau care au avut Covid-19 în varianta Delta.
La cinci luni după vaccinare cu a doua doză, anticorpii prezenți în sânge nu mai pot neutraliza varianta Omicron.
Persoanele care au avut Covid-19 cu până la un an înainte de asemenea nu mai sunt apărate de anticorpii lor.
O a treia doză de rapel cu vaccinul Pfizer sau o doză pentru cei ce au avut boala ajută persoanele respective să fie protejate contra formelor grave.

Cauza eficacității scăzute a anticorpilor formați pentru variantele anterioare o constituie faptul că faimoasa proteină Spike , ce a fost folosită ca reper pentru vaccinuri, a suferit mai mult de 32 de mutații în cazul variantei Omicron, deci .....
Specialiștii au apreciat că e nevoie de o cantitate de anticorpi de 5-31 de ori mai mare pentru a neutraliza varianta Omicron fată de varianta Delta- în culturile celulare.

Rămâne să se constate care e durata de protecție oferită de a treia doză de vaccin.
Concluzia până în prezent este aceea că varianta Omicron scapă în mare parte de răspunsul sistemului imunitar.


Varianta Omicron prezintă un risc foarte ridicat

În același timp, varianta Delta nu a dispărut, ci este încă varianta dominantă șa nivel mondial.
Variantele Alpha, Beta și Gamma mai circulă doar în mică măsură.
În ultima săptămână au fost în lume peste 4,1 milioane de cazuri și 44000 de decese.-Rezultă o mortalitate de 1%, ce diferă însă în funcție de țară.
Pe continentul african au fost semnalate 500 de noi decese și 256000 de cazuri noi. Adică 2 la mie.
.
**********************************************************************
Update    9. 07.2022

Noi variante și subvariante, față de care vaccinurile actuale sunt mai puțin eficace

O nouă versiune de omicron este dominantă în S.U.A.

Subvarianta coronavirus cunoscută sub numele de BA.5 a reprezentat aproape 54% din cazurile de Covid din SUA până sâmbătă, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. O subvariantă similară, BA.4, reprezintă cu 17% mai mult.

„Ele preiau controlul, așa că în mod clar sunt mai contagioase decât variantele anterioare de omicron”, a spus David Montefiori, profesor la Human Vaccine Institute de la Duke University Medical Center.

De asemenea, cele două subvariante par să evite protecția față de vaccinuri și infecții anterioare mai ușor decât majoritatea predecesorilor lor.

Montefiori a estimat că BA.4 și BA.5 sunt de aproximativ trei ori mai puțin sensibile la anticorpii neutralizanți din vaccinurile Covid existente decât versiunea originală a variantei omicron, BA.1. Alte cercetări sugerează că BA.4 și BA.5 sunt de patru ori mai rezistente la anticorpii din vaccinuri decât BA.2, care a înlocuit omicronul în aprilie.

Administrația pentru Alimente și Medicamente a recomandat săptămâna trecută modificarea injecțiilor de rapel viitoare de la Pfizer și Moderna pentru a viza direct BA.4 și BA.5.

Pfizer a declarat pentru NBC News că ar putea avea un vaccin actualizat care vizează BA.4 și BA.5 gata să fie distribuit în octombrie.

Cele mai frecvente simptome ale BA.4 și BA.5

În Regatul Unit, unde BA.4 și BA.5 reprezintă, de asemenea, majoritatea cazurilor noi de Covid, cele mai frecvente simptome de Covid săptămâna trecută au fost curgerea nasului, durerea în gât, durerea de cap, tusea persistentă și oboseala. Apar și tulburări digestive. Mai puțin de o treime dintre persoanele chestionate au raportat febră, conform datelor din Zoe COVID Symptom Study, care le cere oamenilor să-și raporteze singuri simptomele prin intermediul aplicațiilor pentru smartphone.

La copii au fost semnalate și erupții cutanate.

Acest lucru este în concordanță cu simptomele raportate în Regatul Unit în primăvară, când subvarianta BA.2 era dominantă.

Balloux a spus că nu a fost observată nicio diferență până acum între simptomele BA.4 sau BA.5 și cele ale subvariantelor anterioare. Dar persoanele care au fost infectate cu versiunea originală a variantei omicron în timpul iernii pot fi susceptibile la subvariantele mai noi.

„BA.1 și BA.2 sunt destul de diferite”, a spus el, așa că protecția încrucișată „nu este la fel de mare”.

Balloux a adăugat, totuși, că „BA.2, BA.4 și B.5 din perspectiva anticorpilor neutralizanți sunt în esență interschimbabile”. Asta ar putea însemna că persoanele care au avut infecții cu BA.2 au o anumită protecție acum.

Montefiori a spus că nici BA.4 și BA.5 nu s-au dovedit a provoca boli mai severe.

„Nu există într-adevăr nicio dovadă clară că acestea sunt mai mult sau mai puțin probabile să îmbolnăvească oamenii și să provoace boli grave și moarte”, a spus el.

Mai degrabă, creșterile cazurilor și spitalizările observate în unele locuri au de-a face mai probabil cu dispariția protecției vaccinului.

„Acum avem imunitate în scădere la persoanele care au fost primit doza booster cu jumătate de an sau mai mult în urmă”, a spus Montefiori.

Vom avea nevoie de mai multe injecții de rapel și când?

FDA estimează că booster-urile specifice omicron de la Pfizer și Moderna vor deveni disponibile la începutul toamnei.

„Companiile se grăbesc acum să producă vaccinul care conține BA.4/BA.5 și să testeze acest lucru clinic”, a spus Montefiori.

Dar experții au subliniat că este posibil să nu existe o diferență dramatică în ceea ce privește protecția între stimulările suplimentare ale vaccinurilor actuale și vaccinurile specifice omicronilor. Vaccinurile actuale încă funcționează bine pentru a preveni bolile severe și decesul.

„Virusul se mișcă în direcția de a scăpa din ce în ce mai mult de vaccinurile noastre, dar nu a găsit o modalitate de a scăpa de vaccinuri într-o măsură cu adevărat semnificativă”, a spus Montefiori.

Din acest motiv, a adăugat el, persoanele eligibile pentru al doilea rapel – cei peste 50 de ani sau cei imunodeprimați – ar putea să nu vrea să aștepte.

„Dacă ultimul tău vaccin a fost acum peste șase luni, ar putea dori să te gândești să fii din nou stimulat acum cu vaccinul actual pentru a-ți menține protecția puternică în timp ce încă trecem prin această pandemie”, a spus Montefiori.

În plus, a spus Balloux, este greu de prezis dacă BA.5 va fi în continuare dominant în cursul acestui an.

„Având în vedere incertitudinea, nu există bine sau rău”, a spus el. „Există doar compromisuri”.

Europa și Africa de Sud oferă o previzualizare a ceea ce urmează

Până la sfârșitul lunii iunie, noile cazuri săptămânale au crescut cu 32% în Asia de Sud-Est, 33% în Europa și 47% în regiunea care cuprinde Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Africa de Nord și Cornul Africii, a spus Organizația Mondială a Sănătății. Începând cu 19 iunie, BA.5 a reprezentat 43% din cazurile de omicron la nivel mondial, în timp ce BA.4 a reprezentat 12%.

Africa de Sud a avut o creștere a cazurilor cauzate de BA.4 și BA.5 în această primăvară, iar spitalizările de Covid sunt în creștere în Marea Britanie. Experții au spus că tendințele indică probabil că virusul se îmbunătățește în reinfectarea oamenilor și sustragerea de la  protecția vaccinurilor.

Cu toate acestea, viitorul pandemiei va depinde nu doar de proprietățile variantelor, ci și de comportamentul uman și de cât de multă imunitate s-a construit în populație.

„Oamenii tind să supraestimeze de fapt cât de mult s-a schimbat virusul foarte recent”, a spus Balloux. „A existat o schimbare masivă, masivă între delta și omicron, și apoi a existat, din nou, o schimbare destul de masivă între BA.1 și BA.2”.

Acesta nu este chiar cazul cu BA.4 și BA.5, a spus el, deși a remarcat că o altă schimbare majoră în evoluția virusului ar putea avea loc.

„Nu spun că nu se va întâmpla”, a spus el.

Noi medicamente

Molnupavir (Merck), antiviral în pastile

Molnupavir este un anti-viral de la laboratorul american  Merck.
Are avantajul că e sub formă de pastile și se poate administra îndată după un rezultat pozitiv la un test anticovid.
Blochează înmulțirea virusului cu ARN și astfel reduce încărcătura virală. Deci diminuează și riscul de contagiune. 
Inconvenient: este foarte mutagen (deci ar putea provoca mutații genetice!)
Se află în stadiul de încercări clinice faza 3.
Ar putea reduce la jumătate riscul de deces sau de spitalizare pentru persoanele cu risc.

Ronapreve (Roche),  tratament cu anticori monoclonali (în curs de utilizare)

Dezvoltat de firma americană  Regeneron în partenariat cu laboratorul elvețian  Roche, associază doi anticorpi monoclonali,  casirivimab și imdevimab, ce iau ca țintă proteina Spike și dacă e administrat destul de repede după infectare e eficace pentru a se evita agravarea simptomelor și întărirea imunității.

Se administrează în spital sub formă de injecții (1700 euro doza)  și nu ar fi eficace în cazul unei mutații a proteinei Spike.

Regkirona, alt tratement cu anticorpi monoclonali

Regkirona sau Regdanvimab e deja comercializat în Coreea du Sud. Dezvoltat de societatea sud-coreană Celltrion, Regkirona e destinat pacienților cu risc de a face forme grave, dar care n-au ajuns în faza în care să aibă nevoie de oxigen.

Se administrează în perfuzie.

L’AZD7442, tratamentul preventiv de la AstraZeneka

Anticorpi monoclonali administrați preventiv.
Pacienții spitalizați cu simptome de maxim 7 zile ce au primit o injecție intramusculară cu  600 mg d’AZD7442 au avut risc redus cu 50 % de a face o formă gravă sau să moară , comparat cu cei ce au primit placebo.

Antiinflamatorul tocilizumab, în curs de evaluare de EMA 

Le Xav-19,alt antiinflamator promițător